Radio România Internațional

Tag: Voivodina

  • Jurnal Românesc – 20.07.2022

    Jurnal Românesc – 20.07.2022

    Prim-ministrul Nicolae Ciucă a anunţat începerea Programului Start-Up Nation, destinat noilor companii înfiinţate în România, şi a subliniat că o parte a acestuia este destinată românilor din diaspora. “Un segment aparte al acestui program este adresat românilor din străinătate care vor să revină în România şi să îşi înfiinţeze o firmă: pilonul Start-Up Nation Diaspora. Astfel, românii plecaţi peste hotare îşi vor putea construi o afacere aici, în ţară”, a transmis premierul. Ciucă a precizat că pentru Guvernul pe care îl conduce sunt vitale susţinerea iniţiativei private în economie, încurajarea micilor investitori, precum şi garantarea de oportunităţi pentru românii din afara graniţelor. Conform Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului, 1.000 de participanţi din străinătate pot primi până la 200.000 lei fiecare, sub formă de fonduri nerambursabile. Bugetul alocat pilonului Start-Up Nation Diaspora este de peste 20 de milioane de lei. Cei interesaţi se pot înscrie pe platforma granturi.imm.gov.ro. până la 1 septembrie.



    Parohia Ortodoxă Română din Grebenaţ, cu hramul “Înălţarea Domnului”, din Provincia Autonomă Voivodina, Serbia, a fost decorată de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer. Administraţia Prezidenţială transmite că parohia a fost recompensată pentru contribuţia marcantă la păstrarea credinţei ortodoxe, limbii, spiritualităţii, culturii româneşti, a identităţii etnice a românilor din Serbia, precum şi pentru meritele notabile în aprofundarea legăturilor spiritual-culturale dintre Serbia şi România. Decoraţia a fost acordată şi pentru a marca împlinirea a 300 de ani de la înfiinţarea parohiei. Aproximativ 35.000 de români trăiesc în regiunea Voivodina, concentraţi în 42 de localităţi, confom cifrelor oficiale ale administraţiei sârbe. Spre deosebire de cei aproape 300.000 de etnici români care locuiesc pe Valea Timocului şi ale căror drepturi nu sunt recunoscute de statul sârb, cei din Voivodina pot folosi grafia latină şi au acces la învăţământ, presă şi biserică în limba română.




    Ambasadorul României la Madrid, George Bologan, s-a întâlnit cu preşedintele agenţiei spaniole de ştiri EFE, Gabriela Cañas, cu care a discutat despre rolul important pe care îl au jurnaliştii în informarea corectă şi continuă pentru a combate campaniile de dezinformare şi manipulare. “(…) jurnaliştii pot contribui la construirea unui climat de încredere în rândul cetăţenilor, precum şi la identificarea de soluţii la problemele comunităţii”, a declarat şeful misiunii diplomatic. Acesta a subliniat şi contribuţia deosebit de importantă pe care o are comunitatea românească la dezvoltarea societăţii spaniole, inclusiv numărul în creştere al întreprinzătorilor români care decid să investească pe plan local. De asemenea, George Bologan a punctat importanţa consolidării spiritului european şi a formării unei conştiinţe europene. Uniunea Europoeană este “cel mai valoros proiect politic şi uman al vremurilor noastre, care ne-a învăţat să interpretăm Oda bucuriei în locul zgomotului armelor, a prejudecăţilor şi a ranchiunei naţionaliste care au provocat deseori războaie”, a afirmat ambasadorul.



    Scriitorul Mircea Cărtărescu, invitat al Festivalului Internațional de Literatură de la Roma, va prezenta, la 21 iulie, textul intitulat “Cu spatele la zid”, scris special pentru această ocazie și tradus în limba italiană de Bruno Mazzoni. Ediţia cu numărul 21 a manifestării a avut avanpremiara în luna iunie, atunci când invitat a fost scriitorul Matei Vișniec. Festivalul, care propune anual o serie de serate de lecturi din texte inedite ale unor apreciați scriitori italieni și internaționali, cu intermezzo-uri coregrafice și muzică live, a început la 12 iulie şi se va încheia la 21 iulie. Accademia di Romania la Roma este promotor al evenimentului, iar participarea lui Mircea Cărtărescu este înlesnită de Ambasada României în Italia.






  • Jurnal românesc – 28.06.2017

    Jurnal românesc – 28.06.2017

    În Voivodina, românii din Mesić au sărbătorit 10 ani de la
    punerea pietrei de temelie a bisericii din localitate, primul lăcaş de cult
    construit în Serbia pentru români, după aproape 100 de ani. Preotul paroh a
    precizat că este o realizare foarte importantă pentru cei 200 de credincioşi
    din acest sat, în proporţie de 99% românesc. Biserica a fost construită cu
    ajutorul comunităţii româneşti din Banatul sârbesc, precum şi cu fonduri
    acordate de autorităţile de la Bucureşti. Potrivit reprezentantului Consiliului
    minorităţii române din Serbia, Ion Cizmaş, în prezent, comunitatea românilor
    din Voivodina, aşa-numitul Banat sârbesc, are de mai multă vreme probleme, iar
    o mare parte dintre ele nu ţin doar de ceea ce ei acuză a fi drept asimilarea
    exercitată de majoritari. De la lipsuri identitare la dezbinare sau inclusiv o
    relaţie nu foarte strânsă cu ţara mamă – a adăugat Ion Cizmaş. Potrivit
    ultimului recensământ oficial, în Voivodina trăiesc în jur de 35.000 de etnici
    români.


    Secretarul de stat Alexandru Victor Micula l-a primit, marţi, pe
    ambasadorul desemnat al Ucrainei în România, Oleksandr Bankov, în vederea
    depunerii copiilor scrisorilor de acreditare. Cu această ocazie, oficialul
    român a subliniat importanţa sprijinirii persoanelor aparţinând minorităţilor
    naţionale şi contribuţia valoroasă pe care românii din Ucraina şi ucrainenii
    din România o pot aduce pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Totodată,
    Alexandru Victor Micula a salutat numirea ambasadorului la Bucureşti, evocând
    importanţa pe care partea română o acordă dezvoltării relaţiilor
    româno-ucrainene. În continuare, secretarul de stat a trecut în revistă stadiul
    colaborării sectoriale şi oportunităţile existente în cadrul cooperării
    transfrontaliere. De asemenea, a reiterat sprijinul României pentru
    suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.


    Pe 15-16 august, Primăria Municipiului Iaşi, prin Biroul Diaspora recent
    înfiinţat în cadrul structurilor primăriei, va organiza, cu sprijinul Fundaţiei
    Romanian Business Leaders, Conferinţa RePatriot la Palatul Culturii din Iaşi.
    Potrivit reprezentanţilor Primăriei, la eveniment sunt aşteptaţi toţi ieşenii,
    din ţară şi din străinătate, pentru punerea bazelor unor proiecte durabile
    pentru Iaşi. Pe 24 iunie a avut loc şi la Atena o conferinţă RePatriot unde
    antreprenori români de succes din România şi Grecia au discutat despre
    valorificarea oportunităţilor de afaceri de acasă. RePatriot este o platformă
    de inspiraţie şi informaţie care îşi propune să faciliteze accesul românilor
    din străinătate la oportunităţile din ţară. Ea construieşte instrumente de
    sprijin, oferă consiliere, mentorat şi educaţie de afaceri. Luna trecută,
    Repatriot s-a întâlnit cu intreprinzătorii români din Norvegia, la Oslo şi
    Bergen.


    Managerii din România se aşteaptă la creşterea afacerilor în toate
    sectoarele, până în luna august, arată datele publicate de INS. Estimările
    directorilor de firme vizează şi o creştere a preţurilor mai ales în
    construcţii, dar şi la angajări moderate. Potrivit INS, managerii din industria
    prelucrătoare preconizează pentru următoarele luni o creştere moderată.
    Accentuată va fi în schimb creşterea în activitatea de fabricare a băuturilor.
    Şi în construcţii se aşteaptă o creştere a activităţii, dar şi a numărului de
    salariaţi. Potrivit INS, evoluţii similare se vor înregistra şi în ceea ce
    priveşte comerţul cu amănuntul, dar şi în servicii.

  • Jurnal românesc – 27.02.2017

    Jurnal românesc – 27.02.2017


    Ambasadorul român la Londra, Dan Mihalache, i-a
    vizitat, luni, pe 4 din cei 5 cetăţeni
    români răniţi într-un incident produs în zona
    Bellingham (sud-estul Marii Britanii), când un şofer a intrat cu maşina într-un
    grup de trecători înainte de a se izbi de un zid. Cei patru se află internaţi în două spitale
    din Londra, cel de al 5-lea fiind externat ,duminică, în ziua incidentului.
    Autorităţile britanice continuă cercetările pentru a stabili circumstanţele
    producerii evenimentului. Potrivit MAE,     misiunea
    diplomatică menţine legătura cu autoritătile locale, unităţile spitaliceşti,
    precum şi cu familiile cetăţenilor români implicaţi, în vederea acordării de
    asistenţă consulară.




    În perioada 22-24 februarie, o delegaţie a Comisiei pentru
    comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor a
    efectuat o vizită de lucru în Serbia. Parlamentarii români au avut întâlniri cu
    reprezentanţi ai comunităţilor de români din Serbia (Voivodina şi Timoc) şi cu
    autorităţi de la Belgrad. În discuţiile cu omologii sârbi, parlamentarii români
    au subliniat importanţa respectării de către Belgrad a principiului
    reciprocităţii, dat fiind că România este un exemplu la nivel european în materie
    de protecţie a minorităţilor naţionale şi acordă acestora reprezentare în
    Legislativ, dreptul la educaţie în limba maternă, la serviciu religios şi acces
    la mass-media. De asemenea, delegaţia a insistat asupra deblocării activităţii
    Comisiei mixte interguvernamentale româno-sârbe privind minorităţile naţionale,
    prin numirea unui co-preşedinte din partea Serbiei. O altă temă discutată a
    fost recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române pe întreg teritoriul Serbiei. Pe
    de altă parte, membrii delegaţiei române au discutat cu reprezentanţi ai
    minorităţii române problemele întâlnite de aceştia în Voivodina şi Timoc. Cele
    mai importante dificultăţi semnalate au fost.lipsa manualelor în limba română
    şi un număr insuficient de cadre didactice care să predea limba română, care
    oricum este materie optională în şcoală. De asemenea, aceţtia au spus că nu
    există spaţii accesibile minorităţii româneşti, unde să poată desfăşura
    activităţi educativ-culturale. A fost discutată şi problema divizării
    artificiale a comunităţii române, în români şi vlahi, considerate minorităţi
    distincte de către statul sârb.




    România va beneficia direct de reducerile de
    tarife pentru unele din produsele sale de export cele mai competitive, după
    implementarea Acordului Economic şi Comercial Cuprinzător dintre Uniunea şi
    Canada, consideră Ambasada Canadei în ţara noastră. Într-un comunicat de presă
    sunt menţionate în acest sens produsele din pielărie şi încălţăminte, produsele
    agricole, serviciile de construcţii nave, construcţia de automobile şi producţia
    de piese auto. Pe lângă aceasta, Acordul Economic şi Comercial Cuprinzător va
    da un impuls important şi exportului de servicii şi investiţiilor dintre Canada
    şi România. De asemenea, va permite recunoaşterea reciprocă a calificărilor
    profesionale, se mai arată în comunicatul Ambasadei Canadei. Tratatul CETA a
    fost semnat pe 30 octombrie la Bruxelles. Pentru a intra în vigoare, el trebuie
    ratificat de parlamentele tuturor statelor Uniunii Europene, precum şi de cel
    al Canadei.




    Firmele
    mici şi mijlocii pot cere, din 24 februarie, de la stat între 200.000 şi 1
    milion de euro ca ajutor nerambursabil pentru investiţii noi. Banii pot fi
    folosiţi la construirea şi extinderea spaţiilor de producţie, dotări cu
    mobilier, echipamente informatice sau pentru realizarea de site-uri de vânzări
    on-line, potrivit unui ordin al Ministerului Dezvoltării Regionale. Finanţarea
    nerambursabilă pe care firmele o pot primi va acoperi până la 60-70% din
    valoarea proiectului. Firmele trebuie să aibă activitate continuă de cel puţin
    un an, să înregistreze profit în anul fiscal anterior şi să aibă cel puţin 3
    salariaţi. Bugetul total al programului finanţat din fonduri europene depăşeşte
    172 milioane euro. Cererile pot fi depuse până pe 23 august.

  • Congresul învăţătorilor şi al cadrelor didactice române de peste hotare

    Miercuri, 19 august, s-a deschis al XXXVII-lea Congresul al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România şi al cadrelor didactice române de peste hotare, organizat cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din MAE. Congresul se desfăşoară în perioada 18-22 august în Cluj-Napoca. Obiectivul său este sprijinirea comunităţilor româneşti din afara graniţelor României pentru păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice româneşti, posibilă doar prin formarea unor elite din rândul cadrelor didactice şi a unei noi generaţii de lideri care să reprezinte interesele comunităţilor româneşti în statele de domiciliu. Totodată, evenimentul îşi propune identificarea soluţiilor pentru atragerea elevilor către şcoală sau la cursurile de limbă română în şcolile publice din Serbia de răsărit, în raioanele transnistrene şi în regiunea Odesa. Pentru aceasta se va organiza în data de 22 august o vizită la o şcoală românească din Maramureşul istoric, din Solotvino (Slatina), regiunea Transcarpatia, Ucraina.



    Identitatea unui popor este ca un abecedar: un abecedar al sensurilor și al numelor, lucrurilor și locurilor care ne spun cine suntem. Și, ca orice abecedar, trebuie învățat literă cu literă, semn cu semn. Există niște oameni care ne conduc pe drumul acestei cunoașteri: ei sunt învățătorii noștri. Ei ne îndrumă mâna pe forma literelor, ei ne spun primele adevăruri despre noi, ei ne modelează ca părți ale neamului nostru. Prezența tuturor aici arată că există o preocupare comună pentru soarta românilor de pretutindeni și o dorință de a căuta împreună soluțiile potrivite pentru a ne duce la îndeplinire importanta misiune pe care o avem față de neamul din care facem cu toți parte”, a transmis ministrul delegat pentru relaţia cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, participanţilor la Congres.



    Alături de 600 de cadre didactice din ţară sunt prezente şi 220 de cadre didactice române de peste hotare, membri ai Asociaţiei cadrelor didactice de etnie română din Ucraina – regiunea Transcarpatica, Cernăuţi şi Odesa, membri ai Asociaţiei generale a învăţătorilor din România — filiala Republica Moldova, membri ai Asociaţiei cadrelor didactice de etnie română din Serbia — Serbia de Răsărit şi Voivodina, din Bulgaria şi din Ungaria.

  • Optimism moderat legat de rezolvarea problemelor românilor din Serbia

    Optimism moderat legat de rezolvarea problemelor românilor din Serbia

    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, s-a arătat a fi de un optimism moderat referitor la rezolvarea problemelor românilor din Serbia, după ce a avut, joi şi vineri, discuţii pe această temă cu oficialităţile sârbe, precizând că are un astfel de punct de vedere ţinând cont de istoricul vizitelor oficiale.



    Există motive de speranţă. Lucrurile pe care le-am semnalat împreună cu delegaţia care m-a însoţit au fost luate la cunoştinţă. Am primit asigurări că în cazurile punctuale pe care le-am semnalat se vor lua măsuri, dar din istoricul vizitelor oficiale, în momentul de faţă am un optimism moderat, a declarat Tîlvăr.



    Demnitarul român a arătat că în discuţiile cu oficialii sârbi a pus problema accesului etnicilor români la educaţie în limba maternă. El a ridicat problemele pe care minoritatea le-a semnalat, legate de accesul la educaţie în limba română, de faptul că atunci când s-au făcut cercetările sociologice pentru stabilirea numărului de elevi dispuşi să înveţe limba română sunt motive serioase să credem că nu toţi cei care au vrut să studieze limba română au putut să o facă.


    Vizavi de posibilitatea de a studia limba română în cadrul orelor de curs au fost semnalate situaţii în care orele au fost puse în aşa fel încât să-i descurajeze pe copii să participe, având câte două-trei ore de la terminarea orelor de program până la cursul de limba şi literatura română, a afirmat ministrul.



    Tîlvăr a mai spus că în convorbirile oficiale a mai vorbit şi despre necesitatea unor microbuze şcolare, astfel încât copii să poată ajunge la şcolile în care se studiază în limba română, dar s-a pronunţat şi pentru încurajarea cadrelor didactice de a se pregăti în aşa fel încât să poată preda în cadrul orelor de limba română.



    Ministrul a discutat cu comunitatea situaţii concrete şi linii de strategie generală care să poată fi puse în operă şi îndeplinite cu ajutorul departamentului pe care îl conduc. Am avut acces la o serie de proiecte care s-au dovedit a fi de succes, pe care România le-a sprijinit aici. Totodată, am avut şi situaţii care ne-au fost semnalate, care ne vor determina să nu încurajăm pe viitor o serie de proiecte care nu şi-au dovedit eficacitatea, pentru că vorbim de bani publici şi trebuie să încurajăm cheltuirea lor cu cât mai mare eficienţă, a adăugat Angel Tîlvăr.



    Întrebat dacă, în cazul în care lucrurile nu se vor îmbunătăţi, România ar putea să condiţioneze sprijinirea parcursului european al Serbiei şi aderarea acestei ţări la Uniunea Europeană de rezolvarea problemei minorităţii române, ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare a spus că aderarea la un set de valori europene impune o grijă faţă de minorităţi.



    Pe de altă parte, el a afirmat că românii din Voivodina şi Valea Timocului îşi doresc să păstreze legăturile cu ţara, tradiţiile, obiceiurile, cultura şi îşi doresc să vorbească în limba română. Vestea cea mai bună e că şi la nivelul copiilor, al felului în care familiile îşi educă copii, există un interes special pentru limba română, a adăugat oficialul.

  • Vizita în Serbia a ministrului pentru relațiile cu românii de peste hotare

    Vizita în Serbia a ministrului pentru relațiile cu românii de peste hotare

    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, efectuează, în perioada 19-21 februarie 2015, o vizită de lucru în Republica Serbia. El s-a întâlnit cu reprezentanţi ai autorităţilor centrale sârbe, dar şi cu reprezentanți ai comunității românești și ai mediului asociativ şi religios din Valea Timocului și Voivodina.



    Ministrul delegat a reiterat susţinerea pe care România o acordă Serbiei în parcursul european al acesteia şi a vorbit despre deschiderea României de a pune la dispoziţie experienţa acumulată de-a lungul etapei de pre-aderare, în special în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriului politic de aderare în domeniul recunoaşterii şi respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităţilor naţionale. De asemenea, dl. Tîlvăr a reliefat necesitatea consolidării relaţiilor bilaterale şi a subliniat importanţa reluării lucrărilor Comisiei mixte Interguvernamentale pentru protecţia minorităţilor. Ministrul delegat a precizat că România dorește ca românii din Serbia să se bucure de aceleași drepturi de care se bucură sârbii în România.



    Un subiect central al discuţiilor a fost situaţia învăţământului în limba română pe teritoriul Serbiei. S-a convenit asupra unei colaborări mai strânse între autoritățile sârbe cu atribuții în domeniu și cele din România pentru operaționalizarea cursului opţional de limba română cu elemente de cultură naţională în Serbia de Răsărit. Au fost, de asemenea, abordate subiecte privind celelalte teme cheie care fac obiectul recomandărilor Comisiei Mixte, în cadrul Protocolului semnat de părţi: mass-media şi religie, în special situația Bisericii Ortodoxe române în Serbia de Răsărit. Partea sârbă a luat act de aspectele de natură tehnică prezentate şi a agreat continuarea, în spirit constructiv, a dialogului.



    Ministrul delegat Angel Tîlvăr a subliniat importanţa aplicării principiului reciprocităţii și a agreat, împreună cu interlocutorii, importanța continuării dialogului bilateral.

  • Ministrul Stanoevici a fost în Serbia pentru a cunoaşte în mod direct situaţia minorităţii române

    Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a efectuat, în zilele de 16 şi 17 aprilie, o vizită de lucru în Serbia pentru a cunoaşte mai bine situaţia comunităţii româneşti din acest stat, informează MAE.



    Potrivit unui comunicat de presă remis vineri, obiectivul vizitei l-a constituit cunoaşterea directă a situaţiei minorităţii române şi viziunea autorităţilor locale din regiunile locuite de români în ceea ce priveşte respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române.



    În cele două zile, ministrul Stanoevici a avut întâlniri cu reprezentanţii românilor din regiunile Voivodina şi Belgrad.



    Discuţiile au vizat, în principal, situaţia învăţământului în limbă română din aceste regiuni, ministrului delegat fiindu-i aduse la cunoştinţă principalele probleme cu care se confruntă corpul profesoral în actualele condiţii din Voivodina. Un alt aspect important l-a constituit prezentarea situaţiei mediului asociativ românesc din aceasta parte a Serbiei, precum şi principalele proiecte pe care acesta le are în vedere, arată MAE. Pe de altă parte, ministrul român a subliniat nivelul ridicat de cooperare dintre statul român şi minoritatea română din Serbia, precum şi sprijinul autorităţilor române pentru promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii româneşti, cu precădere în domeniile educaţiei, mass-media şi al serviciului religios în limba română.



    Vizita în Serbia a reprezentat o etapă importantă în cadrul mandatului exercitat de ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici, prin prisma contactelor şi discuţiilor care au avut loc cu privire la situaţia uneia dintre cele mai numeroase minorităţi româneşti care trăieşte în regiunea Balcanilor şi care reprezintă o preocupare majoră pe agenda de politică externă a Guvernului României, se mai arată în comunicatul MAE.

  • Día de la Lengua Rumana 2013

    Día de la Lengua Rumana 2013

    Queridos amigos, cada 31 de agosto, celebramos el Día de la Lengua Rumana. Este año, las comunidades de rumanos de todo el mundo marcarán este día organizando, a través del Instituto Cultural Rumano, varios y destacados acontecimientos y actos festivos.



    En Madrid se inaugurará el proyecto enlínea “Día de la Lengua Rumana en España”, del 31 de agosto al 10 de septiembre de 2013. Con motivo del Día de la Lengua Rumana, el ICR Madrid propone una campaña en línea para promover la lengua y la literatura rumana traducida al español. Por lo tanto, durante este período se publicarán diariamente en las dos páginas de Facebook administradas por ICR Madrid y la página web del Instituto, fragmentos de la literatura rumana en rumano y español. Ellos serán ofrecidos por los traductores Cătălina Iliescu Gheorghiu, Dan Munteanu Colán, Mariano Martín Rodríguez, Marian Ochoa de Eribe Urdinguio, Xavier Montoliu Pauli, Joaquín Garrigós Bueno, Ioana Zlotescu, Joan Llinàs Suau, Viorica Pâtea, Corina Tulbure, Rafael Pisot y Alberto Madrona Fernández.


    La Accademia di Rumanía en Roma, en colaboración con el Museo Nacional de Literatura de Rumanía, presentará, del 3 al 8 de septiembre de 2013, una exposición para celebrar el Día de la Lengua Rumana. Exponen 50 retratos de escritores y poetas rumanos, así como manuscritos de escritores como Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Nichita Stanescu, Ion Creangă, IL Caragiale, Mircea Eliade, Nicolae Labis, George Bacovia, Al. Macedonski,Ion Minulescu, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Eugène Ionesco, Marin Sorescu, I.Slavici, George Calinescu, Geo Bogza, Dimitrie Cantemir, Ion Neculce, Miron Costin, Barbu Stefanescu-Delavrancea , George Topîrceanu, Anton Pann y Octavian Goga, entre otros.

    En Budapest se celebra el Día de la Lengua Rumana, el próximo 26 de septiembre, con el espectáculo interactivo, La magia de la palabra, realizado por Giorgiana Elena Popan.


    El ICR “Mihai Eminescu” de Chisinau, en la República de Moldavia, ha preparado una amplia serie de eventos para celebrar el Día de la Lengua Rumana. En Leova, será la exposición “El alma de la aldea rumana”, abierta del 28 de agosto al 27 de septiembre. Se presentarán 42 fotografías firmadas por los artistas rumanos Constantin Dancoglu y Gheorghe Petrila , de varias zonas etnofolklóricas de Transilvania, como Bihor, Maramures y Nasaud.

    También se organiza la exposición “Mihai Eminescu” en Străşeni, el 27 de agosto, y otra en el Palacio de la Cultura de Hincesti, dedicada al diplomático Grigore Gafencu.


    En Chisinau también se organiza, en colaboración con el Museo Nacional de Historia de Rumanía, la exposición itinerante “Besarabia 1812-1947. Gente. Lugares. Fronteras “, el 25 de agosto. El proyecto marca los 200 años desde la anexión del territorio entre el Prut y el Dniester, conocido como Besarabia, por el Imperio Zarista.



    Otro evento que marca el Día de la Lengua Rumana es “Nichita Stanescu – 80 años desde su nacimiento”, y se llevará a cabo del 28 de agosto al 30 de septiembre. A esto se añade

    la Conferencia Internacional “Lengua rumana – el lenguaje de la integración europea”, que se celebra en la Academia de Ciencias de Moldavia (ASM) y otras instituciones de educación superior en la Rep. de Moldavia.


    En Serbia, la serie de eventos de este año se iniciará con un concierto del cantante Nicolae Furdui-Iancu, acompañado por la banda de “Crai Nou” de Alba Iulia, el 29 de agosto, en la comunidad rumana de Uzdin, en Vojvodina. El ICR es socio en la organización de este evento.



    Vamos ahora a Turquía, donde en Estambul, el

    ICR “Dimitrie Cantemir” propone el “Día de la lengua rumana celebrado en Estambul: Emil Boroghina — Recital de poesía popular rumana” ,el próximo 29 de agosto. El recital incluye poesía folklórica rumana que el actor Emil Boroghina ha seleccionado durante más de siete años de investigación.



    En Nueva York, según anuncia el ICR en un comunicado de prensa, con motivo de la fiesta de la lengua rumana, tendrán lugar cuatro recitales de poesía rumana interpretada por Constantin Chiriac, el 29 de agosto, en la Iglesia de Santa María en Queens, el 31 de agosto en el Gran Salón del Centro Social en Cote-des- Neiges, Canadá, luego a Val David, y el próximo 1 de septiembre en la Iglesia de San Elías en Montreal, Canadá. Constantin Chiriac es un verdadero embajador de la lengua y la cultura rumana.


    En la capital de Francia, París, el Día de la Lengua ocasiona el recital titulado ´¨Soy un ciego¨¨, en la interpretación del actor Horatiu Malaele en la sala bizantina del Palacio Béhague, el 31 de agosto. Horatiu Malaele recitará poemas de N. Stanescu, Emil Brumaru y Adrian Păunescu.


    En Israel, la ciudad de Tel Aviv albergará el evento literario titulado “El viaje eterno y los dilemas de identidad. Sobre los disturbios y los desafíos del camino”, el próximo 27 de septiembre.



    Para las celebraciones del Día de la Lengua Rumana, en Polonia, en la capital Varsovia, el ICR organizará un evento destinado a promover el aprendizaje de la lengua rumana. Junto con la Escuela de Lenguas Extranjeras “Calidad”, con el apoyo de la Sociedad Polaca-Rumana y la Biblioteca de Cracovia, el Instituto organizará talleres de rumano, precedidos por un concurso de conocimientos generales sobre esta lengua. Los mejores resultados serán recompensados con traducciones de la literatura rumana en Polonia, álbumes y guías de conversación rumano-polacos.



    Tradicionalmente, el Instituto Cultural Rumano organiza anualmente en Bucarest, Chisinau y otras comunidades rumanas de los estados vecinos, eventos culturales que celebran el Día de la Lengua Rumana, en que participan personalidades culturales y artísticas de los rumanos.



    Así, el día 30 de agosto, se celebrará un concierto del popular grupo de música rumano Pasarea Colibri, en la capital de la República de Moldavia, Chisinau. Al volver después de muchos años a Chisinau, Mircea Vintilă, Mircea Baniciu, Vlady Cnejevici y Teo Boar deleitarán al público de más allá del río Prut con canciones muy conocidas de su repertorio.



    Las comunidades rumanas en el sur de Besarabia, la región de Odessa (Ucrania) han programado para el 30 de agosto de 2013, en la aldea Pokrovka, del distrito Ismail y el 31 de agosto, en la ciudad de Barta, el distrito de Reni, dos conciertos de Tudor Ungureanu y del grupo el Príncipe Stefan de Capriana (República de Moldavia).

    La serie de eventos dedicados al Día de la Lengua Rumana terminará el 8 de septiembre de 2013, cuando está previsto un concierto en Cernauti, del artista Tudor Gheorghe. ¡Feliz Día a todos los amigos de la lengua y la cultura rumana!