Radio România Internațional

Tag: votstrainatate.ro

  • Jurnal românesc – 22.09.2020

    Jurnal românesc – 22.09.2020

    În total, 3.939 de români cu drept de vot din afara
    graniţelor au ales să se prezinte la urne la scrutinul legislativ programat în
    decembrie. Totodată, peste 12.000 de conaţionali au optat pentru votul prin
    corespondenţă. Autoritatea Electorală Permanentă şi Ministerul de Externe le
    recomandă românilor din
    străinătate să opteze cu încredere pentru această modalitate de vot sigură şi
    comodă, fără cozi, fără deplasări, fără costuri şi, mai ales, fără riscuri în
    contextul pandemiei provocate de noul coronavirus. Cele două instituţii atrag
    atenţia că, din cauza evoluţiei ratei de infectări cu SARS-CoV2, există posibilitatea
    ca multe state, inclusiv din Europa, să interzică organizarea de secţii de
    votare pe teritoriile lor, scenariu în care votul prin corespondenţă rămâne
    singura opţiune valabilă de exprimare a voinţei electorale. Românii din
    diaspora mai pot să se înscrie pentru a putea vota prin corespondenţă până pe
    22 octombrie. Informaţii privind procedura de înscriere sunt disponibile pe
    portalul votstrainatate.ro, iar cei care au întrebări sau sesizări le pot
    transmite la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro.




    Institutul
    Cultural Român organizează, exclusiv online, a treia serie de cursuri de limba
    română, predată ca limbă străină. Modulul de 40 de ore se va desfăşura prin
    intermediul platformelor Zoom sau Google Meet în perioada 5 octombrie – 10
    decembrie, iar cei interesaţi pot alege să participe la cursuri dimineața
    (între orele 9.30-11.30) sau seara (în intervalul 18.30-20.30). Testarea de
    nivel va avea loc pe 1 octombrie, la ora 12.00, folosind platformele amintite.
    Grupele vor reuni între 6 și 12 participanţi. Cursurile de limba română vor fi
    susținute de asistentul universitar Enida Cincora, doctor în Filologie care
    predă cursuri practice de limba română ca limbă străină studenților înscrişi la
    Facultatea de Litere a Universității București. Taxa de înscriere pentru un
    modul de 40 de ore de curs este de 150 de euro sau echivelentul în lei,
    achitați prin transfer bancar. ICR precizează că în acest preț sunt incluse
    testul de nivel și materialele folosite. Detalii suplimentare și orarul se
    găsesc pe site-ul www.icr.ro.


    Expoziția de
    artă contemporană In Between Repetition and Variation a artistei
    Lucia Ghegu a fost deschisă la Galeria de Artă a Academiei di Romania in Roma.
    Sunt expuse fotografii, instalații și desene care oferă o viziune introspectivă
    și radicală asupra relației sale cu familia, casa, interacțiunile umane și
    spațiile. Artista construiește case imaginare, cuști, portrete ale membrilor
    familiei și auto-reprezentări. Istoricul personal i-a marcat practica
    artistică, ce este strâns legată de noțiuni precum comunitate și migrație.
    Lucia Ghegu, bursieră Vasile Pârvan în 2019 și 2020, a studiat
    inginerie, arte plastice și design industrial. Spune că a ales desenul ca
    soluție împotriva tendinței de hiper-tehnologizare, ca o reacție spontană prin
    intermediul căreia poate înțelege relațiile dintre ea și lumea exterioară. A
    participat la evenimente de profil atât în ţară cât şi în Italia şi Spania.
    Expoziția de la Roma este deschisă până pe 28 septembrie, iar numărul de
    vizitatori este limitat, accesul fiind permis pe bază de rezervare.




    Scriitorul
    Claudiu M. Florian va reprezenta România la festivalul literar I Dialoghi
    di TraniI din Italia. Evenimentul, aflat la a 19-a ediție se va desfășura
    în perioada 23-27 septembrie în Puglia și în localitățile limitrofe. Tema din
    acest an este Vremea întrebărilor, iar manifestarea va fi prilej de
    dialoguri, prelegeri și prezentări de carte care se vor concentra pe întrebări
    legate de transformările tehnologice care afectează domenii precum protecția
    mediului, sănătatea, democrația, noile provocări de pe piața muncii, din zona
    comunicării şi din educație. Ediția 2020 se va desfăşura în formulă mixtă, cu
    majoritatea întâlnirilor on-line și un număr limitat de dialoguri în sală în
    prezenţa unui public restrâns, ca urmare a măsurilor de prevenire a răspândirii
    noului coronavirus. Pe 26 septembrie, Claudiu M. Florian va prezenta, pe pagina
    de Facebook a festivalului, cartea sa Vârstele jocului. Strada
    Cetăţii, publicată la editura Voland din Roma, în traducerea lui Mauro
    Barindi. România se află la a doua participare la acest prestigios festival
    literar italian care, din 2017, este partener al Salonului Internațional de
    Carte de la Torino. Evenimentul este susținut de Institutul Cultural Român prin
    Accademia di Romania in Roma.

  • Jurnal românesc – 16.09.2020

    Jurnal românesc – 16.09.2020

    Peste 10.000 de
    cetăţeni români cu drept de vot din afara ţării s-au înregistrat pe portalul
    votstrainatate.ro pentru a participa la alegerile parlamentare programate pe 5
    şi 6 decembrie. Dintre aceştia mai mult de 7.800 au optat pentru votul prin
    corespondenţă şi circa 2.300 pentru cel clasic, la urne. Autoritatea Electorală
    Permanentă şi Ministerul de Externe desfăşoară în ultima perioadă o campanie de
    informare prin care le recomandă conaţionalilor din străinătate să opteze cu
    încredere pentru votul prin corespondenţă, ca modalitate sigură şi comodă de
    exprimare a voinţei electorale la distanţă, fără cozi, fără deplasări, fără
    costuri şi, mai ales, fără riscuri în contextul pandemiei provocate de noul
    coronavirus. Informaţii privind procedura de înscriere sunt disponibile pe
    portalul votstrainatate.ro, iar cei care au întrebări sau sesizări le pot
    transmite la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro. Perioada de Înscriere
    ca alegător în afara graniţelor ţării se încheie la data de 21 septembrie.




    Liga Studenţilor
    Români din Străinătate şi Autoritatea Electorală Permanentă au încheiat un
    acord de parteneriat care vizează derularea de acţiuni şi proiecte în
    beneficiul studenţilor români din afara ţării, consultări pe teme de interes şi
    constituirea unor grupuri de lucru care au ca obiectiv promovarea drepturilor
    electorale în rândul acestora. Preşedintele AEP, Constantin-Florin
    Mituleţu-Buică, a apreciat că este foarte important ca tinerii să
    înţeleagă mecanismele sistemului electoral românesc, pentru că astfel vor
    dobândi o perspectivă mai nuanţată, mai amplă şi mai profundă asupra
    principiilor de funcţionare a democraţiei. La rândul său, liderul LSRS,
    Robert Stredie, a prezentat proiectele pe care Liga le are în desfăşurare,
    precum şi cele aflate în stadiul de elaborare. El şi-a exprimat
    disponibilitatea de a susţine AEP, prin intermediul comunităţii de studenţi pe
    care o reprezintă, în demersurile de informare a românilor din străinătate cu
    privire la modalităţile de votare pe care aceştia le au la dispoziţie.




    Tinerii fermieri
    români din ţară şi din străinătate pot solicita, începând din 16 septembrie,
    finanţare în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020,
    transmite Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Tinerii agricultori
    au la dispoziţie în total 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt
    alocaţi celor din diaspora. Sprijinul financiar este 100% nerambursabil, în
    valoare de 40.000 sau de 50.000 de euro, în funcţie de dimensiunea exploataţiei
    agricole. Banii sunt acordaţi sub formă de sumă forfetară în două tranşe: 75%
    din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanţare şi 25% în funcţie de implementarea corectă a
    Planului de afaceri, fără a depăşi 3 ani de la semnarea Contractului de
    finanţare sau 5 ani în cazul exploataţiilor pomicole. AFIR informează că
    termenul limită până la care se pot depune cererile de finanţare este de 15
    octombrie, ora 16.00, însă acesta poate fi devansat în cazul în care valoarea
    totală a proiectelor înscrise atinge plafonul de 150% din totalul alocării
    pentru această sesiune. Instituţia precizează că atât Ghidul Solicitantului
    PNDR 2014-2020 cât şi situaţia la zi a depunerilor de proiecte pot fi găsite pe
    site-ul propriu www.afir.info.





    Alina Șerban a fost desemnată cea mai bună actriță din
    Germania, în cadrul celei de-a 8-a ediţii a Galei Premiilor Uniunii Actorilor
    din Germania. Românca a fost răsplătită pentru evoluţia din pelicula
    Gipsy Queen, în regia lui Hüseyin Tabak, în care dă viaţă
    personajului Ali, o emigrantă de etnie romă, mamă singură care luptă să le
    ofere copiilor ei o viață mai bună. Pentru acest rol actriţa s-a pregătit
    intens, a luat lecţii de limba germană şi de box. Filmul conține cea mai lungă
    scenă de pugilism filmată dintr-o singură dublă, în care Alina Șerban a
    întâlnit-o în ring pe campioana mondială Maria Lindberg. Pentru interpretarea
    din Gipsy Queen, românca a mai obținut premiul pentru Cea mai bună
    actriță în 2019 la Festivalul Internațional de Film Tallinn Black Nights,
    cel mai important eveniment de profil din Țările Baltice, precum și o
    nominalizare la Premiile Academiei Germane de Film. Actriță, dramaturg si
    regizoare, Alina Șerban este inițiatoarea teatrului cu mesaj social rom în
    România. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică
    București, Şcoala de Arte Tisch a Universităţii din New York și a obținut
    diploma de masterat la Academia Regală de Artă Dramatică din Londra. Filmul său
    de debut, Singură la nunta mea în regia Martei Bergman, a fost
    selectat la Festivalul de la Cannes în 2018.

  • Jurnal românesc – 15.09.2020

    Jurnal românesc – 15.09.2020

    Românii din diaspora vor putea să voteze la alegerile parlamentare din această iarnă timp de două zile, sâmbătă şi duminică, pe 5 şi, respectiv, 6 decembrie, după ce Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a modificat legislaţia electorală aferentă acestui scrutin. Procesul electoral în interiorul graniţelor rămâne neschimbat. Proiectul, care fusese adoptat de Senat pe 9 septembrie, mai prevede că alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate vor putea să îşi exercite dreptul de vot pe liste electorale suplimentare şi la o altă secţie de votare din circumscripţia electorală de care aparţin, în cazul în care şi-au schimbat recent domiciliul. Totodată, deputaţii au decis ca numărul reprezentanţilor în secţiile de votare să fie majorat de la şapte la opt, iar numărul de susţinători necesar depunerii listelor de candidaturi să fie redus la jumătate. Nu în ultimul rând, în cazul în care la ora închiderii urnelor se mai află alegători care aşteaptă în faţa secţiei să voteze, procesul electoral va fi prelungit până cel târziu la ora 23:59 de minute, la fel cum s-a procedat şi în cazul alegerilor prezidenţiale de anul trecut.

    Circa 8.900 de cetăţeni români cu drept de vot din afara ţării s-au înregistrat pe portalul votstrainatate.ro pentru a participa la alegerile parlamentare programate pe 5 şi 6 decembrie. Dintre aceştia mai mult de 6.800 au optat pentru votul prin corespondenţă şi peste 2.000 pentru cel clasic, la urne. Autoritatea Electorală Permanentă şi Ministerul de Externe le recomandă conaţionalilor din străinătate să opteze cu încredere pentru votul prin corespondenţă, ca modalitate sigură şi comodă de exprimare a voinţei electorale la distanţă, fără cozi, fără deplasări, fără costuri şi, mai ales, fără riscuri în contextul pandemiei provocate de noul coronavirus. Informaţii privind procedura de înscriere sunt disponibile pe portalul votstrainatate.ro, iar cei care au întrebări sau sesizări le pot transmite la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro. AEP precizează că înscrierea ca alegător în afara graniţelor ţării se încheie la data de 21 septembrie.

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, pe 14 septembrie, decretele de rechemare a 14 ambasadori români. Printre cei schimbaţi se află ambasadorul României în Marea Britanie – Dan Mihalache, delegatul permanent al României pe lângă UNESCO – Adrian Cioroianu, ambasadorul ţării noastre în Bulgaria – Ion Gâlea şi cel din Cehia – Carmen Burlacu. Administraţia Prezidenţială a transmis că au mai fost rechemaţi şefii misiunilor diplomatice din Bosnia şi Herţegovina, India, Maldive şi Bangladesh, Nepal, Muntenegru, Maroc şi Mauritania, Macedonia de Nord, Uzbekistan, Georgia, Iran, Albania, precum şi şeful Misiunii permanente a României pe lângă organizaţiile internaţionale de la Viena – Cristian Istrate. Săptămâna trecută, Klaus Iohannis a rechemat de la post alţi 12 ambasadori români. Este vorba despre cei din Ungaria, Turcia, Olanda, Rusia, Irak, Finlanda, Ecuador, Argentina şi Paraguay, Uruguay, Malaezia, Peru şi Australia şi Noua Zeelandă. Potrivit unor surse diplomatice, citate de presa centrală, cei 26 au fost rechemaţi pentru că li se încheiaseră mandatele.

    Pelicula Parking, în regia lui Tudor Giurgiu, va deschide pe 17 septembrie a 10-a ediție a Festivalului de Film Românesc de la Madrid, intitulată Între La Gomera și București. Proiecţia va avea loc în prezența regizorului român și a criticului de film Jara Fernández Meneses. Filmul, o coproducție România-Spania, este cel de-al patrulea lungmetraj al lui Tudor Giurgiu, iar scenariul are la bază experiența de emigrant a scriitorului Marin Mălaicu-Hondrari, povestită în romanul Apropierea. Programul manifestării mai include o selecție de filme românești recente, cu cinci propuneri tematice diferite, care fac cunoscut publicului spaniol unele dintre noutățile genului din România. Printre producţiile care vor fi prezentate până pe 25 septembrie se numără La Gomera de Corneliu Porumboiu, Un om la locul lui de Hadrian Marcu, Dragoste 1. Câine şi Dragoste 2. America, ambele de Florin Șerban, şi Ivana cea groaznică de Ivana Mladenović. După Madrid, Festivalul de Film Românesc va fi itinerat în șapte orașe din Spania în perioada septembrie-decembrie 2020. Manifestarea, organizată de reprezentanţa Institutul Cultural Român la Madrid sub auspiciile Ambasadei României în Spania, va ajunge la Valencia, Barcelona, Sevilla, Córdoba, Oviedo, Zaragoza și Tenerife.

  • Jurnal românesc – 11.09.2020

    Jurnal românesc – 11.09.2020

    Autorităţile din
    Germania au inclus judeţul Iaşi în lista zonelor de risc
    epidemiologic din România, însă au eliminat judeţele Buzău, Galaţi şi Vrancea,
    transmite Ministerul de Externe. Odată cu actualizarea documentului, alături de
    municipiul Bucureşti pe listă se mai găsesc 11 judeţe. Este vorba despre Argeş,
    Bacău, Bihor, Brăila, Braşov, Dâmboviţa, Iaşi, Ilfov, Prahova, Vaslui şi
    Vâlcea.

    MAE precizează că persoanele care sosesc în Germania din zonele de risc
    sunt obligate să completeze un formular de debarcare Public Health
    Passenger Locator Form, a cărui variantă în limba română se găseşte pe site-ul
    Institutului Robert Koch, www.rki.de. Totodată, acestea sunt
    obligate să se autoizoleze la domiciliu pentru o perioadă de 14 zile. Exceptaţi
    de la măsura izolării sunt cei care prezintă un certificat medical tradus în
    limbile germană sau engleză care să ateste rezultatul negativ al unui test
    pentru COVID-19 efectuat cu cel mult 48 de ore anterior intrării în Germania.

    De asemenea, persoanele care pot să se testeze în cel mult 72 de ore de la
    sosirea pe teritoriul german, cu obligaţia de a respecta strict autoizolarea
    până la comunicarea rezultatului. Testarea se poate efectua gratuit direct la
    aeroport, la medicul de familie sau prin intermediul autorităţilor locale de
    sănătate. Persoanele care prezintă simptome specifice COVID-19 vor fi obligate
    să se autoizoleze chiar dacă prezintă un rezultat negativ.

    Bucureştiul atrage
    atenţia că, în cazul neîndeplinirii obligaţiilor aferente testării, al
    nerespectării măsurii autoizolării sau a condiţiilor de tranzit, autorităţile
    germane pot aplica sancţiuni de până la 25.000 euro. Românii pot solicita
    asistenţă consulară la Ambasada ţării noastre la Berlin şi la Consulatele Generale
    de la Bonn, Munchen şi Stuttgart. Datele de contact ale acestora se găsesc pe
    paginile berlin.mae.ro, bonn.mae.ro, munchen.mae.ro şi stuttgart.mae.ro.




    Peste 6.000 de
    cetăţeni români cu drept de vot din afara ţării s-au înregistrat pe portalul
    votstrainatate.ro pentru a participa la alegerile parlamentare programate la 6
    decembrie. Dintre aceştia mai mult de 4.500 au optat pentru votul prin
    corespondenţă şi aproximativ 1.500 pentru votul clasic la urne. Autoritatea
    Electorală Permanentă le recomandă conaţionalilor din străinătate să opteze cu
    încredere pentru votul prin corespondenţă, ca modalitate sigură şi comodă de
    exprimare a voinţei electorale la distanţă, fără cozi, fără deplasări, fără
    costuri şi fără riscuri, mai ales în contextul pandemiei provocate de noul
    coronavirus. Informaţii privind procedura de înscriere sunt disponibile pe
    portalul votstrainatate.ro, iar cei care au întrebări sau sesizări le pot
    transmite la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro. Autoritatea precizează
    că înscrierea ca alegător prin corespondenţă sau la o secţie de votare din
    afara graniţelor ţării se va încheia la data de 21 septembrie.




    A 5-a ediție a
    Festivalului Internațional de Film Documentar Moldox se desfășoară
    până pe 13 septembrie la Cahul şi, în perioada 17-19 septembrie, la Chişinău în
    Republica Moldova. Institutul Cultural Român sprijină prezența cineastei Nora
    Agapi, în calitate de formator, în cadrul Atelierului Exploration din Sectiunea
    Moldox Lab 2020. Pe parcursul a cinci zile, atelierul invită tinerii să
    contribuie la schimbarea socială în comunitățile lor prin intermediul filmului
    documentar. În deschiderea manifestării, care a avut loc pe 9 septembrie, a
    fost proiectat lungmetrajul documentar Vă rugăm aşteptaţi la telefon,
    noul film al regizorului moldovean Pavel Cuzuioc, o alegorie a comunicării
    moderne văzută prin prisma unor tehnicieni din telecomunicații din Moldova,
    Ucraina, România și Bulgaria. În contextul situației actuale, Moldox se
    desfășoară în aer liber, cu respectatrea tuturor măsurilor de protecţie
    sanitară: numărul maxim de spectatori este 50, distanța dintre scaune de 1
    metru, iar purtarea măștilor de protecție este obligatorie pe tot parcursul
    proiecțiilor și a discuțiilor publice. Festivalul a fost fondat în 2016 și este
    dedicat în exclusivitate filmelor non-ficțiune cu relevanță socială
    semnificativă. Intrarea la proiecţii este liberă, iar participarea la ateliere
    și master-class-uri, gratuită.




    Institutul
    Cultural Român de la Tel Aviv a lansat Yiddishkeit, o nouă serie de
    evenimente online dedicate culturii idiş. Programul, organizat în colaborare cu
    Leyvik House din Tel Aviv și Asociația Scriitorilor și Jurnaliștilor de Limbă
    Idiș din Israel, are ca temă influența moștenirii culturale române în operele
    poetului şi scriitorului Itzik Manger și ale compozitorului şi dirijorului Dov
    Seltzer, ambii originari din România. La deschidere au participat directorul
    Leyvik House, poetul Daniel Galay, şi cercetătorul în domeniul muzicii idiș,
    Asnat Goldfarb. Intervențiile acestora au fost însoțite de lecturi de poezie în
    limbile ebraică și idiș din opera lui Itzik Manger, precum și de fragmente
    audio și video din compozițiile lui Dov Seltzer. Înregistrarea integrală a
    simpozionului se găseşte pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv.

  • Jurnal românesc – 01.09.2020

    Jurnal românesc – 01.09.2020

    Circa 3.500 de
    cetăţeni români cu drept de vot din afara ţării s-au înregistrat pe portalul
    votstrainatate.ro pentru a participa la alegerile parlamentare programate în
    acest an, informează Autoritatea Electorală Permanentă. Dintre aceştia aproximativ
    2.560 au optat pentru votul prin corespondenţă şi circa 940 pentru votul clasic
    la urne. AEP le recomandă conaţionalilor din străinătate să opteze cu încredere
    pentru votul prin corespondenţă, ca modalitate sigură şi comodă de exprimare a
    voinţei electorale la distanţă, fără cozi, fără deplasări, fără costuri şi fără
    riscuri, mai ales în contextul pandemiei provocate de noul coronavirus.
    Informaţii privind procedura de înscriere sunt disponibile pe portalul
    votstrainatate.ro, iar cei care au întrebări sau sesizări le pot transmite la
    adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro. Autoritatea precizează că
    înregistrarea ca alegător prin corespondenţă sau la o secţie de votare din
    afara graniţelor ţării a fost deschisă la 1 aprilie şi se va încheia odată cu
    expirarea a 15 zile de la data începerii perioadei electorale.





    Ambasadorul Oana
    Cristina Popa a fost rechemată
    din calitatea de reprezentant al României la Belgrad de preşedintele Klaus
    Iohannis. Ea urmează să preia conducerea Delegaţiei Uniunii Europene în
    Muntenegru, după ce Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi
    politică de securitate, Josep Borrell, a desemnat-o în funcţie în luna iunie.
    Numirea a fost catalogată de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, drept
    o reconfirmare atât a contribuţiei şi expertizei României la nivel
    european în ceea ce priveşte zona Balcanilor de Vest, cât şi a
    profesionalismului Oanei Popa. Românca este diplomat de carieră, cu o
    vastă experienţă în regiunea Europei de Sud-Est. Între anii 2005-2009 a deţinut
    funcţia de ambasador al României în Croaţia. În perioada 2011-2012, Oana Popa a
    fost bursier postdoctoral al Academiei Române în cadrul programului European al
    ştiinţelor socio-umane, unde a realizat studii privind istoria proceselor negocierilor
    de pace din regiunea balcanică după 1990. Din 2016 a ocupat poziţia de
    ambasador al ţării noastre în Serbia.




    Ziua Limbii
    Române a fost sărbătorită în ţară, în comunităţile istorice şi în diaspora sub
    semnul pandemiei de COVID-19. În interiorul graniţelor au avut loc evenimente
    cultural-educative și artistice dedicate istoriei limbii române, în vreme ce
    reprezentanţele din străinătate ale Institutului Cultural Român au prezentat
    online proiecţii de film, expoziţii, recitaluri de muzică şi poezie şi cursuri
    de limba română. Limba ne defineşte identitatea şi cultura, ne modelează
    şi ne inspiră. Un mesaj special se îndreaptă către cei care vorbesc şi
    păstrează graiul românesc în afara graniţelor, a declarat presedintele
    Klaus Iohannis.

    Şeful Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, a apreciat că
    limba română este ca un organism viu şi că, în ciuda variatelor
    influenţe, are puterea de a rămâne ea însăşi. Mesaje de Ziua Limbii Române au
    venit şi din stânga Prutului. Preşedintele moldovean, Igor Dodon, a spus că
    este mai puţin important cum se numeşte limba pe care o vorbesc moldovenii, ce
    contează mai mult este esenţa şi magia ei. Nu trebuie să ne
    dezbine limba care, de fapt, ne uneşte, a scris acesta pe Facebook. La
    rândul său, fostul premier al Republicii Moldova, Maia Sandu, a îndemnat la
    folosirea corectă a limbii române. Cel mai bun mod de a sărbători Ziua
    Limbii Române este să vorbim corect, să citim românește, să ne cunoaștem
    scriitorii, să transmitem limba română generațiilor următoare. Să facem acest
    lucru nu o dată pe an, ci zi de zi. Să ținem minte că cineva a luptat pentru a
    putea vorbi limba română, limba mamei, a spus aceasta. Ziua Limbii Române
    a fost instituită prin lege în anul 2013.




    Scurtmetrajul
    Totul pentru Riana, în regia lui Mihai Dragolea, a câștigat premiul
    The Soapbox la Festivalul Internațional de Film de la Odense în
    Danemarca. România a fost reprezentată la manifestare şi de pelicula
    Celed, regizată de Anghel Damian. Cele două filme au concurat
    alături de 129 de producţii selectate dintr-o listă de 2.945 de scurtmetraje.
    Festivalul Internațional de Film de la Odense a fost înfiinţat în 1975 şi este
    cel mai vechi și mai cunoscut eveniment din Danemarca dedicat scurtmetrajelor.
    Prezenţa românească la festival a fost susținută de ICR Stockholm şi sprijinită
    de Ambasada României în Danemarca.




  • România 43

    România 43

    Despre Alegerile Prezidenţiale 2019. Autoritatea Electorala Permanentă a elaborat Îndrumarul Alegătorului din Străinătate, un material informativ, în care puteţi regăsi informaţii referitoare la modalitatea în care se poate vota peste hotare. Interviu cu Anamaria Revnic Călugărița, purtător de cuvânt AEP.


  • Preparations for the vote in the Diaspora

    Preparations for the vote in the Diaspora

    In the last few years Romanians
    living in the Diaspora have hit polling stations early in the morning on
    election day, to make sure they manage to exercise their constitutional right.
    Huge waiting lines cropped up outside embassies, consular offices or cultural
    institutes in many European cities, with Romanians having to wait hours on end
    to be able to cast their vote. One reason behind this is the high number of
    Romanians choosing to live, study or work abroad in recent years. Another
    reason, however, was the deficient election law, which has been recently
    modified ahead of the presidential election due in November.

    Under the new law,
    Romanians abroad will be able to vote during the course of three days, from
    Friday till Sunday, while Romanians in the country will hit the polling
    stations only on Sunday. Besides, Romanians abroad have had the possibility of expressing
    their intentions regarding the voting procedure, by filling on online form on
    votstrainatate.ro. Romanians could opt either for postal voting, or for voting
    in one of the polling stations set up abroad. Moreover, new voting stations
    will be set up in light of data obtained on the website, provided over 100
    Romanians in the same town or area have signed up.

    As a result, Romanians who
    have signed up abroad will be removed from voter lists in Romania and inscribed
    on the list of permanent voters abroad, which simplifies the voting process
    significantly, as members of election committees will no longer have to fill
    the personal data of each voter by hand. The online registration deadline was
    September 15, but a mere 41,000 Romanians signed up for postal voting while
    39,000 for voting in a polling station. By way of comparison, in the European
    Parliament election held in May, some 370,000 Romanians were able to cast their
    vote. One of the main elements that deterred Romanians to register online was
    the fact that their personal data could end up at the National Agency for
    Fiscal Administration. The president of the Permanent Election Authority,
    Constantin-Florin Mituletu-Buica, has repeatedly stated that the personal data
    of Romanians who register online for the presidential election will be used
    exclusively for that purpose, while any misinformation in that respect is aimed
    at deterring people from exercising their right to vote. The difference between
    the two figures has prompted many to expect the same endless waiting lines for
    the presidential election as well.


    (Translated by V. Palcu)

  • Підготовки для голосування за кордоном

    Підготовки для голосування за кордоном




    Стало вже прикрою традицією для закордонних румунів під час
    виборів штурмувати виборчі дільниці з ранніх годин дня, щоб бути впевненими, що їм вдасться виконати своє конституційне право. Принаймні
    в останні роки, за кордоном, перед посольствами, консульствами чи культурними
    інститутами утворюються величезні черги, у багатьох європейських містах румуни
    чекають багато годин, щоб мати можливість опустити виборчий бюлетень у виборчу
    скриньку. Ситуація спричинена, з одного боку, все більшою кількістю людей, які
    вирішили покинути свою батьківщину для того щоб проходити навчання чи працювати
    за кордоном.




    З іншого
    боку, законодавство виявляється недостатнім, що призвело представників влади внести
    нещодавно кілька змін до нього у перспективі президентських виборів від 10 і 24
    листопада поточного року. Таким чином, термін голосування було продовжено, закордонні
    румуни зможуть голосувати протягом трьох днів, відповідно, у п’ятницю, суботу
    та неділю, тоді як в Румунії голосування пройде протягом лише одного дня – у неділю.
    Крім того, закордонні румуни мали можливість оголосити про свій намір щодо
    методу голосування, заповнивши онлайн-форму на сайті «votstrainatate.ro». Вони
    могли обрати або голосування поштою, або голосування на виборчій дільниці за
    кордоном. Крім того, будуть створені нові виборчі дільниці в результаті даних,
    отриманих з порталу, за умови, щоб щонайменше 100 румунів з того самого
    населеного пункту чи групи населених пунктів були б зареєстровані.




    За
    результатами запитів на сайті «votstrainatate.ro» румуни повинні бути вилучені з постійних виборчих
    списків у Румунії та зареєстровані на постійний виборчий список з-за кордону,
    відповідно на список «голосування поштою», таким чином полегшуючи значущим
    способом роботу членів виборчих комісій, які в іншому випадку повинні заповняти
    вручну особисті дані кожного виборця, який голосує на виборах. Продовжений
    термін реєстрації на сайті «votstrainatate.ro»був 15 вересня, а результат був принаймні
    скромним: лише 41.000 віддали перевагу голосуванню поштою, а майже 39.000 -
    голосуванню на виборчій дільниці.




    Для
    порівняння, на європарламентських виборах у
    травні поточного року, в діаспорі,проголосувало
    майже 370.000 румунів. Однією з
    причин, яка знеохотила людей зареєструватися
    на сайті, є побоювання, що дані, надані румунським властям, можуть
    потрапити до Національного агентства з питань податкового
    управління. Однак, голова Постійного виборчого управління
    Костянтин-Флорін Мітулецу-Буйка неодноразово запевняв, що персональні дані закордонних
    румунських виборців будуть використані виключно під час
    виборчих процесів. Однак величезна різниця від 80.000 до 370.000
    змушує багатьох прогнозувати повторення вже традиційних
    нескінченних черг під час листопадових виборів.

  • August 16, 2019 UPDATE

    August 16, 2019 UPDATE

    Tiganesti transmitter – The short wave transmitter located in Tiganesti, near Bucharest, which broadcasts RRI’s programs, has been provisionally mended by RADIOCOM, the broadcasting service provider. Therefore, you can tune in again to RRI’s broadcasts on the short wave frequencies announced.



    Nominations — The Romanian PM Viorica Dancila announced that she would forward next week to President Klaus Iohannis her proposals for the ministries whose interim leadership expired on August 15. The PM said the nominations for the vacant positions of deputy prime minister and minister will be discussed in a meeting of the Social Democratic Party’s executive committee before being forwarded to the president of the state. At present, Romania has interim ministers at the helm of the education and interior ministries and an interim deputy prime minister for economic issues.



    Vote — As many as 9 thousand Romanians from aboard have registered for the postal vote through the portal www.votstrainatate.ro, 20 days after the website was launched — the Permanent Electoral Authority has announced. According to a communiqué the Authority made public on Friday, the figure exceeds the total number of registrations for the postal vote reported at the 2016 parliamentary elections. The website was created by the Permanent Electoral Authority to have a better record of the Romanians who left the country and to helpe them be better informed in relation to the voting process in the run up to the November presidential election. The Ministry for the Romanians abroad has announced that over 5 million and a half Romanians have left the country. Together with the Romanians in the historical communities, the total number of Romanians living outside the country’s borders nears 10 million.



    BRUA — The BRUA gas pipeline that will convey gas from the Caspian Sea and the Black Sea to Bulgaria, Romania, Hungary and Austria will be finalized in December 2020, with a one-year delay. The information is carried by the Transgaz company’s financial report for the first 6 months of the year. Last month the economy ministry announced that Transgaz already finalized half of the pipeline and that the three compressor stations are 80%-90% completed. Phase I of the BRUA project needs a total investment of almost 500 million Euros. The EU provided a grant of 179 million Euros for building this gas pipeline. The Romanian state, through the economy ministry, holds almost 60% of the shares in Transgaz. The rest are traded on the stock exchange.



    Greece weather — All the Romanians who have asked for the support of Romania’s diplomatic corps officials from Greece were brought back on the continent safe and sound from Samothrace — Samothraki island, shows a communiqué of the Romanian Foreign Ministry issued on Friday. No other requests for help have been reported at the Romanian embassy in Athens or at Romania’s General Consulate in Thessaloniki. Greek authorities have announced the situation on the island is back to normal. As many as 1,500 tourists of whom lots of Romanians remained stranded for a week on the island of Samothrace in northern Greece after several means of transport linking the island to the continent ran out of order because of the bad weather. (translation by L. Simion)

  • România 43

    România 43

    Modificările propuse pentru legea
    electorală au fost votate în Parlamentul României.