În actuala aritmetică parlamentară de la
Bucureşti, e mai uşor să dobori un guvern decât să instalezi unul nou. Pe 10
octombrie, legislativul bicameral a adoptat moţiunea de cenzură introdusă de
opoziţia liberală contra cabinetului PSD condus de Viorica Dăncilă. Intitulată Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!,
moţiunea a fost votată de 238 de senatori şi deputaţi, după ce fusese, deja,
semnată de parlamentari de toate culorile politice: PNL, USR, PMP, UDMR, PRO
România, ALDE, din partea minorităţilor naţionale, un independent şi chiar social-democraţi.
Pentru ca moţiunea să fie adoptată si Guvernul demis, era nevoie de numai 233
de voturi favorabile. Semnatarii calificaseră echipa executivă drept cel mai
nociv guvern din ultimii 30 de ani şi susţinuseră că după demiterea acesteia
vor adopta un program de guvernare responsabil, orientat către dezvoltarea şi
modernizarea ţării şi către prosperitatea reală a fiecărui român.
Acum,
liberalii spun că au pregătit o strategie pentru a-i mobiliza pe parlamentarii
ce au votat moţiunea de cenzură să susţină şi cabinetul ce se va forma în jurul
premierului desemnat de preşedintele Klaus Iohannis – liderul PNL, Ludovic
Orban. Pentru învestire e nevoie tot de 233 de voturi, adică jumătate plus unu
din numărul senatorilor şi deputaţilor. Orban a declarat, duminică, că a inclus
în programul de guvernare măsuri solicitate de formaţiunile care ar putea
sprijini executivul liberal.
Solicitările acestora sunt, însă, nu de puţine
ori, contradictorii. USR şi PMP solicită revenirea la alegerea primarilor în
două tururi de scrutin, respinsă categoric de UDMR, care încearcă să-şi
conserve supremaţia politică locală în multe aşezări din Transilvania.
Majoritatea vocilor din opoziţie cer desfiinţarea aşa-numitei secţii speciale
din Parchet, care investighează infracţiuni, reale sau ipotetice, comise de
magistraţi. Ideea indispune ALDE, fost partener-junior la guvernarea al PSD şi
asociat mult timp acestuia în politicile percepute în societate drept o
încercare de a plasa magistraţii în subordinea Puterii şi de a stopa lupta
anticorupţie.
În plus, premierul în exerciţiu, Viorica Dăncilă, şi-a exprimat
încrederea că niciun parlamentar social-democrat nu va vota pentru instalarea cabinetul
Orban. Dacă acesta eşeuează, există şi varianta ca actualul Guvern Dăncilă să
rămână, interimar şi cu atribuţii limitate, până după alegerile prezidenţiale
de luna viitoare, urmând ca viitorul preşedinte să desemneze noul premier, care
să caute o majoritate în Parlament.
Sunt posibile şi alegeri anticipate, dacă
parlamentarii nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen
de 60 de zile de la prima solicitare şi resping
două solicitări de învestitură.