În ultimii ani, în mai
multe state din blocul comunitar se vorbeşte din ce în mai des despre votul
electronic, ca o variantă complementară votului tradiţional.
Pe tema votului electronic, eurodeputatul Cătălin Ivan a
organizat o dezbatere la Parlamentul European, la care au participat inclusiv
dezvoltatori de software şi tehnologie. Europarlamentarul susţine că votul electronic nu reprezintă doar
o soluţie alternativă, ci o necesitate. Cătălin Ivan enumeră
avantajele pe care le are, în opinia sa, votul electronic: Din
punctul meu de vedere, în ziua de astăzi, cu tehnologiile noi de comunicare,
s-au dezvoltat atât de mult ştiinţa şi tehnologia comunicării, încât există, în
acest moment, tehnologii care pot asigura şi trasparenţa votului, a actului în
sine de a vota, şi siguranţa lui. De exemplu, tehnologia Blockchain, despre
care noi am discutat la Bruxelles, este o tehnologie care nu lasă nimănui nicio
posibilitate să intervină asupra votului, doar a celui care votează. Nu există
nicio variantă prin care votul să poată fi fraudat. Dar putem avea un vot mult
mai rapid, mult mai comod, pentru că nu trebuie să te deplasezi până la secţia
de vot, mult mai sigur şi mai ieftin.
În plus, crede Cătălin Ivan, prin
intermediul votului electronic, cetăţenii europeni aflaţi în alte ţări din
blocul comunitar vor putea să-şi exprime facil opţiunile politice la alegeri.
Lucru valabil, în principal, pentru ţările membre din Europa Centrală şi de
Est, care, în genere, au comunităţi numeroase în statele mai dezvoltate din
vestul ori nordul continentului.
În schimb, numeroşi experţi
IT consideră că votul electronic poate fi fraudat uşor. Tot la capitolul
dezavantaje intră şi riscul crescut ca votul să nu rămână anonim.
În
Uniunea Europeană, Estonia este singura ţară care a implementat integral votul
electronic. În 2007, doar 5% din populaţia micuţului stat baltic a optat pentru
votul electronic, pentru ca la scrutinul parlamentar din 2015 procentul
alegătorilor e-voting să crească la peste 30%. Alte ţări din Uniune, cum sunt
Italia şi Marea Britanie, l-au folosit în programe pilot sau, cazul Franţei,
doar în anumite zone geografice.