Radio România Internațional

Tag: votanti

  • 13 pentru România

    13 pentru România

    În România, alegerile prezidenţiale suscită, în general, cel mai mare interes şi provoacă pasiuni. În plus, anul acesta – unul special pentru că vine, după două decenii, cu toate alegerile posibile – cele două runde ale scrutinului pentru funcţia supremă sunt organizate înainte şi după legislative, crescând astfel miza electorală. În jargon comercial, cererea din partea electoratului este mare, însă oferta, nu din punct de vedere numeric, pentru că sunt, totuşi, 13 candidaţi, ci calitativ, este foarte slabă, poate cea mai slabă din ultimii 35 de ani, spun la unison comentatori şi analişti.

    Şi au argumente: majoritatea aspiranţilor nu au un profil profesional bine conturat, chiar dacă ar avea experienţă politică, au puţină carismă sau deloc, iar unii dintre ei nu au scăpat neatinşi de scandaluri cu iz de corupţie; există, pe de altă parte, şi candidaţi a căror competenţă în zona de politică externă şi securitate, domenii care domină fişa postului prezidenţial, a fost probată şi e incontestabilă, dar suferă în privinţa sprijinului politic, deoarece s-au înscris în competiţie ca independenţi.

    Apoi, acest scrutin prezidenţial mai suferă la un capitol: unul dintre candidaţi este dat ca sigur calificat în runda decisivă din 8 decembrie, însă pentru locul al doilea se bat cel puţin două personaje, dacă nu chiar trei, iar acest lucru diluează, paradoxal, tensiunea competiţiei. Au rămas în memoria colectivă confruntările dintre Ion Iliescu şi Emil Constantinescu din 1992 şi 1996, cea dintre Traian Băsescu şi Adrian Năstase din 2004, sau cea din 2014 dintre Klaus Iohannis, actualul preşedinte, şi adversarul său din epocă, Victor Ponta.

    Au fost, toate, dispute ale principalelor blocuri poltice, de stânga şi de dreapta, acesta din urmă câştigător în ultimele două decenii. Cu o singură excepţie, în timpul actualei campanii prezidenţiale a existat doar o dezbatere televizată şi nici aceea nu i-a reunit pe toţi candidaţii.

    Din punct de vedere ideologic, în competiţie sunt reprezentate toate curentele, de la cel social-democrat la curentul liberal şi de la pro-europenii centrişti la naţionaliştii populişti şi suveranişti. Amintim că, în România, balul electoral s-a deschis pe 9 iunie, când au avut loc, simultan, alegeri locale şi europarlamentare. Pe 24 noiembrie şi 8 decembrie sunt cele două tururi ale prezidenţialelor, iar între ele, pe 1 decembrie, chiar de Ziua Naţională, se vor organiza alegeri legislative. Alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate vor putea vota în primul tur al prezidenţialelor timp de 3 zile, vineri, sâmbătă şi duminică.

    Autorităţile au organizat în afara ţării circa 950 de secţii de votare, un număr record. Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, circa 7000 de cetăţeni români din străinătate au optat pentru votul prin corespondenţă.

  • Începe perioada electorală în România

    Începe perioada electorală în România

    Perioada electorală pentru alegerile prezidenţiale din România începe în această săptămână, conform calendarului aprobat de Guvernul de la Bucureşti. La 12 septembrie, vor fi aleşi, prin vot secret, cei cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care vor face parte din Biroul Electoral Central pentru alegerile prezidenţiale. O zi mai târziu, va fi desemnat preşedintele BEC, precum şi membrii formaţiunilor politice care nu sunt reprezentate în Parlament şi care au propus candidaţi la prezidenţiale.

    De asemenea, cel târziu pe 14 septembrie are loc completarea Biroului Electoral Central cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar. 24 septembrie este data până la care cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot depune solicitări pentru a vota prin corespondenţă.

    Calendarul mai prevede că, până pe 28 septembrie, Ministerul de Externe va fi informat în legătură cu localităţile din străinătate în care trebuie să fie înfiinţate secţii de votare, precum numărul acestora. Cel mai târziu la data de 5 octombrie, vor fi depuse candidaturile la prezidenţiale.

    Este de aşteptat ca pentru cea mai importantă funcţie în statul român să intre în cursa electorală actualul prim-ministru Marcel Ciolacu, din partea social-democraţilor, actualul preşedinte al Senatului, Nicolae Ciucă, din partea liberalilor, preşedintele Uniunii Salvaţi România, Elena Lasconi, şeful Alianţei pentru Unirea Românilor, George Simion, liderul Uniunii Democrate Maghiare din România, Kelemen Hunor, precum şi câţiva reprezentanţi ai unor formaţiuni neparlamentare şi candidaţi independenţi, între care se evidenţiază fostul secretar general-adjunct al NATO, Mircea Geoană, care şi-a încheiat marţi mandatul în cadrul organizaţiei.

    Până pe 10 octombrie, are loc procesul de definitivare a candidaturilor, iar până pe 12 octombrie va fi stabilită ordinea numelor candidaţilor pe buletinul de vot.

    Campania electorală va începe în România la 25 octombrie. Procesul de vot în primul tur de scrutin al prezidenţialelor va începe în străinătate la 22 noiembrie. Românii din diaspora vor vota până pe 24 noiembrie, dată la care cetăţenii cu domiciliul sau reşedinţa în ţară vor fi chemaţi la urne.

    Până pe 29 noiembrie, vor fi anunţate numele celor doi candidaţi care vor participa la al doilea tur de scrutin, iar în aceeaşi zi reîncepe campania electorală. Al doilea tur al alegerilor pentru preşedintele României va începe în străinătate pe 6 decembrie şi la fel ca în primul tur românii din afara ţării vor avea la dispoziţie 3 zile pentru a-şi exprima voinţa politică. În ţară, românii se vor prezenta la urne pe 8 decembrie.

    Conform Autorităţii Electorale Permanente, numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la finalul lunii august era de aproape 19 milioane, din care circa 960.000 aveau domiciliul sau reşedinţa în străinătate.