Radio România Internațional

Tag: vot diaspora

  • Jurnal românesc – 28.06.2019

    Jurnal românesc – 28.06.2019

    Românii din afara graniţelor vor putea vota pe parcursul a trei zile, vineri între orele 12.00 şi 21.00, sâmbătă şi duminică între 7.00 şi 21.00, ora locală, au stabilit parlamentarii din Comisia specială pentru modificarea legislaţiei electorale. Aceştia au mai decis ca duminică, după ora 21.00, când se închid definitiv urnele, românii din diaspora care se află la rând să poată vota în continuare. Un membru al secţiei de votare va stabili care sunt persoanele din secţie, dar şi cele din exterior care se află la coadă şi va monitoriza procesul de vot al acestora după ora 21.00, dar nu mai târziu de ora 24.00.


    Totodată, votul prin corespondenţă a fost extins şi la alegerea preşedintelui României, iar data acestui scrutin va fi anunţată de Guvern cu 75 de zile înainte de ziua votului. Comisia parlamentară specială a mai decis ca listele suplimentare din străinătate să fie generate electronic, în momentul în care se înregistrează în sistem datele personale ale fiecărui alegător care se prezintă la secţia de votare. De asemenea, Ministerul de Externe le va cere statelor străine să comunice numărul de cetăţeni români care se află pe teritoriile lor. Modificările legilor electorale vor fi trimise luni Senatului, iar apoi Camerei Deputaţilor, care în acest caz este for decizional.



    40 de elevi şi profesori din regiunea Voievodina vor vizita Timişoara în perioada 29-30 iunie în cadrul unui proiect derulat de Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. Românii din Serbia vor avea ocazia să viziteze cele mai relevante obiective turistice ale oraşului de pe Bega, precum Piaţa Operei, Teatrul, Librăria “La Două Bufniţe”, Catedrala Mitropolitană, Latura Corso, Latura Surogat, Piaţa Unirii, Palatul Baroc şi Muzeul Banatului.


    În aceeaşi perioadă, un alt grup de 40 de elevi şi profesori, de data acesta din regiunea Vidin, se vor afla la Bucureşti în cadrul unui alt proiect al Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi”. Românii din Bulgaria vor vizita Muzeul “Grigore Antipa”, Muzeul Naţional al Satului, Muzeul Național Cotroceni, librăria “Cărturești Carusel” şi Centrul istoric al capitalei. Cele două acţiuni ale Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” îşi propun facilitarea cunoașterii României, prin contactul cu elemente de istorie, cultură și spiritualitate românească, inclusiv prin intermediul vizitării unor obiective cultural-istorice și spirituale relevante. Proiectele se încadrează în Programul de Educație “Apostol Mărgărit” pentru anul 2019, aprobat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.



    Premierul moldovean, Maia Sandu a declarat pentru Radio Chișinău, că autoritățile din România “au fost aproape și au sprijinit” Republica Moldova “atât la nivel politic, cât și financiar”. Prim-ministrul a spus că, în cadrul vizitei oficiale pe care o va întreprinde la București, pe 2 iulie, va discuta cu Viorica Dăncilă despre dezvoltarea mai multor proiecte cu ajutorul României. “Ne dorim acum să se urgenteze implementarea anumitor proiecte, în special în domeniul energetic ca să asigurăm sustenabilitatea sistemului furnizării energiei electrice și a gazelor naturale, să fie asigurată diversivitatea resurselor energetice”, a afirmat Maia Sandu.


    Ea a precizat că executivul moldovean mai este interesat si de includerea Republicii Moldova în proiectul Autostrăzii Unirii din România, precum şi de eliminarea taxelor de roaming dintre cele două ţări. Totodată, Maia Sandu a apreciat faptul că România este cel mai important avocat al Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. După vizita oficială de la Bucureşti, şefa executivului moldovean se va deplasa, pe 4 iulie, la Bruxelles.

  • România 43

    România 43

    Discuții privind elaborarea, modificarea
    și completarea unui Cod Electoral în diaspora
    în cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului privind modificarea
    legilor electorale.


  • Jurnal românesc – 25.06.2019

    Jurnal românesc – 25.06.2019

    Parlamentul se va reuni în sesiune extraordinară începând cu 1 iulie. Pe agenda sesiunii se află modificarea legislaţiei electorale şi constituirea comisiei parlamentare de anchetă pentru analizarea sesizărilor din spaţiul public privind o eventuală fraudare a scrutinului europarlamentar din 26 mai. Premierul Viorica Dăncilă a declarat că se caută soluţii, astfel încât votul din diaspora să fie un vot “al tuturor cetăţenilor” şi că alianţa de guvernare propune drept soluţii votul anticipat prelungit şi votul prin corespondenţă. PNL propune extinderea perioadei de vot la două zile, sâmbătă şi duminică, dar şi extinderea votului prin corespondenţă la toate alegerile, iar USR apreciază că votul electronic la distanţă este cea mai bună soluţie pentru asigurarea corectitudinii şi rapidităţii proceselor electorale.


    Comisia parlamentară pentru modificarea legislaţiei electorale va cere puncte de vedere şi din partea românilor din afara graniţelor. În acest sens, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a pus la dispoziție adresa de e-mail comunicare@mprp.gov.ro unde îi invită pe românii din diaspora să trimită propuneri și observații. MRP precizează că, în cel mai scurt timp, românii vor putea consulta proiectul elaborat de către Autoritatea Electorală Permanentă, atât pe site-ul AEP, cât și pe site-urile MRP, al Camerei Deputaților și Senatului.



    Subsecretarul de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Victor Ionescu s-a aflat, până pe 24 iunie, într-o vizită în Grecia, la Atena și Salonic, unde a avut o serie de întrevederi cu reprezentanți ai comunității românești şi a participat la evenimentele dedicate Zilei Universale a Iei. Alături de Ambasadorul României la Atena, Lucian Fătu, subsecretarul de stat a fost prezent la spectacolele “Fii mândru că ești român”, organizate de Asociația Interculturală Româno-Elenă DACIA. În cadrul întâlnirilor cu membrii comunității românești din Atena și Salonic, demnitarul a vorbit despre taberele ARC, care vor găzdui anul acesta peste 3000 de copii și tineri români din comunitățile istorice și diaspora. Victor Ionescu a apreciat faptul că prezența românilor în Grecia reprezintă o punte de dialog între cele două țări și a declarat că Ministerul urmărește cu interes dezvoltarea și consolidarea mediului asociativ românesc.



    Consulatul General al României la Gyula, în Ungaria, organizează pe 26 iunie un eveniment “România Europeană” prin care marchează încheierea mandatului Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. În cadrul manifestării cultural-artistice va avea loc un concert al Cvartetului de coarde al Filarmonicii de Stat Arad, care se va desfăşura la sala “Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria”. Programul concertului va include lucrări de George Enescu, Ciprian Porumbescu, Bela Bartok, Antonin Dvorak, Vittorio Monti şi Ralph Williams. România a preluat la 1 ianuarie 2019 preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene de la Austria şi va preda ştafeta Finlandei la finele lunii iunie.



    40 de elevi și profesori din regiunea transnistreană participă, în perioada 25-26 iunie, la o excursie la Piatra Neamț și Târgu Neamț, organizată de Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. Românii din Republica Moldova au ocazia să vadă orașul Piatra Neamț de la înălțime, cu ajutorul telegondolei, să viziteze Curtea Domnească a domnitorului Ștefan cel Mare, cu Biserica Domnească “Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, Turnul lui Ștefan Cel Mare, Muzeul de Artă, Casa memorială “Ion Creangă” din Humulești și Cetatea Neamț. Acțiunea își propune conservarea și promovarea sentimentului identitar românesc în condiţiile în care în regiunea transnistreană funcționează opt școli și licee românești, aflate de facto sub autoritatea separatiștilor de la Tiraspol, iar elevii și profesorii sunt ţinte constante ale provocărilor şi hărţuirilor. Iniţiativa se încadrează în Programul de Educație “Apostol Mărgărit”, din Planul de activități al Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru anul 2019, aprobat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

  • Jurnal românesc – 24.06.2019

    Jurnal românesc – 24.06.2019

    Ambasada României în Marea Britanie şi-a lansat o nouă pagină de Internet, disponibilă la adresa www.ambasada-romaniei.co.uk. Pagina are şi o versiune optimizată pentru dispozitivele mobile. Potrivit misiunii diplomatice a României la Londra, noul site web a fost conceput drept un instrument modern de informare a românilor care călătoresc sau trăiesc în Regatul Unit. Acesta reorganizează informaţiile de o manieră în care accesul celor interesaţi să fie mai uşor, iar informaţiile să fie găsite mai rapid. Noua pagină conţine secţiuni cu informaţii utile, precum Servicii consulare, Brexit, Muncă şi protecţie socială în Regatul Unit, Comunitatea românească şi altele. Ambasada României reaminteşte că pentru informarea cetăţenilor foloseşte şi comunicarea prin platformele reţelelor sociale Facebook, Twitter şi Instagram.



    Românii sunt cei mai numeroşi cetăţeni străini înregistraţi la Securitatea Socială din Spania, scrie Ziarul Românesc, care citează date oficiale ale autorităţilor de la Madrid. Peste 360.000 de conaţionali figurau, în luna mai, în evidenţele Ministerului Muncii, Migrației și Securității Sociale, urmaţi de marocani – aproape 280.000, italieni – peste 126.000 şi chinezi – peste 106.000. Conform cifrelor, în mai 2019 a fost atinsă o cifră record de angajați străini înregistrați în Spania – 2.155.000, cu peste 151.000 mai mulţi decât în anul precedent, adică o creștere de 7.54 de procente. Recordul precedent fusese înregistrat înainte de criza economică din 2009, în iulie 2008, când în Spania erau angajați 2.151.000 de străini. Cei mai mulți angajați străini sunt concentrați în Catalonia, Madrid, Andaluzia și Valencia. Comunitatea românească din Spania, despre care neoficial se credea că numără aproape 1 milion de membri, a scăzut puternic în ultimii ani şi se situa la 583.000 la 1 ianuarie 2019, în scădere de la 676.000 la 1 ianuarie 2018, potrivit Institutului Național spaniol de Statistică de la Madrid. În ultimii ani, mii de români s-au întors în ţară sau au plecat în Marea Britanie şi Germania.



    Îmbunătăţirea procesului de vot în diaspora și dificultățile întâlnite în organizarea alegerilor din 26 mai au fost temele discutate la dezbaterea organizată, la Dublin, de “Grupul Românilor din Irlanda” la care au participat ambasadorul României în Irlanda, Manuela Breazu, şi subsecretarul de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Victor Ionescu. Acesta le-a vorbit celor prezenţi despre înființarea Comisiei Parlamentare speciale pentru elaborarea, modificarea și completarea codului electoral în diaspora, ale cărei lucrări se desfăşoară zilele acestea la Bucureşti, și despre drepturile, libertățile și responsabilitățile românilor în calitate de cetățeni europeni, transmite MRP. Printre propunerile înaintate în vederea facilitării votului peste hotare se numără extinderea votului prin corespondenţă la toate tipurile de alegeri precum şi organizarea scrutinelor în străinătate pe durata multor zile. Peste 375.000 de voturi valabile au fost înregistrate în diaspora la alegerile europarlamentare din 26 mai, însă mii de români nu au apucat să voteze din cauza aglomeraţiei.



    20 de profesori care predau limba română sau ţin cursuri în limba română, în Voievodina, Serbia, participă în perioada 24-28 iunie la cursuri de perfecţionare a cadrelor didactice organizate de Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. Stagiul de perfecționare are două teme majore, Metodica predării limbii române și Psihopedagogie școlară, iar cursurile sunt susţinute de profesori de la Inspectoratul Școlar General Timiș. Cu acest prilej, profesorii din Voievodina vor avea ocazia să viziteze diferite obiective turistice din municipiul Timișoara. Acțiunea se încadrează în Programul de Educație “Apostol Mărgărit”, din Planul de activități al Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru anul 2019, aprobat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.


  • Propuneri de modificare a legislaţiei electorale

    Propuneri de modificare a legislaţiei electorale

    Disfuncţionalităţile apărute la votul din diaspora la recentele alegeri europarlamentare – o reeditare, practic, a situaţiei de la scrutinul prezidenţial din 2014 — au generat numeroase luări de poziţie acuzatoare la adresa partidului de guvernământ din România, atunci şi acum, PSD. Zeci de mii de români au stat ore în şir la cozi interminabile pentru a-şi exercita dreptul constituţional la vot, iar o bună parte dintre ei nu au reuşit să-şi exprime opţiunea, între motivele generatoare ale acestei situaţii numărându-se numărul insuficient de cabine de vot sau de ştampile, prea puţin personal autorizat implicat în gestionarea procesului de votare sau prea puţine secţii, în pofida dublării numărului acestora comparativ cu scrutinul precedent.



    Pentru modificarea legii electorale se pronunţă toată clasa politică, atât Guvernul, cât şi Preşedinţia şi partidele parlamentare. Recent, o comisie specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului a fost constituită pentru elaborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materie electorală. Iar în prima şedinţă a acesteia, pe 20 iunie, s-a stabilit data de 5 iulie ca termen pentru adoptarea unui proiect de act normativ care să reglementeze desfăşurarea procesului electoral în afara ţării.



    Reprezentanţi ai Autorităţii Electorale Permanente, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi Ministerului Justiţiei au fost convocaţi să participe. Acest for trebuie să aibă un dublu rol – legislativ şi acela de a elabora nişte recomandări către Guvern pentru organizarea în bune condiţii a alegerilor în diaspora, pentru a se evita toate disfuncţionalităţile”, a subliniat preşedintele Comisiei speciale amintite, Dorin Bădulescu.



    Votul prin corespondenţă, dar şi desfăşurarea procesului electoral pe mai multe zile se numără între soluţiile vizate de toţi cei implicaţi în acest proces. Într-o declaraţie publică, preşedintele Klaus Johannis a venit cu câteva propuneri, elaborate de un grup de lucru al Administraţiei Prezidenţiale şi transmise într-o scrisoare şi executivului. Este vorba de debirocratizarea procesului de vot, un număr mai mare de secţii de votare în străinătate, precum şi dotarea corespunzătoare a acestora. Şeful statului a vorbit şi despre o modificare a legislaţiei privind procedurile de urmat la închiderea secţiilor, dar şi de vot anticipat în străinătate.



    Pentru purtătorul de cuvânt al PSD, Mihai Fifor, nu era nevoie de îndemnul preşedintelui, pentru că, spune el, îmbuntăţirea procesului electoral este şi preocuparea social-democraţilor. El a anunţat că AEP pregăteşte deja schimbări legislative. La rândul său, PNL, principalul partid al opoziţiei de dreapta, afirmă că este deschis atât pentru votul anticipat, cât şi pentru votul prin corespondenţă şi cel electronic.

  • Jurnal românesc – 21.06.2019

    Jurnal românesc – 21.06.2019

    Premierul Viorică Dăncilă a anunţat că la nivelul Guvernului se lucrează la un proiect de modificare a legislaţiei electorale. “Avem în lucru într-un stadiu avansat un pachet de măsuri pentru îmbunătăţirea procesului electoral, astfel încât cetăţenii din ţară şi din afara graniţelor să îşi poată exercita dreptul la vot în condiţii cât mai bune”, a spus prim-ministrul. Dăncilă a afirmat că sunt luate în calcul prelungirea duratei votului pe mai multe zile, extinderea votului prin corespondenţă şi orice alte măsuri care să contribuie la o mai bună desfăşurare a procesului de vot. Poziţia Executivului vine după ce preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis premierului o scrisoare în care prezintă măsurile de îmbunătăţire a procesului electoral pe care le propune grupul de lucru al Administraţiei Prezidenţiale. Preşedintele i-a solicitat Guvernului să elaboreze cât mai repede un proiect de lege care să ducă la debirocratizarea procesului de vot, la dotarea corespunzătoare a secţiilor de votare, modificarea legislaţiei privind închiderea secţiilor, vot anticipat în străinătate la scrutinul prezidenţial din toamnă, extinderea votului prin corespondenţă şi mărirea numărului de secţii de votare in diaspora.



    Adrian Zuckerman, nominalizat de preşedintele american Donald Trump pentru postul de ambasador al Statelor Unite în România, a fost audiat de Comitetul pentru relaţii externe din Senatul american. În alocuţiunea sa, diplomatul a evidenţiat originile româneşti şi a făcut o descriere a ţării noastre. El a menţionat că, în pofida progreselor realizate, “statul democratic român este încă în etapa copilăriei”, trebuie să continue lupta împotriva corupţiei, să creeze un climat de afaceri mai prietenos şi să investească în infrastructură, sănătate şi educaţie. “Sunt multe de făcut pentru a consolida, sprijini şi încuraja instituţiile democratice. Pericolele unei Rusii agresive care încearcă să destabilizeze democraţiile în Europa, din interior şi din exterior, sunt substanţiale şi nu pot fi subestimate”, a apreciat diplomatul, care s-a arătat însă încrezător că “împreună cu leadership-ul american proactiv, cu asistenţa şi prietenia SUA, România va face faţă acestor provocări şi va prospera”. Adrian Zuckerman s-a născut în România, iar pe când avea 9 ani, a emigrat în Statele Unite împreună cu părinţii săi, ambii medici. Dacă va fi confirmat în funcţie ar deveni al doilea ambasador al SUA la Bucureşti care are origini româneşti, după Mark Gitenstein, al cărui mandat s-a derulat în prioada 2009 — 2012.



    Ministerul Afacerilor Interne anunţă că programul de lucru cu publicul la structurile teritoriale de eliberare a paşapoartelor se va desfăşura, începând din 24 iunie, între orele 8.30 şi 18.30. MAI reaminteşte că a fost implementat un sistem de notificare prin SMS, cu una până la trei luni înainte de expirarea termenului de valabilitate al paşaportului şi că de la începutul anului au fost transmise peste 400.000 de astfel de mesaje. Măsura introducerii sistemului a avut drept scop evitarea situaţiilor în care cetăţenii îşi planifică deplasări în străinătate şi constată în ultimul moment că nu pot efectua călătoria respectivă din cauza faptului că le-a expirat paşaportul. Totodată, Ministerul de Interne reaminteşte că pentru evitarea aglomeraţiei la depunerea cererilor de eliberare a paşaportului, solicitanţii au posibilitatea de a se programa online, pe site-ul www.epasapoarte.ro.



    Platforma Unionistă Acțiunea 2012, împreună cu Asociația Obștească Unirea ODIP din Chișinău, organizează pe 22 iunie o manifestație de comemorare a soldaților români care au luptat pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord în cel de-Al Doilea Război Mondial. Evenimentul va avea loc la Cimitirul de Onoare Românesc “Țiganca” din raionul Cantemir, în Republica Moldova. “Vrem să aducem un omagiu ostașilor care nu au stat cu mâinile în sân atunci când frații noștri de peste Prut au avut nevoie de ei”, a declarat președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, Ștefan Lupu. Pe 22 iunie 1941, România a declarat război Uniunii Sovietice pentru a elibera Basarabia și a Bucovina de Nord, anexate de sovietici în 1940. Peste 10.000 de soldați români au pierit sau au fost dați dispăruți în urma bătăliilor de la Ţiganca, considerate de istorici printre cele mai sângeroase purtate de români pentru reîntregirea ţării.

  • Posibile soluţii pentru votul românilor din străinătate

    Posibile soluţii pentru votul românilor din străinătate

    Senatorii români au respins moţiunea simplă prin care opoziţia cerea
    demisia ministrului de Externe din Guvernul PSD-ALDE, Teodor Meleşcanu, pentru
    gestionarea defectuoasă a votului în diaspora la alegerile europarlamentare şi
    referendumul de luna trecută.


    Opoziţia, reprezentată de PNL, USR şi PMP, îi
    reproşează ministrului că a dorit limitarea numărului de persoane care să poată
    vota pe 26 mai şi a deschis un număr mai mic de secţii de votare în zone cu
    număr mare de cetăţeni români. Senatorul USR Mihai Goţiu consideră că Teodor
    Meleşcanu nu şi-a asumat responsabilitatea pentru românii care au stat ore în
    şir la coadă la secţiile de vot, unii fără a reuşi să voteze, şi a preferat să
    arunce vina pe ambasade şi membrii corpului diplomatic.


    Mihai Goţiu: Aţi
    decis că oraşe mari, unde este bine ştiut la nivel guvernamental că există
    comunităţi foarte mari de români, trebuie penalizate şi secţiile de votare de
    acolo trebuie închise. Nu avem nici un dubiu că a fost rea voinţă din partea
    dumneavoastră faptul că nu aţi estimat corect numărul de urne şi de buletine de
    vot necesare în secţiile mari de votare.


    În replică, liderul ALDE,
    Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că nu a existat posibilitatea suplimentării
    secţiilor de votare. Călin Popescu-Tăriceanu: Nu a existat nici cea mai mică
    intenţie din partea guvernului de a împiedica în vreun fel realizarea votului,
    numai că dimensionarea secţiilor de vot a fost făcută pe baza aprecierilor
    misiunilor diplomatice şi consulatelor româneşti din străinătate. Nu există
    nicio evidenţă a locurilor şi a numărului de români care locuiesc în
    străinătate.


    La rândul său, liberalul Florin Cîţu a atras atenţia că,
    pe viitor, greşelile se pot repeta: Ministrul Meleşcanu şi PSD-ALDE au boicotat
    în mod deliberat organizarea simultană a ambelor scrutinuri, prin
    neîndeplinirea unor obligaţii clare prevăzute în lege. Singura autoritate care
    avea atribuţiile legale pentru suplimentarea secţiilor de votare din diaspora
    şi asigurarea întregii logistici necesare organizării referendumului este
    Ministerul Afacerilor Externe.


    În replică, ministrul de Externe
    susţine că desfăşurarea referendumului pe teme de justiţie în paralel cu
    alegerile europarlamentare a îngreunat procesul electoral, iar în ziua votului zeci
    de reprezentanţi ai partidelor nu s-au prezentat la secţiile de votare. El
    recunoaşte că se impune modificarea sistemului de vot în străinătate. Teodor
    Meleşcanu: În cadrul legislaţiei actuale nu puteam să facem nimic mai mult şi avem
    toată disponibilitatea să ne punem la dispoziţia comisiei parlamentare care
    urmează să fie creată. Ideea noastră este de iniţiativă de vot anticipat
    prelungit, între trei şi şapte zile, care ar elimina orice alte forme de
    birocraţie şi care ar putea folosi foarte mult şi accelera procesul de votare.


    Parlamentul de la Bucureşti a constituit deja o comisie comună care va discuta
    modificările ce trebuie aduse modului cum se votează în diaspora.

  • Raport MAE privind votul în străinătate din 26 mai

    Raport MAE privind votul în străinătate din 26 mai

    Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a prezentat, marţi, raportul privind alegerile europarlamentare şi votul la referendum în străinătate şi a chemat la consultări mai mulţi ambasadori de la misiunile diplomatice unde au fost probleme: Marea Britanie, Spania, Italia, Franţa, Belgia, Germania, Olanda, Irlanda, Finlanda, Danemarca, Austria, Cipru.



    “Vom analiza şi cauzele şi responsabilităţile, a afirmat Meleşcanu, care a adăugat că ambasadele au fost cele ce au evaluat numărul de votanţi în fiecare ţară. “Sunt mai multe cauze, dar principala chestiune este să avem o discuţie cu ambasadorii.


    Meleșcanu a numit mai multe cauze pentru care votul în diaspora s-a desfășurat cu greutate, iar mii de români nu și-au putut exercita dreptul la vot după ore bune de așteptare, în timp ce alți conaționali au decis să nu se mai deplaseze la secțiile de votare din cauza cozilor imense. El a calificat actualul proces electoral ca fiind foarte birocratic: “Ne-am epuizat resursele pe care putem să le punem la dispoziţie”, a spus ministrul.



    Totodată, Meleșcanu a punctat că una din problemele cele mai grave ale scrutinului din 26 august a fost decizia foarte târzie a preşedintelui de a organiza un referendum.


    “Principala problemă a fost că, în loc de un scrutin referitor la alegerile parlamentare, am avut două scrutinuri. În afară de un buletin de vot, am avut trei buletine de vot. Lucrul acesta, în mod firesc, a grevat foarte mult timpul de vot pentru fiecare cetăţean”, a mai adăugat ministrul de externe.



    Teodor Meleșcanu consideră că votul în străinătate a fost perturbat intenționat și de o parte dintre românii stabiliți peste hotare: “În marile capitale în care televiziunea este prezentă, a fost o aglomerare foarte mare de oameni, inclusiv grupuri bine organizate care au continuat să facă campanie electorală, inclusiv în interiorul secţiilor de votare, ceea ce este interzis prin lege (…) La Bologna, la consulat, la ora 7, 30 erau doi votanţi şi au venit cinci autocare cu 200 de oameni care au făcut imediat o coadă imensă şi un scandal de ce nu se votează mai repede.”



    În conferința de presă susțintă marți, minsitrul de externe a acuzat unii români din diaspora că au fost agresivi și au vătămat persoanele aflate în comisiile de votare. “Avem poze cu oameni din comisia de votare cu vânătăile de pe ei, avem imagini cu oameni care după încheierea votului au încercat să spargă uşa ambasadei”, a punctat Meleșcanu.



    Sursa: Agerpres

  • Jurnal românesc – 06.06.2019

    Jurnal românesc – 06.06.2019

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a propus ca românii
    din diaspora să poată vota prelungit anticipat. Liderul ALDE România spune că
    măsura poate fi luată de către o comisie de cod electoral care trebuie să
    modifice actualele prevederi. El a explicat că această măsură se referă la
    posibilitatea ca românii din străinătate să voteze timp de o săptămână.
    Secţiile de vot să fie deschise cu o săptămână înainte, să fie deschise
    permanent pe durata săptămânii, în funcţie de disponibilitatea de timp, iar
    românii să vină să voteze fără să aibă presiunea aceasta a aglomerării din ziua
    votului    , a afirmat Tăriceanu.

    Şeful Senatului apreciază că votul prin
    corespondenţă sau votul electronic presupun o serie de etape birocratice
    prealabile complicate. Totodată, a mai spus Tăriceanu, soluţia votului prin
    corespondenţă nu este una viabilă, deoarece această metodă a fost utilizată la
    alegerile parlamentare din 2016 de doar 2.100 de persoane. Un grup de lucru care
    să elaboreze legislaţia necesară exprimării eficiente a dreptului la vot în
    ţară şi diaspora a fost constituit în Parlament şi reuneşte reprezentaţi din
    toate formaţiunile politice. Potrivit Biroului Electoral Central, 376.925 de
    voturi valabile au fost înregistrate în diaspora la alegerile pentru
    Parlamentul European din 26 mai, însă mii de români nu au apucat să-şi exercite
    dreptul de vot din cauza aglomeraţiei.




    Senatul a adoptat tacit propunerea legislativă privind aprobarea
    obiectivelor de investiţii Autostrada Unirii Principatelor Române şi Autostrada
    Basarabia. Autostrada Unirii Principatelor Române va lega oraşele
    Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani şi Siret, va începe de la Autostrada A3
    Bucureşti-Borş, în apropierea Municipiului Ploieşti, până la Vama Siret,
    judeţul Suceava, de la frontiera de nord a României cu Ucraina. Autostrada
    Basarabia va face legătura între Focşani şi Albiţa, şi va începe de la
    Autostrada Unirii Principatelor Române, în apropierea municipiului Focşani,
    până la vama Albiţa, judeţul Vaslui, de la frontiera de est a României cu
    Republica Moldova. Ambele investiţii sunt finanţate de la bugetul de stat.
    Propunerea legislativă merge acum la Camera Deputaţilor, care este for
    decizional.




    Universităţile Ștefan cel Mare din Suceava, de Vest din
    Timișoara, Constantin Brâncuși din Târgu Jiu și Eftimie
    Murgu din Reșița lansează proiectul Împreună universități și
    angajatori, un sistem integrat de programe educaționale inovative,
    cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman
    2014-2020. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creșterea calității
    și eficienței învățământului universitar terțiar și non-academic tehnic, în
    acord cu cerințele mediului socio-economic, prin implementarea unui sistem
    integrat de programe și oferte educaționale inovative dezvoltat prin
    colaborarea dintre universități și angajatori. Grupul țintă al proiectului
    include personalul didactic, studenții din învățământul terțiar universitar și
    cursanții din învățământul terțiar non-universitar. De-a lungul celor 30 de
    luni de implementare a proiectului, vor fi elaborare peste 20 de programe și
    activități de formare.




    Operatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei
    Eures România, 457 de locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români
    sunt disponibile în Ungaria – 118, unde sunt căutaţi muncitori în industria
    alimentară şi în construcţii. Germania pune la dispoziţie 104 posturi de
    bucătar, mecanic, recepţioner şi electrician, iar Olanda, 85 locuri de muncă în
    grădinărit şi horticultură. Norvegia are nevoie de 66 de muncitori în sectorul
    horeca, auto şi în medicină. Oferta mai cuprinde 37 de posturi pentru montator
    de mobilă şi muncitor calificat în domeniul forestier în Austria, 13 de inginer
    agronom, horticultor şi mecanic utilaje fermă în Danemarca, 12 de sticlar în
    Slovacia, 10 de instalator de schele în Finlanda şi 8 de mecanic în Suedia.
    Persoanele interesate pot viziona oferta completă pe pagina de internet
    www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru
    ocuparea forţei de muncă din zona de reşedinţă, unde pot fi indrumate de
    consilierul Eures.

  • Jurnal românesc – 03.06.2019

    Jurnal românesc – 03.06.2019

    După vizita de
    stat, pastorală şi ecumenică pe care a făcut-o în România, Papa Francisc s-a
    declarat impresionat de frumuseţile ţării şi a vorbit despre acest lucru într-o
    conferinţă de presă în avionul cu care a călătorit înapoi, spre Vatican.
    Suveranul Pontif s-a referit la românii care lucrează în străinătate, mulţi
    dintre ei departe de familii. Papa a spus că îşi doreşte să se rezolve această
    situaţie care nu depinde numai de România, ci şi de societatea de consum în
    care trăim. Anterior, după întâlnirea cu oficialitaţile de la Bucureşti şi cu
    societatea civila, Papa Francisc a adus un omagiu sacrificiului fiilor şi
    fiicelor României care, prin cultura lor, prin patrimoniul valorilor şi al
    muncii lor, îmbogăţesc ţările în care au emigrat, iar prin roadele eforturilor
    lor, îşi ajută familiile rămase în patrie.


    Înfiinţarea unei
    comisii de anchetă privind votul din diaspora la scrutinul din 26 mai este unul
    dintre subiectele agendei parlamentare din această săptămână.     O solicitare în
    acest sens a fost făcută de deputaţii opoziţiei. Parlamentarii PNL, USR, PMP şi
    ai Partidului Pro România subliniază că trebuie clarificate, între altele,
    circumstanţele în care a fost stabilit un număr de secţii de votare care s-a
    dovedit insuficient şi stabiliţi responsabilii pentru organizarea defectuoasă a
    scrutinului.

    PNL şi USR cer, totodată, deblocarea proiectului de lege privind
    extinderea votului prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale. Documentul
    legislativ figurează săptămâna aceasta pe agenda Comisiei de Administraţie din
    Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.

    Amintim că un număr foarte mare de români din
    străinătate nu au putut vota la alegerile europarlamentare şi la referendumul
    pe teme de justiţie, potrivit lor, din cauza organizării slabe a autorităţilor
    române. Teodor Meleşcanu şi-a cerut scuze faţă de românii din diaspora
    care nu au putut să-şi exercite dreptul la vot sau care au fost obligaţi să
    stea la coadă ore întregi pentru a putea vota.


    În perioada 31
    mai – 2 iunie, secretarul de stat Victor Alexeev s-a aflat într-o vizită de
    lucru în Serbia,     context în care oficialul MRP a participat la mai multe
    evenimente organizate de comunitatea românească din teritoriu și a avut
    întrevederi cu reprezentanți ai autorităților locale în vederea consolidării
    relațiilor româno-sârbe. Tema principală de discuție a reprezentat-o
    organizarea unor mese rotunde cu primari din România și Serbia. Secretarul de
    stat a luat parte la evenimentul de deschidere a proiectului Cursuri de limba
    română cu elemente de cultură si civilizație. Ziua Limbii Române. Suflet de
    român. Victor Alexeev a discutat cu membrii proiectului, cu elevii înscriși la
    aceste cursuri, precum și cu părinții lor.


    În Italia s-a
    deschis şcoala românească a Parohiei Ortodoxe Sfântul Simeon şi Sfânta Ana în
    prezenţa elevilor, a credincioşilor şi a comunităţii românilor din regiunea
    Abruzzo.     De activitățile și cursurile acestei școli pot beneficia toții copiii
    și tinerii români și moldoveni cu vârste cuprinse între 4 și 17 ani proveniți
    din medii diferite (din punct de vedere cultural, financiar, etnic și religios)
    din cadrul comunității din Pescara, precum și părinții acestora.

    Activitățile
    dedicate adolescenților vor fi centrate în jurul a patru arii de interes:
    identitate spiritual-religioasă; limba română prin povești și poezii; tradiții
    și obiceiuri românești și dezvoltare civică. Lucrările de construcție la școala
    și biserica românească au început în iulie 2017, acesta fiind de fapt și primul
    edificiu al comunității românești din regiunea Abruzzo și al șaptelea de pe
    teritoriul italian. Proiectul Şcoala Românească din Pescara se derulează până
    pe 23 iunie şi este realizat cu sprijinul Ministerului pentru Românii de
    Pretutindeni.

  • Din nou probleme la votul din diaspora

    Din nou probleme la votul din diaspora

    În faţa sediului
    Ministerului de Externe de la Bucureşti s-a cerut, luni seara, demisia şefului diplomaţiei,
    Teodor Meleşcanu, după ce un număr foarte mare de români din străinătate nu au
    putut vota, duminică, la alegerile europarlamentare şi la referendumul pe teme
    privind justiţia. În paralel, o petiţie online având ca obiect demisia
    ministrului de Externe a adunat, deja, zeci de mii de semnături în chiar prima
    zi de la iniţierea sa.


    Mii de persoane nu şi-au putut exercita dreptul
    constituţional la vot din cauza proastei organizări, în pofida dublării aproape
    a numărului de secţii de vot pentru diaspora. Procedura este, însă, greoaie,
    iar un calcul simplu arată că ar fi fost nevoie de mai multe cabine, mai multe
    ştampile, mai mult personal implicat, pentru ca, în timpul alocat votării, toţi
    cei care doreau să-şi exprime opţiunea să aibă posibilitatea să o facă.


    Criticii celor care au organizat scrutinele amintesc că la fel s-a întâmplat şi
    la scrutinul prezidenţial din 2014, la finalul căruia ministrul de Externe, tot
    Teodor Meleşcanu, şi-a dat demisia. Acum s-a limitat la a-şi cere scuze pentru
    că românii din diaspora au fost nevoiţi să stea la rând ore întregi pentru a
    putea vota. Sau degeaba, pentru că o bună parte au renunţat sau, pur şi simplu,
    nu au putut, pentru că urnele s-au închis la ora stabilită, în pofida
    apelurilor de prelungire a programului formulate de români, de partidele de
    opoziţie sau de preşedintele ţării.


    A doua zi după scrutine, Klaus Iohannis a
    readus în discuţie situaţia din diaspora:     Este inacceptabilă bătaia de joc a
    autorităţilor la adresa românilor din Diaspora. Românii au fost supuşi unei noi
    umilinţe din partea unor guvernanţi incapabili să înţeleagă că rolul lor este
    să fie în slujba cetăţeanului, nu împotriva cetăţeanului. Eu cer autorităţilor
    responsabile ca, după incidentele foarte grave din 2014, deja, care s-au repetat,
    în mod regretabil, ieri, să ia măsuri urgente astfel încât românii din Diaspora
    să poată vota în condiţii normale, fără a sta la cozi interminabile ore în şir
    doar pentru a-şi putea exercita un drept constituţional, dreptul la vot.


    Teodor Meleşcanu a recunoscut că votarea nu s-a desfăşurat în condiţii
    satisfăcătoare în mai multe ţări, a anunţat că a dispus efectuarea unei anchete
    şi că a solicitat adoptarea unei legi pentru un sistem de vot adaptat nevoilor
    diasporei. La Bruxelles, Comisia Europeană a apreciat că statele trebuie să se
    asigure că toţi cetăţenii îşi pot exercita dreptul de vot şi a precizat că va
    redacta un raport care va evalua cu atenţie desfăşurarea alegerilor în toate
    ţările membre.

  • Jurnal românesc – 28.05.2019

    Jurnal românesc – 28.05.2019

    Câteva sute de
    persoane au manifestat, luni seară, în faţa Ministerului Afacerilor Externe
    (MAE), exprimându-și nemulțumirea față de modul în care au fost organizate cele
    441 de secții de votare din diaspora și cerând demisia ministrului Teodor
    Meleșcanu.     Este organizată şi o petiţie online având ca obiect demisia
    ministrului de Externe, care a strâns încă din prima zi zeci de mii de
    semnături. Un număr foarte mare de români din străinătate nu au putut vota,
    duminică, la alegerile europarlamentare şi la referendumul pe teme privind
    justiţia.

    La multe secţii de votare, precum cele din Roma, Londra, Dublin,
    Bruxelles, Verona, Amsterdam, Salzburg, s-au format cozi, sute de români neputând
    să-şi exercite dreptul la vot. Românii s-au declarat nemulţumiţi şi pe reţelele
    de socializare că aşteaptă ore bune la coadă din cauza organizării slabe a
    autorităţilor române.

    Teodor Meleşcanu şi-a cerut scuze faţă de românii din
    diaspora care nu au putut să-şi exercite dreptul la vot sau care au fost
    obligaţi să stea la coadă ore întregi pentru a putea vota. El a recunoscut că
    votarea nu s-a desfăşurat în condiţii satisfăcătoare în mai multe ţări şi a
    anunţat că a solicitat adoptarea unei legi pentru un sistem de vot adaptat
    nevoilor diasporei.

    La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a calificat
    drept inacceptabilă ceea ce a numit bătaia de joc a autorităţilor la adresa
    românilor din diaspora. Românii au fost supuşi unor noi umilinţe din partea
    unor guvernanţi incapabili să înţeleagă că rolul lor e să fie în sluja
    cetăţeanului, nu împotriva lui. Eu cer ca după incidentele grave din 2014 care
    s-au repetat duminică să ia măsuri urgente pentru ca românii din diaspora să
    poată vota în condiţii normale, fără a sta ore în şir la cozi să poată vota,
    a mai spus Iohannis.

    La Bruxelles, Comisia Europeană a apreciat că statele
    trebuie să se asigure că toţi cetăţenii îşi pot exercita dreptul la vot şi a
    precizat că va redacta un raport care va evalua cu atenţie desfăşurarea
    alegerilor în toate ţările membre. Amintim că pe primul loc în preferinţele
    alegătorilor români din diaspora s-a aflat, la alegerile europarlamentare, Alianţa
    USR PLUS, urmată de PNL şi PMP. Totodată, peste 90% dintre votanţii români din
    străinătate au răspuns DA la referendumn.


    Cu prilejul
    Zilei Românilor de Pretutindeni, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii
    de pretutindeni derulează proiecte în șapte comunități istorice românești până
    pe 2 iunie.     Până acum, Institutul a organizat proiectul ‘Ziua Românilor de
    Pretutindeni la Comrat’, în regiunea Găgăuzia din Republica Moldova. A avut loc
    o dezbatere unde s-au susţinut prelegeri despre conservarea şi promovarea
    valorilor culturale şi păstrarea identităţii româneşti în regiunea găgăuză.

    Ziua Românilor de Pretutindeni s-a serbat şi prin recital de poezii, dans şi
    interpretare corală pe muzică românească, în straie româneşti. Şi la Satu Nou,
    în Voievodina, s-a sărbătorit Ziua Românilor de Pretutindeni. A fost organizată
    o dezbatere, s-au susținut prelegeri despre istoria românilor din Banatul
    sârbesc şi a avut loc şi un program muzical cu muzică românească. Şi la
    Negotin, în Timocul sârbesc, s-a sărbătorit Ziua Românilor de Pretutindeni.
    Proiectul a fost implementat în parteneriat cu Asociația pentru
    Cultura Românilor-Vlahilor din Serbia Ariadnae Filum.

    Ziua Românilor
    de Pretutindeni a fost sărbătorită și la Corcea, în Albania. Au avut loc o
    slujbă religioasă şi o conferință în sala Bisericii Aromâne. De asemenea, Institutul
    Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni a derulat proiectul Ziua
    Românilor de Pretutindeni la Ismail, în sudul Basarbiei şi la Cernăuţi, în
    Ucraina. Institutul Eudoxiu Hurmuzachi transmite că acţiunile au drept scop
    păstrarea și promovarea identității culturale, etnice și lingvistice a
    românilor din comunitățile istorice.

  • Jurnal românesc – 20.05.2019

    Jurnal românesc – 20.05.2019


    Ministerul Afacerilor Externe anunţă că a început expedierea materialelor necesare votării la scrutinul din 26 mai către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României. Peste 4.000.000 de buletine de vot, atât pentru alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendumul naţional, sunt expediate către cele 441 secţii de votare înfiinţate pentru românii din străinătate. Sunt distribuite astfel câte 1.333.500 de buletine de vot pentru alegerea candidaţilor României în Parlamentul European şi pentru fiecare cele două întrebări de la referendumul naţional. MAE transmite că acesta este cel mai mare număr de buletine de vot distribuite vreodată secţiilor de votare de peste hotare la un proces electoral.


    Cuantumul acestora a fost stabilit în urma estimărilor realizate de misiunile diplomatice, ţinând cont de prezenţa la vot la alegerile anterioare, de distribuţia teritorială a comunităţilor româneşti, precum şi de estimările privind intenţia participării la vot. Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în toate cele 28 de state membre, în perioada 23-26 mai. Primele ţări care vor organiza alegeri sunt Marea Britanie şi Olanda, pe 23 mai. Pe 24 mai se deschid secţiile de vot în Irlanda şi Cehia. Pe 25 mai urmează să voteze alegătorii din Lituania, Malta şi Slovacia, iar pe 26 mai scrutinul europarlamentar este organizat în restul de 21 de state membre ale UE, între care şi România.



    Mai multe companii româneşti producătoare de mobilă îşi prezintă creaţiile, la New York, la Târgul Internaţional de Mobilă Contemporană, care se desfăşoară până pe 22 mai. Prezenţa românească la eveniment a fost asigurată, pentru al doilea an consecutiv, de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Peste 900 de companii din 72 de ţări îşi expun produsele la manifestarea expoziţională la care sunt aşteptaţi circa 38.000 de vizitatori, între care firme de arhitectură, dezvoltatori comerciali şi hotelieri sau magazine de lux. La ediţia din 2018, standurile companiilor româneşti au fost vizitate de peste 1.200 de firme din SUA, Canada, Marea Britanie, Brazilia şi Ecuador, iar valoarea contractelor încheiate a fost de aproape 1 milion de dolari.



    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni va derula proiecte în șapte comunități istorice românești cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni, care se sărbătoreşte anual pe 26 mai. Manifestările încep pe 24 mai la Comrat, în Republica Moldova şi continuă pe 25 mai la Sân Mihai, în regiunea Voievodina, din Serbia. În Ziua Românilor de Pretutindeni, pe 26 mai, sunt organizate evenimente la Ismail în Ucraina, la Corcea, în Albania şi la Negotin, în Valea Timocului din Serbia.


    Totodată, serbări vor avea loc pe 1 iunie la Vidin, în Bulgaria, şi pe 2 iunie la Bor în Serbia. Institutul Eudoxiu Hurmuzachi transmite că manifestările au ca obiectiv menţinerea, promovarea şi afirmarea identităţii culturale, etnice, lingvistice şi religioase a românilor din comunitățile istorice. Ziua Românilor de Pretutindeni a fost instituită prin articolul 10 din Legea nr. 299/2007, privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, şi se sărbătorește în ultima duminică a lunii mai.

  • Jurnal românesc – 14.11.2017

    Jurnal românesc – 14.11.2017

    Autoritatea Electorală Permanentă informează că numărul total de cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 13 noiembrie 2017 este de 18,9 milioane persoane. Dintre aceştia aproape 18,3 milioane au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 633.753 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport. In străinătate, cei mai mulţi cetăţeni români înscrişi în Registrul Electoral se află în Republica Moldova 202.088, Germania — 95.831, SUA — 58..342, Italia — 51.569, Canada — 41.672, Israel – 33.945 şi Spania – 30.660 de persoane.




    Ambasadorul României în Franţa, Luca Niculescu, a depus,luni, o coroană de flori şi a ţinut un moment de reculegere în cadrul unei ceremonii desfăşurate în faţa barului parizian “La Belle Équipe”, în memoria victimelor atentatului din 13 noiembrie 2015, în care şi-au pierdut viaţa 21 de persoane. Printre acestea s-au numărat şi doi tineri români: Lăcrămioara Pop şi Ciprian Calciu. În capitala Franţei s-au desfăşurat ample ceremonii de comemorare a victimelor atentatelor. Prima a avut loc la Stade de France, în prezenţa preşedintelui Emmanuel Macron şi a predecesorului său, François Hollande, iar ultima – în faţa sălii de concerte Bataclan, unde a avut loc cel mai sângeros atac, soldat cu 90 de morţi




    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a lansat , marţi, în parteneriat cu Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială (FSAS), primul Curs dedicat problematicii românilor din afara României. Acesta are loc cu ocazia Centenarului Marii Unirii şi se desfăşoară în perioada noiembrie – decembrie în cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială în cadrul Masterului de Securitate, de la Universitatea Bucureşti.



    Sumele de bani trimise de rezidenţii din Uniunea Europeană într-o ţară din afara UE, respectiv transferurile personale, s-au ridicat anul trecut la 30,3 miliarde de euro, în scădere cu 1 miliard de euro comparativ cu 2015, arată datele publicate luni de Eurostat. In 2016, statele membre care au înregistrat cele mai mari intrări de fonduri de pe urma transferurilor personale au fost Portugalia (3,3 miliarde de euro), Polonia (3 miliarde de euro), Marea Britanie (2,5 miliarde de euro) şi România (2,4 miliarde de euro). În cazul României, din totalul sumelor 2,1 miliarde de euro sunt din interiorul UE şi 308 milioane de euro din afara Uniunii.



    Peste 20 de şcoli româneşti din diaspora şi comunităţile istorice s-au înscris la cea de-a doua ediţie a proiectului Basm românesc, organizat de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, instituţie aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Primul paragraf din basm va fi scris de elevii Asociaţiei Proiect Pro Europa din Suceava, începând cu 1 decembrie. Apoi, elevii din şcolile româneşti din Grecia, Italia, Spania, Ucraina, Germania, Franţa şi România vor continua basmul colectiv. Fiecare paragraf va fi reprezentat printr-un desen. Ordinea în care şcolile vor contribui la realizarea basmului este cea în care s-au înscris în proiect.


    Forma finală a celei de-a doua ediţii a Basmului românesc va prinde contur într-o ediţie tipărită, care va fi lansată pe 1 decembrie 2018, ziua marcării Centenarului Marii Uniri. Toţi elevii care contribuie la scrierea basmului vor fi menţionaţi drept autori atât în ediţia tipărită, cât şi în cea online şi vor primi câte un exemplar din Basmul românesc. Prima ediţie a proiectului a fost iniţiată în anul 2013. Institutul Eudoxiu Hurmuzachi a relansat proiectul cu scopul ca, pe durata unui an, să stimuleze elevii români de pretutindeni să conceapă împreună un basm, argument al unităţii lor identitare, indiferent de locul în care trăiesc.

  • Jurnal românesc – 21.11.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 21.11.2016 UPDATE

    Ministerul de Externe a lansat
    Ghidul alegătorului român din străinătate, un material informativ destinat
    alegătorilor români din afara graniţelor, în vederea informării cu privire la condiţiile de exercitare a dreptul
    de vot la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din 11 decembrie. Ghidul
    conţine informaţii referitoare la categoriile de cetăţeni români care pot să
    îşi exercite dreptul de vot în străinătate, modalităţile de exercitare a
    votului, programul de votare, documentele de identitate în baza cărora se poate
    exercita dreptul de vot la secţiile de votare din străinătate, instrucţiuni
    privind votul prin corespondenţă. Alegătorii pot consulta Ghidul pe site-ul MAE. La
    alegerile din 11 decembrie, alegătorii români din străinătate vor avea la
    dispoziţie 417 secţii de votare, cu 111 mai multe decât la alegerile
    parlamentare din 2012 şi cu 123 mai multe decât la alegerile prezidenţiale din
    2014. MAE a elaborat şi o hartă interactivă pentru a facilita alegătorilor
    români din afara ţării accesul la adresele secţiilor de votare organizate în
    străinătate pentru alegerile parlamentare.




    Programul RABLA
    CLASIC pe acest an va fi suplimentat cu peste 3.500 de tichete destinate
    exclusiv persoanelor fizice. Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului,
    este a treia oară cand se ia o astfel de măsură. Autorităţile au dispus şi
    prelungirea termenului până la care proprietarii se pot înscrie la producători;
    10 decembrie este data limită. În plus, există acum posibilitatea extinderii
    până la 31 martie 2017 a valabilităţii contractelor de finanţare nerambursabilă
    încheiate cu Administraţia Fondului pentru Mediu de producătorii validaţi.




    Ministerul
    Sănătăţii a început, de luni, o campanie de informare cu privire la prescrierea
    şi consumul de antibiotice. Campania cuprinde un spot tv produs sub coordonarea
    ministerului difuzat pe mai multe canale, precum şi distribuirea de materiale
    informative adresate fiecărei categorii de populaţie implicate în prescrierea
    şi consumul de antibiotice, respectiv medici de familie, medici din spitale şi
    pacienţi. Conform ultimelor studii europene, Romania se confruntă cu probleme
    extrem de mari de rezistenţă bacteriană, la care contribuie şi utilizarea
    excesivă a antibioticelor. Ţara ocupa, de alfel, locul al doilea în Uniunea
    Europeană în anul 2014. Cele mai frecvente exemple de rezistenţă se
    înregistrează în cazul în infecţiilor urinare, infecţiilor respiratorii şi în
    sfera ORL. Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a afirmat că 90 la sută din
    consumul de antibiotice se fac în afara spitalului. Ministrul a mai spus ca, pe
    de o parte, pacienţii şi familiile lor solicită în mod expres medicilor să le
    prescrie antibiotice sau farmacistului şi sa li se elibereze aceste antibiotice
    fără prescripţie medicală, iar pe de altă parte, prescriptorii recomandă
    antibiotice inutile din mai multe motive: fie din lipsa informaţiilor medicale
    actualizate, fie la presiunea pacientului sau a familiei, fie din cauza
    persuasiunii companiilor Farma.


    De luna
    viitoare intră în vigoare noi măsuri de stimulare a angajării şomerilor şi
    creării de noi locuri de muncă – anunţă Agenţia Naţională pentru Ocuparea
    Forţei de Muncă (ANOFM). Cei care se mută în alt oraş cu serviciul vor încasa o
    primă de instalare acordată în două tranşe, care poate să depăşească 15 mii de
    lei. Şi cei care fac naveta la mai mult de 15 km de casă vor primi bani pentru
    transport: 0,5 lei pentru fiecare km parcurs zilnic, în limita a 55 de lei pe
    zi. În plus, şomerii de lungă durată care se angajează vor primi o primă de
    activare de 500 de lei, iar suma nu va fi impozitată. Şi firmele vor primi câte
    900 de lei lunar, timp de un an, de la stat, dacă angajează pe o perioadă
    nedeterminată absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ indiferent de nivel,
    şomeri de peste 45 de ani, persoane cu dizabilităţi sau părinţi susţinători ai
    familiilor monoparentale. Companiile vor primi tot 900 de lei lunar dacă vor
    angaja şomeri care vor să se pensioneze anticipat peste 5 ani. Toate aceste
    prevederi sunt cuprinse într-un proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere
    publică până pe 23 noiembrie, pe site-ul Ministerului Muncii.