Radio România Internațional

Tag: Vladimir Voronin

  • Urnili diznău zburăscu tru Ripublica Moldova

    Urnili diznău zburăscu tru Ripublica Moldova

    Tră a IX-a oară di la proclamarea a independenţăl’ei, tru 1991, cetăţean’il’i ali Ripublica Moldova suntu griţ tra ş-aleagă parlamentarl’i, aţel’i 101 membrii a parlamentului unicamearal. Alidzerli dit aestu mesu şcurtu s-dizvărtescu după un sistem mixt tru cari 50 di parlamentari suntu alepţă tru ună circumscripţie unică naţională iara alanţă, 51, tru circumscripţii teritoriale. Dit aesti dit soni, dauă circumscripţii suntu tru regiunea autonomă găgăuză, dauă tru spaţiul transnistrean controlat di secesioniştii andrupăţ di Moscova, iara trei suntu ndrepti tră cetăţen’il’i moldoveni dit xinătate, ică, după numili ufiţial, “tu Ascăpitată di Ripublica Moldova” şi “tru Apirită di Ripublica Moldova”, treia hiinda “SUA, Canada”.



    Tru tricutlu nu dipu dipărtosu, alidzerli parlamentare dit Ripublica Moldova avea ună miză multu ma mari, prezidentul a cratluihiindalui aleptu di cătră Parlamentu, cu votlu a trei ţinţimi dit numirlu a deputaţlor. Tru bitisita a anlui 2009, după bitisearea a aţilor dauă mandate a prezidentului comunistu Vladimir Voronin vini ună perioadă di doi an3i şi giumitati cu trei prezidentă interimari. Tru 2012, Parlamentul aleapsi un prezidentu niafiliat politic iara tru bitisitlu a mandatlui a aiştui năulu prezidentu numata fu aleptu di Parlament că maşi prit vot universal. Alidzerli legislative dit 1998, adusiră supriza incredibilăl’ei resurecţii a Partidlui Comunistu, cari amintă nai ma multe locuri tru parlamentu ama nu şi majoritatea. Va u facă la yinitoarili alidzeri, tru 2001, cu un ca ti ciudie record di 71 di posturi dit 101. Dupu patru ani, tut Partidlu Comunist amintă majoritatea, constituindalui un nău record tru lumea dimocratică şi maxus tru spaţiul fostăl’ei Uniuni Sovietiţi iu partidile comuniste fură cutugursiti, maxus la vot. 2009 easti, ama, un an cl’eaie tra sistemul electoral dit Republica Moldova.



    Partidul Comunist ş-anvărtuşeadză niheamă majoritatea parlamentară ama işearea dit scenă a lidirului absolut, Vladimir Voronin, după doauă mandate di prezidentu a statului, alasă partidul fără ună figură dominantă axi s-amintă diznău prezidenţil’ea. Efectul easti unu ca ti ciudie, alegerile suntu ţănuti diznă după maşi trei meşi. Partidul Comunist ma largu cheari aşe că numata agiundzea majoritatea parlamentară iar tru caplu a statlui yini ună perioadă di interimat. Tru aestu interval s-l’ia apofasea ca funcţia di prezidentu ali Ripublică Moldova s-hibă băgată dinintea a sufragiului universal. Năi alidzeri tra legislativlu di Chişinău s-ţăn tru 2010, nica și fără s-aprăftăsească majoritatea, partidul comunist armâne nai vărtosu dit fosta republică sovietică. Tăş pisti nica un mandat di patru ani partidlu comunist cadi di pi aestu prot loc, tru favoarea a socialiștilor, un partid ţi pari că s-hărneaşti dit forțăli a aţilui ţi avea dominată putearea Chișinău.


    Evoluțiile politiţi dit spațiul ali Ripublică Moldova suntu spectaculoase, tru an’il’I dit soni. România, dit truplua curi Stalin lo majoritatea teritoriilor ti formeadză tora Ripublica Moldova, ma largu easti ună atracție, ti furn’ia a apartenențăl’ei a l’ei la spațiul euro-atlantic și, dealihea, a istoriil’ei și a limbăl’ei comune. Tru idyiul chiro, influența rusă easti și ea tut ma vărtoasă, di s-hărseaşti di poziția acutotalui devotată andicra di Moscova a prezidentului Igor Dodon. Tru chirolu dit soni, ama, doctrinele politiţi suntu alăxiti di len turlii di parei di afaceri ma puță ică ici chiscini, cari ies tru scena rezervată a partidilor politiţi, di bagă zori vărtosu tra priloarea a putearil’i, prit alidzeri și tută gama di mecanisme democratice.



    Ca ti ciudie, tru idyiul chiro cu alidzerli tra parlamentul di Chișinău s-dizvărteaşti şi ună turlie di referendum cari ș-pripuni s-adună tu agiutorlu popular tamam tra n’icşurarea a numirlui di membri a aiştui for legislativ. Easti orlea zorlea un subiectu populistu cari s-adavgă la alti mecanisme di influențare a alidzerlor tră favoarea a unui partid ică altu. Electoratul s-aprochi di ţifra di trei milioane, tut ahât hiindalui și populația a statlui. Exighiseri yin dit atea că multă cetățeni ali Ripublica Moldova fudziră tru xeani ică tru România. El’i nu angreacă tru catagrafie ama au ndreptu di vot. Nădiili ca Republica Moldova s-acată calea a dezvoltaril’ei democratiţi, europeani, suntu și eale ligate di votlu și mintearea a aţilor cari băneadză tru xinătati. Easti ună nauă șansă tra aestu stat cu ună majoritate românofonă a curi modernizare democratică amănă, yinitorl’I patru an’i hiinda orlea zorlea dependință di rezultatlu a alidzerlor.



    Autor: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Urnele vorbesc din nou în Republica Moldova

    Urnele vorbesc din nou în Republica Moldova

    Pentru
    a IX-a oară de la proclamarea independenţei, în 1991, cetăţenii Republicii
    Moldova sunt chemaţi să îşi aleagă parlamentarii, cei 101 membrii ai
    parlamentului unicameral. Alegerile din acest februarie se desfăşoară după un
    sistem mixt în care 50 de parlamentari sunt aleşi într-o circumscripţie unică
    naţională iar ceilalţi, 51, în circumscripţii teritoriale. Dintre acestea din
    urmă, două circumscripţii sunt în regiunea autonomă găgăuză, două în spaţiul
    transnistrean controlat de secesioniştii susţinuţi de Moscova, iar trei sunt
    dedicate cetăţenilor moldoveni din străinătate, sau, după numele oficial, la
    Vest de Republica Moldova şi la Est de Republica Moldova, a treia fiind
    SUA, Canada.

    În trecutul nu foarte îndepărtat, alegerile parlamentare din Republica
    Moldova aveau o miză mult mai mare, preşedintele statului fiind ales de către
    Parlament, cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor. La sfârşitul anului
    2009, după încheierea celor două mandate ale preşedintelui comunist Vladimir
    Voronin a urmat o perioadă de doi ani şi jumătate cu trei preşedinţi
    interimari. În 2012, Parlamentul a ales un preşedinte neafiliat politic iar la
    sfîrşitul mandatului acestuia noul preşedinte nu a mai fost ales de Parlament
    ci prin vot universal. Alegerile legislative din 1998, au adus supriza
    incredibilei resurecţii a Partidului Comunist, care câştigă cele mai multe
    locuri în parlament dar nu şi majoritatea. O va face la următoarele alegeri, în
    2001, cu un uimitor record de 71 de posturi din 101. Peste patru ani, tot
    Partidul Comunist câştigă majoritatea, constituind un nou record în lumea
    democratică şi mai ales în spaţiul fostei Uniuni Sovietice unde partidele
    comuniste au fost repudiate, mai ales la vot. 2009 este, însă, un an cheie
    pentru sistemul electoral din Republica Moldova.

    Partidul Comunist îşi
    consolidează niţel majoritatea parlamentară dar ieşirea din scenă a liderului
    absolut, Vladimir Voronin, după două mandate de preşedinte al statului, lasă
    partidul fără o figură dominantă capabilă să câştige din nou preşedinţia.
    Efectul este unul surprinzător, alegerile sunt refăcute după numai trei luni.
    Partidul Comunist îşi continuă erodarea astfel că nu mai atingea majoritatea
    parlamentară iar în fruntea statului vine o perioadă de interimat. În acest
    interval se ia decizia ca funcţia de preşedinte al Republicii Moldova să fie
    supusă sufragiului universal. Noi alegeri pentru legislativul de la Chişinău se
    ţin în 2010, chiar și fără a reuși majoritatea, partidul comunist rămâne cel
    mai puternic din fosta republică sovietică. De abia peste încă un mandat de
    patru ani partidul comunist cade de pe acest prim loc, în favoarea socialiștilor,
    un partid ce pare a se hrăni din forțele celui ce dominase puterea la Chișinău.

    Evoluțiile politice din spațiul Republicii Moldova sunt spectaculoase, în
    ultimii ani. România, din trupul căreia a luat Stalin majoritatea teritoriilor
    ce formează acum Republica Moldova, continua să fie o atracție, datorită apartenenței
    sale la spațiul euro-atlantic și, desigur, a istoriei și a limbii commune. În
    același timp, influența rusă este și ea tot mai puternică, beneficiind de poziția
    total devotată față de Moscova a președintelui Igor Dodon. În ultimul timp,
    însă, doctrinele politice sunt înlocuite de tot felul de grupări de afaceri mai
    puțin sau deloc curate, care apar pe scena rezervată partidelor politicie, presând
    puternic pentru preluarea puterii, prin alegeri și toată gama de mecanisme
    democratice.

    În mod straniu, în același timp cu alegerile pentru parlamentul de
    la Chișinău se desfășoară și un fel de referendum care își propune să adune
    sprijinul popular tocmai pentru reducerea numărului membrilor acestui for legislativ.
    Este fără îndoială un subiect populist care se alătură altor mecanisme de
    influențare a alegerilor în favoarea unui partid sau altul. Electoratul se apropie
    de cifra de trei milioane, tot atât fiind și populația statului. Explicați vine
    din faptul că foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova au plecat în
    străinătate sau chiar în România. Ei nu contează pentru recesământ dar au drept
    de vot. Speranțele ca Republica Moldova să meargă pe calea dezvoltării democratice,
    europene, sunt și ele legate de votul și implicare celor care trăiesc în
    străinătate. Este o nouă șansă pentru acest stat cu o majoritate românofonă a
    cărui modernizare democratică întârzie, următorii patru ani fiind strict
    dependenți de rezultatul alegerilor,

  • Moldaurepublik: Sozialisten und Kommunisten bereiten Misstrauensantrag vor

    Moldaurepublik: Sozialisten und Kommunisten bereiten Misstrauensantrag vor

    Die sozialistischen Abgeordneten haben am Dienstag den Entwurf eines Misstrauensantrags gegen die Regierung, gebildet aus den Liberaldemokraten, Demokraten und den Liberalen, unterzeichnet. An der Spitze der moldauischen Regierung steht nun der Chef der Liberaldemokraten, Valeriu Streleţ. Der Chef der Sozialisten, Igor Dodon, hat bekanntgegeben, er werde nicht aufgeben, bis die Exekutive ihren Rücktritt meldet und vorgeschobene Wahlen festgelegt werden:



    Wir haben den Rücktritt einiger Leiter von staatlichen Institutionen gefordert. Wir haben den Rücktritt des Streleţ-Kabinetts gefordert und werden das weiterhin tun. Wir verlangen den Rücktritt des Staatspräsidenten und dass der Staatspräsident durch Direktwahl gewählt wird. Eine weitere Forderung bezweckt vorverlegte Parlamentswahlen, die im kommenden Frühjahr stattfinden sollen.“




    Die Kommunisten, geleitet vom ehemaligen Staatschef Vladimir Voronin, haben bekanntgegeben, sie werden die Initiative der Sozialisten unterstützen. Zweck sei die Ersetzung des Streleţ-Kabinetts durch eine technokratische Regierung. Der moldauische Premierminister meint, der Misstrauensantrag sei ein Versuch zur Destabilisierung der politischen und wirtschaftlichen Lage:



    Sie versuchen, die Republik Moldau von ihrem strategischen Recht, dem Recht zur europäischen Integration abzulenken. Es gibt ein Komplott gegen die Republik Moldau. Die Würfel sind gefallen. Der finale Akt soll sich im Parlament abspielen. Es geht um die geheime Abstimmung für den Rücktritt der proeuropäischen Regierung.“




    Staatspräsident Nicolae Timofti räumte ein, dass die Proteste von der Unzufriedenheit der Menschen getrieben werden — jedoch bestehe das Risiko, dass die Proteste von revanchistischen, neosowjetischen Kräften instrumentalisiert werden, die eine Abkehr der Moldau vom Kurs nach Europa bewirken wollen. Damit der Misstrauensantrag nicht scheitert, sind 51 von den 101 Stimmen notwendig. Die Wahlstimmen der Sozialisten und Kommunisten reichen also nicht aus, Beobachter räumen dem Misstrauensantrag dennoch eine Chance ein, denn über Loyalität und Treue in der Politik könne überhaupt nicht die Rede sein.



    Die Ursache der neuen politischen Krise war die Festnahme des ehemaligen Premiers und Chefs der Liberaldemokraten Vlad Filat. Die Vorwürfe der Antikorruptionsermittler gegen Filat lauten auf Bestechlichkeit, Vorteilsannahme und Mitwirkung an einem Bankenbetrug mit einem Schaden in Höhe von 250 Millionen Dollar. Politikbeobachter meinen, die politische Krise in Chişinău sei schier unlösbar. Man habe die sprichwörtliche Wahl zwischen Pest und Cholera: zwischen einer prowestlichen Regierung, die das Land geplündert hat, und einer Opposition, die die Moldaurepublik wieder auf Moskau-Kurs bringen will.

  • Republik Moldau: Koalitionsverhandlungen sind gescheitert

    Republik Moldau: Koalitionsverhandlungen sind gescheitert

    Zwei Parteien aus dem europäischen Lager (die Liberal-Demokraten und die Demokraten) haben am Freitag in Chişinău, unter dem Namen die Allianz für eine europäische Republik Moldau” die Bildung einer neuen Koalition angekündigt, die die Ziele des ehemaligen Bündnisses für Europäische Integration verfolgen soll. Die neue Allianz soll demnächst die schwere Aufgabe übernehmen, eine Exekutive zu bilden, die angeblich auch vom Premierminister Iurie Leancă.



    Die Demokraten haben dafür mit der Ernnenung vom ehemaligem Wirtschaftsminister Andrian Candu zum Parlamentsvorsitzenden die Präsidentschaft des Parlaments bereits für sich gewonnen. Im Unterschied zu den Regierungen der letzten fünf Jahren, schlie‎ßen sich diesmal die Liberalen, also die dritte proeuropäische Macht, der Regierung nicht an. Infolgedessen wird die zukünftige Exekutive, gebildet lediglich aus zwei proeuopäischen Formationen, die Unterstützung der Kommunisten nötig haben.



    Die prowestliche liberaldemokratische Partei (PLDM) vom Premierminister Filat und die demokratische Partei kamen nach den Parlamentswahlen auf 42 der 101 Sitze im Parlament und sehen sich nach den jüngsten Entwicklungen ohne die 13 Mandate der Liberalen, mit denen sie sich die Parlamentsmehrheit sichern würden, vom guten Willen der prorussischen Kommunisten abhängig. Der Parteichef der Kommunisten, Vladimir Voronin war im Zeitraum 2001-2009 Landespräsident. Nach den mit Gewalt niedergeschlagenen Proteste von 2009, kündigte er seinen Rücktritt an.



    Am Sonntag sind Hunderte Gegner der Kommunisten in Chişinău auf die Stra‎ße gegangen, um das Ausscheiden der Partei von Voronin aus der neuen Koalition und die Bildung einer glaubwürdigen europäischen Koalition zu fordern. Ferner sprachen sich die Demonstranten für nachhaltige Justizreformen und die Bekämpfung der Korruption aus. Die Protestler äu‎ßerten sich diesbezüglich dafür, dass die Republik Moldau einen Generalstaatsanwalt aus einem EU-Staat, vorzugsweise aus dem benachbarten Rumänien ernennt.



    Die Agenda der Demonstranten stimmt gewisserma‎ßen mit der Agenda der Liberalen überein, die in die Opposition gegangen ist. Unterdessen kündigte der Liberalen-Chef und ehemaliger Interimspräsident Mihai Ghimpu an, er sei bereit, die Verhandlungen mit der liberaldemokratischen Partei (PLDM) und mit den Demokraten wieder aufzunehmen, wenn diese auf das am Freitag vereinbarte Einvernehmen verzichten und auf die Empfehlungen der europäischen Kommission Rücksicht nehmen, die bis zum letzten Moment versuchte, die dreigeteilte Koalition zu retten. Vorige Woche bekräftigte Rumäniens Präsident Klaus Iohannis, er werde nach der Einführung der neuen Regierung die benachbarte Republik Moldau besuchen.



    Im Wahlkampf war er nach Chişinău gereist, um seine volle Unterstützung für das proeuropäische Lager vor den Parlamentswahlen zu äu‎ßern. Der rumänische Staatschef bekräftigte nun seine Hoffnung, dass die proeuropäischen Parteien so schnell wie möglich eine starke und repräsentative Regierung mit einer europäischen Agenda bilden werden. Die neue Koalition der liberaldemokratischen und der demokratischen Partei erfüllt derzeit keine dieser Bedingungen.

  • Formulă guvernamentală la Chişinău

    Formulă guvernamentală la Chişinău

    Două dintre cele trei partide parlamentare declarat pro-europene, liberal-democraţii şi democraţii, au anunţat, vineri, constituirea, pe ruinele fostei Alianţe pentru Integrare Europeană, a unei alte coaliţii, numită Alianţa pentru o Moldovă Europeană. Aceasta îşi va asuma sarcina de crea o garnitură executivă, cel mai probabil condusă tot de premierul în exerciţiu, Iurie Leancă, de la PLDM. În contrapartidă, PD şi-a apropriat deja preşedenţia Parlamentului, funcţie în care a fost ales Andrian Candu, fost ministru al economiei.



    Diferenţa faţă de guvernele ultimilor cinci ani este că din formula Cabinetului dispare a treia forţă pro-occidentală, Partidul Liberal, iar viitorul executiv bicolor, minoritar în Parlament, va avea nevoie de susţinerea comuniştilor pentru a se instala şi a-şi aplica politicile. PLDM şi PD deţin împreună doar 42 dintr-un total de 101 mandate de deputaţi. Fără cele 13 voturi ale liberalilor, care i-ar fi asigurat o majoritate relativ confortabilă, Guvernul Moldovei europene e, practic, dependent de bună-voinţa bolşevicilor ex-sovietici, mult mai ataşaţi de Moscova decât de Bruxelles.



    Liderul acestora, Vladimir Voronin, fost preşedinte autocrat al republicii între 2001 şi 2009, fost general de Miliţie de la sfârşitul anilor 80, e, pentru adepţii integrării europene, personificarea răului. Plecarea lui din fruntea statului s-a produs, în aprilie 2009, după proteste masive, reprimate violent de poliţie. Cel puţin un om a fost atunci ucis şi câteva zeci maltraţi grav.



    Sub deviza, devenită celebră atunci, “Refuz, rezist, sunt anticomunist!”, duminică, sute de oameni au ieşit, din nou, în stradă în centrul Chişinăului. Protestatarii au cerut excluderea comuniştilor din noua formulă politică, crearea unei coaliţii autentic proeuropene, reformarea justiţiei, combatarea corupţiei inclusiv prin numirea unui procuror general dintr-o ţară membră UE, de preferat din România vecină. Agenda protestatarilor coincide, în mare măsură cu aceea a Partidului Liberal, care a ales să treacă în opoziţie.



    Liderul liberalilor, fostul şef interimar al statului Mihai Ghimpu, a precizat este pregătit să reia discuţiile cu PLDM şi PD, dacă acestea vor renunţa la acordul semnat vineri şi vor ţine cont de recomandările liderilor europeni, care au încercat, până în ultima clipă, să salveze formula guvernamentală tripartită. Săptămâna trecută, preşedintele României, Klaus Iohannis, a promis să viziteze iarăşi Republica Moldova, imediat după instalarea unui nou guvern.



    În timpul campaniei electorale din noiembrie, el a mers la Chişinău pentru a-i susţine explicit pe pro-europeni. Acum, Iohannis şi-a reiterat speranţa ca noul Parlament să voteze în cel mai scurt timp un executiv puternic, reprezentativ şi cu o agendă europeană fermă. Momentan, noua coaliţie PLDM-PD nu îndeplineşte niciuna dintre aceste condiţii.

  • Republik Moldau vor entscheidenden Parlamentswahlen

    Republik Moldau vor entscheidenden Parlamentswahlen

    Am Sonntag finden in Republik Moldau Legislativwahlen statt, die für die Verfolgung des pro-europäischen Kurses durch Chişinău von entschiedender Bedeutung sind. Die jüngste Umfrage zur Wahlabsicht stellt heraus, dass die Kommunisten mit 19,6% der Stimmen an erster Stelle in der Wählergunst liegen, gefolgt von Liberal-Demokraten (PLDM), die mit 17,2% der Stimmen rechnen dürfen, den Demokraten (PDM), die voraussichtlich rund 14,2% der Stimmen erhalten werden, der Partei Patria (die Heimat) mit 8,7% und der liberalen Partei mit 8,5% der Stimmen.



    Laut Hochrechnungen liegen die ersten zwei Parteien in der Wählergunst von wenigen Prozentpunkten voneinander entfernt. Der Parteichef der Kommunisten Vladimir Voronin, amtierender Staatschef zwischen 2001 und 2009, der noch letztes Jahr strikt gegen ein EU-Assoziierungsabkommen und für einen Beitritt zur Eurasischen Union war, hat seine Position gemä‎ßigt: er möchte das Abkommen mit der EU nun lediglich neu verhandeln, gab Voronin bekannt. Das EU-Assoziierungsabkommen mit Chişinău wurde Juni 2014 unterzeichnet. Die Situation sei in den letzten Wahlkampftagen sehr gespannt.



    Dies sei hauptsächlich darauf zurückzuführen, dass moldauische Sonderkräfte die Vermutung haben, dass extremistische Gruppierungen Proteste und gewaltsame Ausschreitungen nach den Legislativwahlen vom 30. November planen. Polizisten und Staatsanwählte haben Untersuchungen in mehreren moldauischen Städten durchgeführt. Infolgedessen wurden Waffen und Munition, gro‎ße Geldbeträge sowie die Pläne von Gebäuden, die öffentliche Institutionen beherbergen, gefunden. Die Staatsanwälte schlie‎ßen infolgedessen eventuelle Angriffe auf öffentliche Einrichtungen nicht aus.



    Die Generalstaatsanwaltschaft gab zudem bekannt, dass die internationale Organisation Antifa bereits seit Frühjahr 2014 die ersten Schritte zur Unterminierung der geltenden Rechtsordnung unternommen habe. In Bukarest wecken die Parlamentswahlen in der benachbarten Republik Moldau ein besonderes Interesse. Die Bukarester Exekutive gab bekannt, sie werde die Kosten einer Zugreise Bukarest- Chişinău hin und zurück für moldauische Schüler und Studenten aus Rumänien erstatten, die am Sonntag in ihrem Heimatland ihre Stimme abgeben wollen. Der neue Au‎ßenminister Rumäniens Bogdan Aurescu soll am Montag in Chişinău eintreffen.



    Der neugewählte Präsident Klaus Iohannis wird zwei Tage vor den Legislativwahlen mit dem Parteichef der Liberal-Demokraten Vlad Filat in in Chişinău zu Gesprächen zusammenkommen. Auf der Agenda von Iohannis steht zudem ein inoffizielles Treffen mit dem moldauischen Staatschef Nicolae Timofti. In einem Facebook-Post erklärte Klaus Iohannis vor dem Besuch im rumänischsprachigen Land, eine feste und entschlossene Unterstützung moldauischer Bürger für die pro-europäischen Parteien sei zu diesem Zeitpunkt vonnöten. Nun sei es an der Zeit, dass alle politischen Kräfte, die an den pro-europäischen Kurs der benachbarten Republik Moldau festhalten, gemeinsam alles tun, um dieses Ziel zu erreichen, fügte Iohannis hinzu.