Radio România Internațional

Tag: votstrainatate

  • Ghid pentru alegătorii prin corespondență

    Ghid pentru alegătorii prin corespondență

    Ministerul de Externe de la București a publicat pe pagina sa de internet un ghid al alegătorului prin corespondenţă la scrutinul prezidenţial şi cel parlamentar din acest an. Potrivit documentului, termenul-limită până la care românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se pot înscrie în registrul electoral pentru acest tip de vot este 10 octombrie pentru alegerile prezidențiale şi 17 octombrie pentru alegerile parlamentare.

    Ministerul reaminteşte că exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă este o alternativă la votul în cadrul secţiei de votare şi se realizează prin intermediul serviciilor poştale.

    Potrivit MAE, poate vota prin corespondenţă cetăţeanul român cu drept de vot care are domiciliul sau reşedinţa legal stabilită în străinătate şi care s-a înscris în Registrul electoral (www.votstrainatate.ro) cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă.

    Ministerul reamintește că înregistrarea se realizează prin înscrierea într-un formular online aflat pe site-ul votstrainatate.ro. Toate informațiile necesare pot fi găsite și pe pagina de internet www.mae.ro, la secţiunile Alegeri pentru Preşedintele României, respectiv Alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor.

    Până în prezent, au fost înregistrate circa 4.300 de cereri pentru votul prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale și aproximativ 4.000 de cereri la alegerile parlamentare. Cât privește alegerile la o secție de votare din străinătate, pentru cele două tururi de scrutin s-au înscris puțin peste 6.000 de alegători pentru fiecare tur.

    Potrivit președintelui Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, vor fi organizate aproximativ 900 de secții de votare în străinătate, unde vor fi tipărite aproximativ 5 milioane de buletine de vot.

    „Faptul că un cetățean român cu domiciliul sau reședința în străinătate nu s-a înregistrat pentru votul la o anume secție de votare nu împiedică ca acesta, în ziua votului, să voteze oriunde s-ar afla”, a punctat șeful AEP.

    Mai mult, la alegerile prezidențiale și cetățenii români care se află în vizită sau în tranzit în străinătare pot vota la orice secție. Lista finală a secțiilor de votare din străinătate pentru alegerile prezidențiale va fi făcută publică pe 28 septembrie, pe site-ul ambasadelor și pe cel al AEP.

    Procesul de vot în primul tur de scrutin al prezidenţialelor va dura trei zile în străinătate, de pe 22 pe 24 noiembrie, dată la care cetăţenii cu domiciliul sau reşedinţa în ţară vor fi chemaţi la urne. Al doilea tur va fi între 6 – 8 decembrie, când vor vota și românii din țară.

    Cât privește alegerile parlamentare, românii din străinătate au două zile de vot, 30 noiembrie și 1 decembrie, când votează și românii din țară. Conform Autorităţii Electorale Permanente, numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral este de aproape 19 milioane, din care circa 960.000 au domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

  • Jurnal românesc – 09.10.2020

    Jurnal românesc – 09.10.2020

    În consecinţă, toate persoanele care sosesc pe teritoriul german sunt obligate să intre în carantină pentru 14 zile. MAE precizează că această măsură a fost decisă la nivel federal şi urmează ca implementarea efectivă să fie realizată la nivel local, în baza unor decizii adoptate în fiecare land. O listă actualizată a zonelor de risc se găseşte pe site-ul Institutului Robert Koch, www.rki.de, iar Bucureştiul le recomandă românilor să o consulte înainte de a se deplasa în Germania. Condiţiile de călătorie valabile în fiecare land, respectiv regulile generale de conduită, restricţiile şi măsurile de relaxare se găsesc pe pagina cancelariei federale www.bundesregierung.de. Cetăţenii românii pot solicita asistenţă consulară la Ambasada ţării noastre la Berlin şi la Consulatele Generale de la Bonn, Munchen şi Stuttgart. Datele de contact ale acestora se găsesc pe paginile berlin.mae.ro, bonn.mae.ro, munchen.mae.ro şi stuttgart.mae.ro.

    Ministerul Afacerilor Externe şi Autoritatea Electorală Permanentă transmit că au realizat două videoclipuri şi un spot audio de informare privind procedura şi termenul-limită de înregistrare pe portalul votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă la alegerile parlamentare din decembrie. AEP precizează că materialele informative au fost aprobate deja de Consiliul Naţional al Audiovizualului şi a emis o recomandare către radiodifuzori să le difuzeze în afara spaţiului publicitar. Videoclipurile se găsesc pe paginile oficiale de Facebook şi YouTube ale Autorităţii. Până în prezent, aproximativ 19.500 de români cu drept de vot din afara ţări s-au înscris pentru a putea vota prin corespondenţă. Termenul limită până la care o mai pot face este 22 octombrie. Alegerile pentru Parlamentul României sunt programate să se desfăşoare în străinătate pe parcursul a două zile, pe 5 şi 6 decembrie, între orele 7.00 şi 21.00. Recomandarea oficială a Bucureştiului pentru conaţionalii din diaspora este să aleagă votul prin corespondenţă, în condiţiile în care există incertitudini în legătură cu posibilitatea organizării de secţii de votare în străinătate.

    Călătorii din Uniunea Europeană nu vor mai putea intra pe teritoriul Marii Britanii în baza actului de identitate începând din octombrie 2021, a transmis Guvernul Regatului Unit. Londra a precizat că accesul se va face doar cu paşaportul. Măsura îi va afecta şi pe cei din statele europene care nu sunt membre ale UE, precum Elveţia, Islanda, Norvegia şi Liechtenstein. Ministrul britanic de interne Priti Patel a declarat că retragerea graduală a folosirii cărţilor de identitate la frontieră este o etapă importantă în a securiza frontierele, în condiţiile în care, spune el, aceste documente sunt unele dintre cele mai puţin sigure.

    Atunci când se va încheia perioada de tranziţie, vom avea controlul frontierelor noastre şi vom introduce noul nostru sistem de imigraţie pe bază de puncte, mai ferm şi mai corect. Abordarea noastră va trata în mod egal oameni din orice parte a lumii, a precizat Patel.

    Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană la 31 ianuarie, iar până la finele lui 2020 se află într-o perioadă de tranziţie. Londra a iniţiat, totodată, procedura EU Settlement Scheme prin care cetățenii europeni care doresc să continue să locuiască în Regat după 31 decembrie 2020 se înregistrează pentru a obţine statut de rezident. Peste 600.000 de români au transmis astfel de solicitări, până la 30 iunie, potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul de Interne britanic.

    Pelicula Heidi, în regia lui Cătălin Mitulescu, va deschide a 6-a ediție a Festivalului Zilele Filmului Românesc în Republica Moldova, care anul acesta va avea loc online în perioada 22-25 octombrie. Manifestarea oferă proiecții gratuite ale celor mai noi și mai importante producții româneşti incluse în selecția marilor festivaluri, dar şi titluri clasice. 11 filme pot fi vizionate pe site-ul evenimentului www.zfrmd.ro. Heidi este prezentat în secţiunea Focus, în care sunt cuprinse alte două filme în regia lui Cătălin Mitulescu, Loverboy şi Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii.

    În secțiunea Filme noi, apar documentarul Colectiv, de Alexander Nanau, Călătoria fantastică a Maronei, de Anca Damian, Cărturan, de Liviu Săndulescu, 5 minute, de Dan Chișu şi Cardinalul, de Nicolae Mărgineanu. Secțiunea Retro îl omagiază pe regizorul Mircea Săucan, prin prezentarea celor mai importante două filme ale sale: Meandre și 100 de lei. Nu în ultimul rînd, manifestarea propune şi un clasic și pentru copii – Dumbrava minunată, de Gheorghe Naghi, după nuvela cu același titlu a lui Mihail Sadoveanu. Majoritatea filmelor vor fi însoțite de discuții înregistrate cu regizori și actori. Zilele Filmului Românesc este organizat de ICR Chișinău în colaborare cu Asociația Cineaștilor Independenți din Republica Moldova și casa de producţie Rova Film din România.

  • Jurnal românesc – 29.09.2020

    Jurnal românesc – 29.09.2020

    Autoritatea
    Electorală Permanentă a făcut publice statele în care comunităţile de români au
    depus cele mai multe solicitări în vederea organizării de secţii de vot pentru
    alegerile parlamentare din decembrie. Cele mai multe cereri au fost primite de
    la românii din Marea Britanie (816), Germania (421), Spania (385), Italia
    (322), Olanda (282), Moldova (216), Franţa (196), Belgia (191), Austria (116)
    şi Statele Unite ale Americii (84). Cele mai puţine, câte una, au fost din Chile,
    Albania, Slovenia, Estonia şi Belarus. Termenul limită de înregistrare pentru
    votul clasic, la urne, a expirat pe 21 septembrie, dată până la care au fost
    depuse 3.939 cereri. În ceea ce priveşte votul prin corespondenţă, a fost
    depăşit pragul de 15.000. Cele mai multe cereri depuse, până în prezent, au
    provenit de la conaţionalii din Marea Britanie (aproape 3.500), Germania (peste
    2.300) şi Spania (circa 1.200). Cele mai puţine sunt de la românii din Ucraina,
    Africa de Sud, Iran, Congo şi India – câte una. Termenul limită până la care
    românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se pot înscrie pe portalul
    votstrainatate.ro cu opţiunea votului prin corespondenţă este 22 octombrie.
    Scrutinul legislativ este programat să se desfăşoare în afara ţării pe parcursul
    a două zile, pe 5 şi 6 decembrie.




    Alina Orosan a
    fost aleasă preşedinte al Comitetului consilierilor juridici pe probleme de
    drept internaţional public, informează Ministerul de Externe. Românca, director
    general pentru afaceri juridice în cadrul MAE, este primul reprezentant al
    României ales în această funcţie de la înfiinţarea Comitetului în 1991.
    Principalele sale atribuţii vizează pregătirea şi prezidarea sesiunilor de
    lucru şi asigurarea reprezentării Comitetului în relaţie cu alte organisme ale
    Consiliului Europei. Alegerea reprezentantului României în această
    funcţie este o recunoaştere a participării active şi constante a delegaţiei
    române la activitatea Comitetului, în sprijinul valorificării depline a
    potenţialului Comitetului de a contribui la dezvoltarea dreptului internaţional
    public, precum şi la consolidarea dialogului interguvernamental pe probleme
    juridice, a transmis centrala de la Bucureşti. Comitetul consilierilor
    juridici pe probleme de drept internaţional public este compus din
    reprezentanţi ai celor 47 de state membre ale Consiliului Europei, alături de
    delegaţi din state terţe şi organizaţii internaţionale cu statut de observator.
    Comitetul se întruneşte de două ori pe an, de regulă, la Strasbourg, şi
    examinează chestiuni de actualitate privind dreptul internaţional public,
    adoptă opinii şi îndeplineşte rolul de Observator european al rezervelor la
    tratatele internaţionale.




    Instantanee realizate de Ioana Moldovan sunt
    expuse în capitala Germaniei în cadrul festivalului Berlin – Luna Europeană
    Fotografiei, cel mai mare eveniment german de profil. Intitulată The Time
    Between, expoziția cu lucrările româncei este organizată de ICR Berlin şi
    curatoriată de Alexandra Crăsnaru Dragomir şi Daniela Duca. Manifestarea este
    structurată pe două componente. Prima parte cuprinde imagini şi texte dintr-o
    serie de reportaje despre criza refugiaților realizate de Ioana Moldovan între
    2013 și 2016 precum şi dintr-un reportaj pe aceeaşi temă, realizat în Turcia,
    in februarie 2020. A doua parte urma să documenteze eforturile de integrare
    depuse de refugiații din locuințele sociale din Germania şi fusese programată
    pentru perioada aprilie – mai, însă nu a mai avut loc din cauza măsurilor
    restrictive impuse pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus. Cu
    toate acestea, artista a închiriat o autorulotă și a călătorit prin România
    pentru a surprinde cum afectează pandemia viața de zi cu zi. Expoziţia va putea
    fi vizitată în perioada 30 septembrie – 13 noiembrie.




    Autoritățile din
    România vor căuta soluții concrete pentru ca în Republica Moldova
    să fie ridicat un nou sediu pentru Filarmonica Națională Serghei
    Lunchevici din Chişinău, distrusă de un incendiu, a anunţat ministrul
    Culturii de la București, Bogdan Gheorghiu. Oficialul român s-a declarat
    solidar cu toți artiștii din stânga Prutului care au rămas acum fără
    casă, dar și de spectatorii care așteptau redeschiderea edificiului
    aflat în reconstrucție cu prilejul aniversării a 80 de ani de la înființare.
    Radio Chişinău transmite că incendiul de săptămâna trecută a distrus
    biblioteca, săli de repetiții, dar și instrumente, printre care patru piane
    vechi ce valorau, fiecare, peste 100.000 euro. Autorităţile de la Chişinău
    estimează că reconstrucţia Filarmonicii va costa sute de milioane de lei, iar
    oameni de cultură şi iubitori de artă au început deja să strângă bani.

  • Jurnal românesc – 25.09.2020

    Jurnal românesc – 25.09.2020

    Autorităţile din
    Germania au inclus judeţul Covasna în lista zonelor de risc
    epidemiologic din România, transmite Ministerul de Externe. Odată cu
    actualizarea documentului, alături de municipiul Bucureşti, pe listă se mai găsesc
    12 judeţe. Este vorba despre Bacău, Bihor, Brăila, Braşov, Caraş-Severin,
    Covasna, Iaşi, Ilfov, Neamţ, Prahova, Vaslui şi Vâlcea. MAE precizează că
    persoanele care sosesc în Germania din zonele de risc sunt obligate să
    completeze un formular de debarcare, a cărui variantă în limba
    română se găseşte pe site-ul Institutului Robert Koch, www.rki.de.
    Totodată, acestea sunt obligate să se autoizoleze la domiciliu pentru 14 zile.
    Exceptaţi de la măsura izolării sunt cei care prezintă un certificat medical,
    tradus în limbile germană sau engleză, care să ateste rezultatul negativ al
    unui test pentru COVID-19 efectuat cu cel mult 48 de ore anterior intrării în
    Germania şi persoanele care pot să se testeze în cel mult 72 de ore de la
    sosirea pe teritoriul german, cu obligaţia de a respecta strict autoizolarea
    până la comunicarea rezultatului. Bucureştiul atrage atenţia că, în cazul
    neîndeplinirii obligaţiilor aferente testării, al nerespectării măsurii
    autoizolării sau a condiţiilor de tranzit, autorităţile germane pot aplica
    sancţiuni de până la 25.000 euro. Românii pot solicita asistenţă consulară la
    reprezentanţele diplomatice ale ţării noastre în Germania. Datele de contact
    ale acestora se găsesc pe paginile berlin.mae.ro, bonn.mae.ro, munchen.mae.ro
    şi stuttgart.mae.ro.




    Peste 13.000 de
    români cu drept de vot din afara graniţelor au ales să voteze prin
    corespondenţă la scrutinul legislativ programat în străinătate pe 5 şi 6
    decembrie. Autoritatea Electorală Permanentă şi Ministerul de Externe le
    recomandă tuturor românilor din diaspora să opteze cu încredere pentru această
    modalitate de vot sigură şi comodă, fără cozi, fără deplasări, fără costuri şi,
    mai ales, fără riscuri în contextul pandemiei provocate de noul coronavirus.
    Cele două instituţii atrag atenţia că, din cauza evoluţiei ratei de infectări
    cu SARS-CoV2, există posibilitatea ca multe state, inclusiv din Europa, să
    interzică organizarea de secţii de votare pe teritoriile lor, scenariu în care
    votul prin corespondenţă rămâne singura opţiune valabilă de exprimare a voinţei
    electorale. Românii din străinătate mai pot să se înscrie pentru a putea vota
    prin corespondenţă până pe 22 octombrie. Informaţii privind procedura de
    înscriere sunt disponibile pe portalul votstrainatate.ro, iar cei care au
    întrebări sau sesizări le pot transmite la adresa de e-mail
    contact@votstrainatate.ro.




    Alegerile
    prezidențiale care se vor desfășura în Republica Moldova în această toamnă trebuie
    să fie corecte astfel încât cetățeanul să aibă dreptul de a vota liber, iar
    toți concurenții să beneficieze de aceeași platformă democratică, a declarat
    ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță. Într-un interviu acordat TVR
    Moldova, diplomatul şi-a exprimat speranţa că procesul electoral se va
    desfășura în deplină conformitate cu standardele internaționale şi cu
    recomandările Comisiei de la Veneția. Ambasadorul a apreciat că un proces de
    vot însoțit de nereguli ar genera o răcire a relațiilor cu partenerii externi.
    Ce ar însemna dacă comunitatea internațională nu ar recunoaște
    valabilitatea acestor alegeri? Avem
    o situație nu foarte departe de noi, în Belarus. Nu cred că în Republica
    Moldova se va repeta scenariul din Belarus, a spus oficialul. Totodată,
    Daniel Ioniţă a avertizat că, în contextul evoluției pandemiei, este posibil ca
    unele state să impună condiții sau chiar restricții în ceea ce priveşte
    desfăşurarea alegerilor. Scrutinul prezidenţial în stânga Prutului este
    programat să aibă loc la 1 noiembrie.




    Programul Cafeneaua Românească,
    derulat de ICR Tel Aviv, a continuat online cu evenimentul Sinagoga din
    Mediaș – o pagină de istorie, dedicat moștenirii culturale evreiești din
    Mediaș și încercărilor de revalorificare a acesteia. Dezbaterea, moderată de
    şeful reprezentanţei culturale româneşti în Israel, Martin Salamon, s-a
    desfășurat în limba engleză şi i-a avut ca invitați pe jurnalistul Iosif Klein
    Medeșan şi pe reprezentantele Asociației Fanny Bäumel / Casa de lângă Sinagogă
    Julie Dawson și Alexandra Toma. Discuţiile au vizat istoria comunității
    evreiești din Mediaș, eforturile de conservare a patrimoniului evreiesc şi
    activitățile de restaurare a Sinagogii. Echipa Casa de lângă Sinagogă a pornit
    un proiect de conservare a arhivei Sinagogii şi de readucere a ei în viața
    orașului ca muzeu, centru comunitar și spațiu cultural. Proiectul TRACES
    – Transmiterea patrimoniului contencios cu ajutorul artelor s-a derulat
    în perioada 2016-2019 și a fost finanțat de Comisia Europeană prin Programul de
    Cercetare și Inițiativă Orizont 2020. Înregistrarea integrală a celei mai
    recente ediţii a Cafenelei Româneşti se găseşte pe pagina de
    Facebook a ICR Tel Aviv.

  • Jurnal românesc – 29.08.2019

    Jurnal românesc – 29.08.2019

    Aproximativ
    28.000 de români s-au înregistrat online pe portalul www.votstrainatate.ro până
    joi, informează Autoritatea Electorală Permanentă. Numărul celor care au optat
    pentru votul clasic, la urne, este de aproape 13.700, în vreme ce peste 14.200
    au ales votul prin corespondenţă. AEP îşi reiterează constant îndemnul adresat
    românilor din diaspora de a opta pentru votul prin corespondenţă, care
    presupune o procedură simplă şi sigură, ce permite evitarea aglomeraţiei de la
    secţiile de votare şi anularea costurilor deplasării la urne.

    Pentru a putea
    vota prin corespondenţă, românii cu drept de vot din străinătate trebuie să
    completeze online un formular pe portalul votstrainatate.ro căruia să-i ataşeze
    copia scanată sau fotografia actului de identitate şi copia documentului care
    dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile statului gazdă. AEP
    atrage atenţia că înregistrarea pe portalul www.votstrainatate.ro se poate face
    doar în nume propriu şi că formularele rămân deschise până pe 11 septembrie
    inclusiv. Cei care au întrebări şi sesizări legate de procedura de
    preînregistrare şi înscriere le pot adresa prin email la adresa contact@votstrainatate.ro.




    Ministrul pentru
    românii de pretutindeni, Natalia Intotero, care se află într-o vizită de lucru
    în Cipru, a participat la deschiderea Conferinței mondiale a ciprioților din
    afara granițelor, care are loc zilele acestea la Nicosia. Potrivit MRP,
    demnitarul român le-a mulțumit autorităților cipriote pentru deschiderea față
    de iniţiativele românilor de a-și menține și promova identitatea culturală,
    lingvistică și spirituală şi a reiterat importanța includerii pe agenda
    viitoarei Comisii Europene a problematicilor privind diaspora.

    Ministrul român
    a avut apoi o întrevedere cu comisarul prezidențial cipriot pentru Diaspora și
    Afaceri Umanitare, Photis Photiou, cu care a discutat despre proiectele pe care
    autoritățile din cele două țări le au în derulare în sprijinul cetățenilor din
    cele două diaspore şi despre organizarea unor evenimente culturale comune în
    România și Cipru. Natalia Intotero mai are prevăzute intrevederi cu
    reprezentanţii comunităţii româneşti din Cipru, care numără peste 40.000 de
    oameni.




    Fântânile Urbane
    amplasate în Piaţa Unirii din Bucureşti au fost recunoscute, omologate şi
    catalogate de World Record Academy drept Cel mai lung şir de fântâni
    coregrafice sincronizate din lume. Recunoaşterea internaţională din
    partea Academiei Recordurilor Mondiale vine la un an de la lansarea
    spectacolului de apă, muzică şi lumini Simfonia Apei, care are loc
    în fiecare weekend în centrul capitalei României. Până în prezent, au avut loc
    70 de show-uri Simfonia Apei, la care au asistat peste 219.000 de
    oameni. Fântânile din Piaţa Unirii au fost construite la sfârşitul anilor ’80
    şi au o lungime de 1,4 kilometri. Spectacolele Simfonia Apei
    durează aproximativ 45 de minute, iar accesul este gratuit. World Record
    Academy este cea mai mare organizaţie internaţională care verifică şi
    omologhează recorduri mondiale. Din România au mai fost publicate peste o sută
    de recorduri mondiale din toate domeniile.




    Institutul
    Cultural Român, împreună cu Institutul Frații Golescu pentru
    românii din străinătate organizează, cu ocazia Zilei Limbii Române, a 7-a
    ediţie a evenimentului Chioșcul de ziare, dedicat presei de limbă
    română din jurul granițelor. Vizitatorii sălii Podul Mogoșoaiei de
    pe Calea Victoriei din Bucureşti pot citi ziare şi reviste în limba română din
    regiunile cu populaţie românească din jurul ţării. Publicațiile provin din
    Republica Moldova, Bucovina, Ținutul Herța, Sudul Basarabiei, Voivodina și
    Ungaria și fac parte atât din colecţia ICR, cât şi din cea a Institutului
    Frații Golescu. Expoziţia va rămâne deschisă până pe 6 septembrie,
    iar intrarea este liberă.

  • România 43

    România 43

    Peste 8000 de alegători s-au înscris pentru vot în străintăte la alegerile prezidenţiale
    din toamna acestui an.

    Despre platforma votstrainatate.ro, Ovidiu Oproaica, directorul
    Direcţei Generale de Coordonare a Sistemului Informaţional Electoral Naţional
    din cadrul AEP.