Radio România Internațional

Tag: Voievodina

  • Jurnal românesc – 26.12.2022

    Jurnal românesc – 26.12.2022

    Teatrul de
    Balet din Sibiu a început un amplu turneu internaţional, în cadrul căruia vor
    fi prezentate 21 de reprezentaţii ale spectacolelor de balet clasic
    Spărgătorul de nuci şi Albă ca Zăpada    . Până pe 8 ianuarie 2023,
    spectacolele vor fi prezentate publicului în 16 oraşe din Belgia şi Olanda.




    Fundaţia Calea Victoriei vă invită miercuri, 4 ianuarie 2023, de la ora
    19:00, la Concertul Extraordinar de Anul Nou, eveniment de gală aflat la a IX-a
    ediţie, ce va avea loc la Ateneul Român    . Intrăm în noul an cu entuziasm și energie
    proaspătă, pe acordurile splendide ale muzicii clasice, ascultând arii și duete
    celebre în interpretarea sopranei Rodica Vică și a baritonului Alexandru
    Constantin, acompaniați de Symphactory Orchestra, sub bagheta dirijorului
    Tiberiu Soare. Publicul prezent la acest concert va fi încântat de compoziţiile
    lui Vivaldi, Monteverdi, Mozart, Rossini, Verdi și Donizetti, de un univers
    sonor care ne va purta într-o călătorie nostalgică în mijlocul orașului
    Veneția, celebrând perenitatea artei.




    Timișoara face ultimele pregătiri pentru anul 2023, când va deveni Capitală
    Europeană a Culturii.     Organizatorii evenimentului s-au reunit la cinematograful
    Victoria pentru a prezenta programul cultural de anul viitor.
    Deschiderea festivă a programului cultural va avea loc în weekendul 17-19
    februarie 2023, iar pentru anul viitor sunt prevăzute peste 50 de evenimente
    dedicate programului Timișoara 2023: de la concerte în aer liber, până la
    teatre în spații neconvenționale sau premiere de film. Este pentru a doua oară
    când România are un oraș capitală europeană, după Sibiu, în 2007. Primarul
    municipiului de pe Bega, Dominic Fritz, a participat, în ultima vreme, la
    campanii externe de promovare a evenimentului de anul viitor în marile capitale
    europene: Paris, Bruxelles sau Berlin.




    Membrii celor două comisii pentru românii din afara granițelor, cea din Senat și
    din Camera Deputatilor au transmis românilor de peste hotare, pe care ii
    reprezintă în Parlamentul de la București, mesaje de felicitare și urări pentru
    noul an:     Dragi români din țară și din diaspora, din Basarabia, din Nordul
    Bucovinei și din Herța, din Sudul Basarabiei și din Timoc, din Voievodina și
    Ungaria, din Bulgaria și din statele balcanice, dacoromâni, macedoromâni,
    meglenoromâni sau istroromâni, acum, în preajma sărbătorilor de iarnă -
    Crăciunul și Anul Nou – gândul meu se îndreaptă către voi, transmite deputatul
    Boris Volosatîi, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din
    afara granițelor țării.

    Lăsăm în urmă un an zbuciumat, plin de evenimente,
    care ne-au prilejuit totuși mai multe bucurii. Cea mai importantă este că am
    reușit, în premieră absolută, să creștem de câteva ori, ducând la un record
    istoric, fondurile bugetare alocate în 2023 Departamentului pentru Românii de
    Pretutindeni și Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova: peste 55
    de milioane de euro.

    Mesajul continuă: Anul 2023 este unul de cotitură în
    relația României cu românii din jurul granițelor țării și diaspora. Am putut
    demonstra – Putere și Opoziție – că, așa cum este firesc, problemele românilor
    de peste hotare fac obiectul consensului clasei politice de la București. Sunt
    convins că toți cei care vorbim limba română și dialectele ei, toți cei care
    trăim și simțim românește, oriunde ne-am afla, vom putea în 2023 să ridicăm
    relația României cu românii din lumea întreagă la înălțimea așteptărilor
    noastre. În calitate de parlamentar român ales în circumscripția pentru românii
    din afara granițelor țării, de vicepreședinte al Comisiei de profil din Camera
    Deputaților, dar și de român din Basarabia, vă urez tuturor sănătate,
    prosperitate, pace sufletească și bucurii adevărate! Sărbători cu pace -
    Crăciun fericit și An Nou cu bine! Cu drag, deputat Boris Volosatîi,
    vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor
    țării.

    Deși 2022 a fost un an dificil, întâmpinăm Noul An cu
    speranță și încredere, cu certitudinea unui an mai bun, un an care să ne
    demonstreze încă o dată că orice obstacol poate fi depășit prin devotament și
    efort comun. Doresc românilor de pretutindeni mai multă fericire, mai multe
    clipe prețioase alături de cei dragi și încredere într-un viitor prosper care
    să nu îi condiționeze să părăsească meleagurile românești. Voi depune toate
    eforturile necesare pentru a fi alături de dumneavoastră și voi lupta în
    continuare pentru drepturile românilor din afara granițelor țării. Anul Nou să
    vă dăruiască sănătate, pace în suflet și rodnicie. La mulți ani!

    Vă mulțumesc
    foarte mult și vă doresc Sărbători binecuvântate! – urează la rândul său,
    deputatul Valentin Făgărășian, de asemenea, vicepreședinte al Comisiei pentru
    comunitățile de români din afara granițelor țării. Vă doresc ca, oriunde
    v-ați afla, spiritul sărbătorilor de iarnă să vă umple casele de lumină și
    bunătate și să primiți cu bucurie colindul celor care vestesc Nașterea lui
    Hristos. Crăciun Fericit tuturor și un An Nou plin de împliniri! trasmite
    și senatorul Ioan Cristina, secretar al Comisiei pentru românii de
    pretutindeni.


  • Ziua Naţională a României, sărbătorită la Vârşeţ, în Voivodina, pe 24 noiembrie

    Ziua Naţională a României, sărbătorită la Vârşeţ, în Voivodina, pe 24 noiembrie

    Ziua Nationala a României, sărbătorita la Vârşeţ, în Voivodina, pe 24 noiembrie, în organizarea Consiliului Naţional al Minorităţii
    Naţionale Române din Serbia (cu
    participarea unor autoritati sârbe si române si a etnicilor români din zona, dar si din
    Timoc). Interviu
    cu Daniel Magdu, preşedintele CNMRS


  • Jurnal românesc – 28.06.2019

    Jurnal românesc – 28.06.2019

    Românii din afara graniţelor vor putea vota pe parcursul a trei zile, vineri între orele 12.00 şi 21.00, sâmbătă şi duminică între 7.00 şi 21.00, ora locală, au stabilit parlamentarii din Comisia specială pentru modificarea legislaţiei electorale. Aceştia au mai decis ca duminică, după ora 21.00, când se închid definitiv urnele, românii din diaspora care se află la rând să poată vota în continuare. Un membru al secţiei de votare va stabili care sunt persoanele din secţie, dar şi cele din exterior care se află la coadă şi va monitoriza procesul de vot al acestora după ora 21.00, dar nu mai târziu de ora 24.00.


    Totodată, votul prin corespondenţă a fost extins şi la alegerea preşedintelui României, iar data acestui scrutin va fi anunţată de Guvern cu 75 de zile înainte de ziua votului. Comisia parlamentară specială a mai decis ca listele suplimentare din străinătate să fie generate electronic, în momentul în care se înregistrează în sistem datele personale ale fiecărui alegător care se prezintă la secţia de votare. De asemenea, Ministerul de Externe le va cere statelor străine să comunice numărul de cetăţeni români care se află pe teritoriile lor. Modificările legilor electorale vor fi trimise luni Senatului, iar apoi Camerei Deputaţilor, care în acest caz este for decizional.



    40 de elevi şi profesori din regiunea Voievodina vor vizita Timişoara în perioada 29-30 iunie în cadrul unui proiect derulat de Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. Românii din Serbia vor avea ocazia să viziteze cele mai relevante obiective turistice ale oraşului de pe Bega, precum Piaţa Operei, Teatrul, Librăria “La Două Bufniţe”, Catedrala Mitropolitană, Latura Corso, Latura Surogat, Piaţa Unirii, Palatul Baroc şi Muzeul Banatului.


    În aceeaşi perioadă, un alt grup de 40 de elevi şi profesori, de data acesta din regiunea Vidin, se vor afla la Bucureşti în cadrul unui alt proiect al Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi”. Românii din Bulgaria vor vizita Muzeul “Grigore Antipa”, Muzeul Naţional al Satului, Muzeul Național Cotroceni, librăria “Cărturești Carusel” şi Centrul istoric al capitalei. Cele două acţiuni ale Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” îşi propun facilitarea cunoașterii României, prin contactul cu elemente de istorie, cultură și spiritualitate românească, inclusiv prin intermediul vizitării unor obiective cultural-istorice și spirituale relevante. Proiectele se încadrează în Programul de Educație “Apostol Mărgărit” pentru anul 2019, aprobat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.



    Premierul moldovean, Maia Sandu a declarat pentru Radio Chișinău, că autoritățile din România “au fost aproape și au sprijinit” Republica Moldova “atât la nivel politic, cât și financiar”. Prim-ministrul a spus că, în cadrul vizitei oficiale pe care o va întreprinde la București, pe 2 iulie, va discuta cu Viorica Dăncilă despre dezvoltarea mai multor proiecte cu ajutorul României. “Ne dorim acum să se urgenteze implementarea anumitor proiecte, în special în domeniul energetic ca să asigurăm sustenabilitatea sistemului furnizării energiei electrice și a gazelor naturale, să fie asigurată diversivitatea resurselor energetice”, a afirmat Maia Sandu.


    Ea a precizat că executivul moldovean mai este interesat si de includerea Republicii Moldova în proiectul Autostrăzii Unirii din România, precum şi de eliminarea taxelor de roaming dintre cele două ţări. Totodată, Maia Sandu a apreciat faptul că România este cel mai important avocat al Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. După vizita oficială de la Bucureşti, şefa executivului moldovean se va deplasa, pe 4 iulie, la Bruxelles.

  • Ziua Românilor de Pretutindeni în Voievodina se va desfășura la Satu Nou

    Ziua Românilor de Pretutindeni în Voievodina se va desfășura la Satu Nou

    Institutul
    Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindei,
    instituție aflată în subordinea Ministerului
    pentru Românii de pretutindeni va derula proiectul Ziua Românilor de Pretutindeni
    în Voievodina,
    la Satu Nou, în Serbia, în 25 mai 2019. Proiectul se va implementa în
    parteneriat cu Comunitatea Românilor din Serbia (C.R.S.)și cu sprijinul Consulatul General al
    României la Vârșeț.


    Evenimentul va
    începe la ora 18:00 printr-o conferință
    ce se va desfășura în sala Școlii Generale Zarko Zrenjanindin Satu Nou. Se vor susține prelegeri pe teme care abordează viața românilor din
    Serbia în diferite perioade istorice, plecând de la general la particular – regional,
    până la local. Începând cu ora 20:00 va debuta etapa cultural-artistică al
    evenimentului, și va consta în susținerea unui program variat al trupei
    folclorice din localitatea
    mai sus menționată. De la ora 21.30 este organizat un
    cocktail pentru oaspeți și participanți. La eveniment sunt așteptați reprezentanți ai mediului asociativ, ai
    adminstrației locale, profesori, preoți, oameni preocupați de cultură și
    învățământ.


    Acțiunea își propune să
    contribuie la păstrarea și promovarea identității culturale, etnice și
    lingvistice a românilor din Voievodina.


    Proiectele
    desfășurate cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni se încadrează
    în Programul de Cultură, Civilizație și Spiritualitate Mihai Eminescu, din Planul de activități al
    Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni pentru anul
    2019, aprobat de Ministerul pentru Românii de
    Pretutindeni.

  • Angel Tîlvăr s-a întâlnit cu ambasadorul Serbiei la București

    Angel Tîlvăr s-a întâlnit cu ambasadorul Serbiei la București

    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel
    Tîlvăr, a avut astăzi, 22 iunie 2015, o întrevedere cu ambasadorul Republicii
    Serbia în România, Branko Brankovic. În cadrul discuţiei, ministrul delegat Angel Tîlvăr și-a exprimat interesul
    pentru stimularea dimensiunii parteneriale cu autoritățile sârbe, în vederea
    promovării şi protejării identităţii naţionale şi a drepturilor de care persoanele
    aparţinând minorităţile naţionale trebuie să beneficieze, ca parte a setului de
    valori europene la care aderă cele două ţări.

    Oficialul român a apreciat
    experienţa României ca model în acest domeniu şi a menţionat faptul că această
    experienţă stă la dispoziţia Republicii Serbia, în cadrul parcursului său
    european. În același timp, și-a arătat preocuparea în legătură cu identificarea
    modalităţilor cele mai eficiente de a veni în întâmpinarea dorinţei legitime a
    românilor din Serbia de răsărit pentru a asigura generaţiilor noi accesul la
    limba, cultura şi civilizaţia părinţilor şi a bunicilor.


    Ministrul delegat a prezentat activitatea şi proiectele sprijinite de către
    DPRRP – MAE în comunităţile româneşti din Serbia de nord-est şi din Voivodina,
    solicitând, totodată, sprijinul autorităților sârbe pentru susținerea
    proiectelor și valorificarea în comun a patrimoniului identitar reprezentat de
    aceste comunități .


    Ambasadorul Branko Brankovic a apreciat excelenta relaţie bilaterală şi a
    transmis întreaga disponibilitate a autorităţilor de la Belgrad pentru găsirea
    celor mai bune soluţii în legătură cu aspectele legate de minoritatea română
    din Republica Serbia.


    La rândul său, demnitarul român a manifestat deschidere în ceea ce privește
    diversificarea mecanismelor de cooperare bilaterală, care să contribuie și la
    asigurarea accesului membrilor comunității românești la cursuri de limba romană
    şi la serviciul religios în limba maternă. În context, a menționat că România
    urmăreşte cu atenţie evoluţia programului de introducere a studierii limbii
    române în şcolile din Serbia de răsărit, precum şi păstrarea şi îmbunătăţirea
    sistemului de învăţământ în limba română din Voievodina.

    Angel Tîlvăr și-a
    exprimat convingerea că Acordul dintre guvernul român şi cel sârb în domeniul
    educaţiei va fi semnat în viitorul apropiat, fapt ce va contribui la
    îmbunătăţirea educaţiei în limba română pe întreg teritoriul Serbiei. De
    asemenea, ministrul delegat a subliniat importanţa impulsionării activităţilor
    Comisiei Mixte, considerând că dialogul în acest format constituie un cadru
    optim de abordare multi-instituţională a subiectelor de interes comun pentru
    cele două state.