Radio România Internațional

Tag: votu

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.11 – 23.11.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.11 – 23.11.2024

    Românii ș-alegu năulu prezidentu

    Prota secţie di votu ditu xeani ti protlu turu a alidzerloru prezidenţiali ditu Românie s-dișcllisi viniri, la sâhatea localâ 12,00, tu Auckland, tu Naua Zeelandâ. Dapoaia Australia, Japonia ş-alti vâsilii ditu reghiuni.

    Votarea tu xeani s-fați tu unu chiro di trei dzâli (22, 23 şi 24 di brumaru). Suntu aștiptaț la urni tuț țetăţeñilli româñi cu ndreptu di votu ți suntu tu xeani, cari au unu actu di identitati silighitu di autoritâţli români ș-a curi nica nu âlli tricu vadelu. Tu Românie s-voteadzâ maș duminicâ. Furâ andreapti vârâ 19 ñilli di secții di votari tu vâsilii și 950 nafoarâ. Ari 13 candidaț armași tu cursa ti șefia a statlui. Turlu di scrutin ți va s-angreacâ dealihea va s-hibâ ațelu iu va s-armânâ maș 2 și easti programatu pi 8 di andreu, la unâ stâmânâ dupâ ți, tu 1, tamamu di Dzuua Naționalâ, româñilli va ș-aleagâ ș-unu nău Parlamentu.

     

    Epilogu la dețeniul Iohannis

    Meslu ți yini, a prezidentului Klaus Iohannis i si bitiseaști doilu ș-ațelu ditu soni mandatu di ținți añi, ti cari âlli da ndreptu Constituția. Plenlu a Senatlui ş-ali Camerâ a Deputaţlor apuche adrarea ali unâ comisie comunâ di anchetâ ti mutrearea a hărgiloru ți furâ adrati di, ama ș-ti Administraţia Prezidenţialâ tu chirolu 2014 – 2024. Comisia va s-pufiseascâ furniili ți dusirâ la secretizarea a documentilor tu ți mutreaști hărgili ali Administraţie Prezidenţialâ, cata cumu și baza legalâ tu cari s-feați aestâ secretizari. Tutnâoarâ, va s-pufiseascâ, pritu alti lucri, și pâradzlli daț ti loarea cu nichi a avioaniloru privati di luxu filisiti anda prezidentul s-priimna emu tu vâsilii, emu tu xeani, hărgi ti pâltearea anda șidea tu xeani tu condiţii premium ş-cu dotări ahoryea, cata cumu ș-numirlu acutotalui a priimnăriloru tu xeani ş-tuti hărgili ti eali.

     

    F-35 ti România

    Apofasea a Bucureștiului ti loarea di avioani di alumtâ F-35 easti unâ jgllioatâ di simasie ti modernizarea ali ascheri ş-va s-ducâ la apârarea ti chiro lungu a NATO ş-la securitatea colectivâ. Easti mesajlu pitricutu di ambasadoarea a Statiloru Uniti tu Bucureşti, Kathleen Kavalec, la anchisearea a programlui di tranziţie a Forţilor Aeriani Români câtâ aeronavi di gheneraţia V-a, F-35. Ațeali 32 di aeronavi ti cari sâ simnă contractul di achiziţie anamisa di chivernisili român ş-american easti cipita di performanţâ aviaticâ tu oara aesta – dzâți și ministrul ali Apârari tu chivernisea di București, Angel Tîlvâr.

     

    Andrupâmintu ti Chișinău

    Ministrul român di Nafoarâ, Luminiţa Odobescu, feați unâ vizitâ ufițialâ tu Republica Moldova viținâ (ex-sovieticâ, majoritar românofonâ), deadunu cu secretarlu di stat ti emburlâchea di nafoarâ a Regatlui Unit, David Lammy.

    Doilli furâ aprucheaț di prezidenta pro-ocțidentalâ Maia Sandu ş-avurâ moabeț trilaterali cu omologlu Mihai Popşoi. Moabețli s-feațirâ ti andrupâmintul ti unu chiro lungu ti stabilitatea şi rezilienţa ali Republicâ Moldova, aghenda di reformi ti duțeara ninti a proțeslui di integrari ivropeanâ a Chișinăului, catastisea reghionalâ di securitati tu contextul di duțeari ninti ali preșcăvilli aruseascâ contra ali Ucrainâ. Ministrul Odobescu lo parti ș-la țeremonia di inaugurari a năului adârâmintu a Lițeului Teoretic Mihai Eminescu ditu Comrat (notlu ali Ripublicâ Moldova, cu mileti majoritar găgăuzâ – etniț turțâ di confesiuni criștin-ortodoxâ – n. red.), adratu cu pâradz daț di Chivernisea ali Românie ş-di Ministerlu ali Educaţie di Chişinău. Ea cundille că andrupâmintul ti sectorlu ali educaţie ş-ti studiul tu limba românâ suntu investiţii ti yinitorlu ivropeanu, dimucraticu ş-prucupsitu ali Ripublicâ Moldova.

     

    Arușlli fictivi ditu Cipita a Câmpului

    Procurorilli a Parchetlui Gheneral câftarâ ancllidearea a 12 oamiñi, nai ma mulțâlli funcţionari ditu hoara Cipita a Câmpului şi câsâbălu Bucecea, giudeţlu Botoşani (tu arațili), ti câbatea că scutea ti pâradz documenti di identitati româneşțâ, niuidisiti cu realitatea, ti niscânțâ țetăţeñi ditu Ripublica Moldova, Ucraina şi Federaţia Aruseascâ. Oamiñilli câbâtlli că loarâ pâradz, că adrarâ falsu informaticu, ti lucru tu darea ș-loarea di mitâ, tuti ti unu chiro lungu. Anchetatorlli bâgarâ oarâ că tu hoara Cipita a Câmpului, ți ari anvârliga di 7.000 bânâtori, ari taha vârâ 10.000 di țetăţeñi cu zârținâ ditu spațiul sovieticu ma ninti.

     

    Fotbal: România-Kosovo, 3-0 la measa veardi

    Echipa naţionalâ di fotbal ali Românie amintă mecilu di București cu Kosovo, ditu Liga a Națiunilor, cu scorlu di 3-0, la „measa veardi” – deadi hâbarea Uniunea Ivropeanâ di Fotbal Suțata (UEFA), ațea ți andreapsi astrițearea. Partida, cumândâsitâ di kosovari, ți s-alidzea pritu pindzeri anamisa di giucâtori ș-prit aurlări fuviroasi ditu partea a suporteriloru, ama fârâ s-facâ vârâ goadâ salami, emu pi iarbâ, dimi tu terenu, emu tu tribuni, lipsea s-bitiseascâ ti ndauâ dzăț di secundi, la scorlu di 0-0, cându oaspițlli trapsirâ mânâ fârâ s-aibâ vârâ furnie salami. Dupâ unâ dânâseari di vârâ 70 di minuti, arbitrul s-turnă pi terenu şi șuiră bitisita a meciului, ama maș dinitea a giucâtorilor româñi. Dupâ apofasea UEFA, România bitisi Grupa C2 ali Ligâ a Națiunilor pi protlu loc, cu 18 puncti ditu 18 câti putea ta s-facâ şi promovă tu Liga B. Arada di Spanie, Gârție, Cipru şi Slovachie, România easti pritu vâsiliili membri ali Uniuni Ivropeanâ ți nu pricunuscurâ independenţa Kosovo, reghiuni sârbeascâ ma ninti, cu oamiñi ma multu arbineși.

     

     

     

    Autor: Bogdan Matei

    Apriduțearea: Aurica Piha

     

     

  • Muabets tu ligătură cu pensiili

    Muabets tu ligătură cu pensiili


    Dupu trei meşi di cându fu adratu di Ministerlu a Lucărlui, un proiectu di nomu cari mutreaşti sistemlu di pensii ditu România lipseaşti ta s’hibă vulusitu di executivu aestă stămână. Uidisitu cu aţea ţi să spuni tu documentu, nu creaşti ilikia di pensionari, ama lă si da izini a lucărtorloru s’armână tru huzmeti până tu ilikia di 70 di añi, ma s’voru. Aeşţă oamiñi ma largu va s’păltească contribuţiili suţiali şi va s’caftă s’lă si facă diznău isapea ti pensie atumţea cându năşi va s-apufusească ta s’iasă tu pensie. Ună altă pruvideari easti aţea că nu da izini ta s’llia emu pensia, emu tiñia di cathi mesu di la stat. Aţelli aproapea 35 di ñilli di oamiñi ţi suntu tru aestu kiro pi aestă catastisi va s-aibă unu kiro di 30 di dzăli di la vulusearea-a nomlui ta s’aleagă anamisa di aţeali dauă turlii di amintaticu. Ari, ama, şi excepţii, ti aţelli ţi va s’poată ma largu ta s’llia pensia şi tiñiia di cafi mesu di la statu: profesorllii, artişţălli, membrilli ali Academie Română şi parlamentarlli, ama și pensionarllii ţi suntu tru gradlu III di invaliditati, asistenţălli maternali, asistenţălli personali şi aţelli ţi mutrescu lăndzits acasă.



    Iniţiativa-a proiectului, cari va s’nkisească aestă stămănă di la guvernu ti debatu și ti votari tu Parlamentu, yini tu catandisea a timbihiloru tutu cama multi că, tru formula di tora, ti ndoi añi sistemlu di pensii numata va s’poată s’ţănă keptu a pălterloru. Ministurlu a lucărlui şi tră protecţie suţială, Raluca Turcan exighisi pi largu căţe easti ananghi di reformă tru sistemlu di pensii:


    “Minduiţ-vă că tora avemu ună ixiki la bugetlu di asiguripseri suţiali di 16 di miliardi. Până tru anlu 2030 va s’iasă ma mulţă andicra di cât iesu di arada la pensie aproapea 1,8 miliuñi di pensionari, di itia-a criştearillei babageană a naţloru ditu kirolu 1966-1969. Dimi, zorea băgată pi sistemlu di pensii easti tru creaştiri. Ma multu di aestă, tutu sistemlu easti aguditu di mări inechităţ. Raportulu anamisa di nai cama ñica pensie şi aţea ma marea easti di 1 la 100. Ari ñilli di pensionari cari amintă tru giudicu contra-a statlui român şi atumţea avemu borgea s–criştemu contributivitatea la sistemlu di pensie, cu aduţearea, tru isapea faptă ti pensiili a ma multoru oamiñi, tuţ indicatorllii di contributivitati, s’ñicurămu inechităţli, s’făţemu sustenabilu şi predictibilu aestu sistemu, nu cumu voru apufusitorlli politiţ cari di arada ninti di, ică aprindu campañiili electorali crescu pensiili, şi tru idyiulu kiro s’li digitalizămu tuti dosarili di pensii, aţea turlie că România a anlui 2021-2022 s’agiungă s’aibă ţinţi miliuñi di dosari di pensii digitalizati.”



    Legislaţia ţi u avemu tu aestă oară nă deadi izini că anlu aestu s’nidzemu pi criştearea-a pensiilor cu 14% faptă tu bitisita-a anlui ţi tricu, adăvgă Raluca Turcan, ş-deapoa uidisitu cu spusa-a năsăllei, pensiili va s’crească anlu ţi yini naima pţănu cu rata ali inflaţie. Anlu yiitoru va s’hibă băgată tu lucru actuala legislaţie tru comata di pensii, a deapoa, până tu inşita-a anlui 2022, lipseaşti s’hibă vulusitu unu nău nomu a pensiilor, cundille ministurlu.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Moțiuni contra-a ministurlui di Finanți

    Moțiuni contra-a ministurlui di Finanți


    Tru Camera-a Deputațlor di București fu acâţatâ tră debatu, luni, moţiunea simplă a PSD contra ministurlui di Finanți, liberalu Florin Cîțu, acşi, unâ nauâ furňie trâ iniţiatori ta şi spunâ niifharistusearea andicra di meatrili ţi li lo guvernul di tora trâ relansarea-a economiillei. Opoziția spuni că, după doi meşi di catandisi di ananghi, după amânări şi rectificări di acti normativi, ministurlu a finanţilor nu vini cu meatri di ndrupari hâirlâtiţi trâ economie. Social-democraţlli spun câ nkisirâ aestâ moţiuni tră itia că guvernul nu lo niţi unâ apofasi ti dealithea trâ protejarea-a antreprenorlor şi tânearea tu idyea scarâ a nivelui di bânaticu, kiro tu cari alti stati ahârdzirâ pânâ di 15% ditu PIB tra s’da silâ a economiillei. Deputatlu PSD, Andrei Pop, lugurseaşti că, acâ prilo unâ economie tru creaştire, cu un dificitu bugetar ňic şi cu un livel ňicurat a borgillei publiţi ca ponderi tru PIB, Florin Cîţu u-ari adusâ România la sapă di lemnu.



    Ia ţi spusi Andrei Pop: “Tu kirolu anda FMI, BM ică Comisia Europeană nâ spun că va s’hibâ zori mari tru România, ministurlu a finanţilor pari cã bâneadzã tu un deliru fără di bitisitâ, di nâ hâbâriseaşti că va s’yinâ lucri multu ti anami trâ româňi. Goalili lucri fantastiţi cari nâ aşteaptă suntu: recesiunea, şomajlu, inflaţia, falimentul şi ftuhia”. Tu arada lui, liderlu a deputaţlor PSD, Alfred Simonis, âlu cutugursi ministurlu a finanţilor ti mpâmuturli ţi li lo tu kirolu ditu soni şi ti impactul aiştoru ti cetăţeaňi până tu bitisita-a anlui. Florin Cîţu nu apruke, ama tuti stepsurli şi apândâsi cu critiţ ligati di catandisea tu cari u află economia după guvernarea social-democrată. El exighisi că împârmuturli ţi li lo executivlu suntu tra s’anvâleascâ hăgili ditu kirolu a guvernărlor PSD şi spuni că pritu apofasili a executivlui di tora, România va ş’yină tu ori după criză. Florin Cîțu arâdâpsi ca lucri hâirlâtiţi ti guvernarea liberalâ programlu IMM Invest, informatizarea ANAF ică criștearea-a pâradzloru adunaţ la buget și âlli stipseaşti social-democraţlli că ufilisescu aestâ criză tra s’ambudyiuseascâ lucărlu a guvernului.




    Ia ţi spusi Florin Cîţu tu aestâ noimâ: “Escu aoa di itia că româňilli lipseaşti sâ stibâ că, tru kirolu anda io şi PNL kivernisimu cu hâiri aestă criză, semnatarlli a moţiunillei minduescu s’nâ dânâsească. Kiro di doi meşi di dzâli di anda bâgămu tu practico meatri tră relansarea-a economiillei, alâxirâ tru Parlamentu, unâ turlie criminalâ şi populistâ tuti aesti meatri”. Deputatlu PNL Lucian Heiuş spusi că textul a moţiunillei easti unâ carti lae a guvernărlor PSD, a deapoa deputatlu USR, Claudiu Năsui spusi că s’kiru tu aestu kiro calea ti reformi ahândoasi tru România. Votlu trâ moţiunea simplâ contra a ministurluui trâ finanţi va s’hibâ datu ňiercuri.




    Ngrâpsearea: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala