Radio România Internațional

Tag: votul prin corespondenta

  • Jurnal românesc – 27.10.2015

    Jurnal românesc – 27.10.2015

    Proiectul legislativ privind votul prin corespondenţă va intra, miercuri, în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care are rol decizional. Acum o săptămână, propunerea legislativă a fost adoptată cu largă majoritate, de Senat, atât PSD, care domină Guvernul de coaliţie, cât şi PNL, cel mai important partid din opoziţie, susţinând proiectul. Acesta a fost, în schimb, criticat de UDMR şi ALDE, al cărei lider, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a avertizat că poate fi atacat la Curtea Constituţională, întrucât nu respectă articolul din legea fundamentală potrivit căruia votul este universal, egal, direct şi secret. Potrivit proiectului, această modalitate de vot va fi utilizată la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare doar de către românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Cu câteva luni înaintea fiecarui scrutin, aceştia trebuie să se înscrie în Registrul Electoral şi la fiecare 10.000 de alegători se înfiinţează câte un birou electoral pentru votul prin corespondenţă.



    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, face, de marţi până sâmbătă, o vizită în Spania, unde se va întâni atât cu membri ai administraţiei, cât şi cu reprezentanţi ai importantei comunităţi româneşti din această ţară.



    Peste 1.800 de militari români şi 300 americani participă, până pe 6 noiembrie, în Poligonul Smârdan din Galaţi, la exerciţiul JUSTICE SWORD. Acesta urmăreşte antrenarea militarilor participanţi în vederea armonizării tacticilor şi procedurilor de operare, creşterii încrederii în armamentul din dotare şi coeziunii de grup.



    Românii au tot mai multă încredere în moneda naţională. În ultimul an, volumul creditelor în lei a crescut cu aproape 30 de procente, în timp ce împrumuturile în valută au scăzut cu peste 10% – a anunţat Banca Naţională de la Bucureşti. La începutul lui octombrie, clienţii persoane fizice aveau în conturi bancare peste 12 miliarde de euro şi aproape 90 de miliarde de lei, echivalentul a circa 20 de miliarde de euro.



    Aproape 90.000 de şomeri din România au reuşit să se angajeze în perioada aprilie-iulie, a anunţat, luni, Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, care a publicat pentru prima dată analiza trimestrială a evoluţiei persoanelor aflate în şomaj. Din cei 22 de milioane de şomeri înregistraţi la sfârşitul primului trimestru în ţările europene, peste patru milioane au reuşit să-şi găsească un loc de muncă în trimestrul al doilea, iar alte aproape patru milioane au renunţat să mai caute de lucru, intrând în categoria persoanelor inactive.



    Secretarul de stat în Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat, Alexandru Năstase, a anunţat că valoarea investiţiilor străine directe în România a ajuns, în primele opt luni ale anului, la 2, 4 miliarde de euro, în creştere faţă de 2014. În cadrul Forumului Investitorilor Străini de la Bucureşti, el afirmă că România trebuie să-şi recâştige locul pe harta investiţiilor străine, iar situaţia economică actuală pozitivă trebuie luată în considerare. La rândul său, şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote, a apreciat că România trebuie să îmbunătăţească mediul de afaceri pentru a reduce costurile ascunse pentru companii, iar în acest sens este importantă şi îmbunătăţirea administraţiei publice.

  • Votul prin corespondenţă, discutat în Parlament

    Votul prin corespondenţă, discutat în Parlament

    La aproape un an de la prezidenţialele din România, marcate de un scandal răsunător ce a depăşit, cu mult, graniţele ţării, Parlamentul de la Bucureşti se pregăteşte să adopte proiectul de lege privind votul prin corespondenţă. A fost nevoie de cozi interminabile la ambasadele din principalele capitale ale lumii, de sute de mii de români din diaspora care au aşteptat cu orele să-şi exprime dreptul la vot şi de mii care nu şi l-au putut exercita din cauza organizării deficitare pentru ca politicienii de la Bucureşti să decidă să ia măsuri.



    Scandalul a mai lăsat doi miniştri de externe fără portofoliu şi a generat certuri serioase în Parlament, puterea şi opoziţia acuzându-se reciproc de inerţie, tergiversare şi rea voinţă. Luni, însă, proiectul de lege privind votul prin corespondenţă a fost adoptat de Senat. Documentul, iniţiat de Autoritatea Electorală Permanentă şi asumat de grupurile parlamentare, prevede că alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doreşte să voteze prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare se poate înscrie în Registrul Electoral printr-o cerere scrisă, transmisă ambasadei sau printr-un formular online.



    Senatorii PNL, în opoziţie, au primit proiectul cu bucurie, liderul lor, Ion Popa, declarând că este un document pe care diaspora îl aştepta demult: “Constat că demersurile pe care le-au făcut parlamentarii PNL, culminând cu greva japoneză, au avut efect şi de aceea doresc să le mulţumesc parlamentarilor PSD pentru înţelepciunea de care au dat dovadă. Este o lege pe care românii o aşteptau demult.” Social-democraţii, la putere, au fost de acord cu proiectul.



    Senatorul Mihai Fifor: “Eu am să vorbesc despre o promisiune onorată, o promisiune pe care PSD a făcut-o alegătorilor din diaspora, românilor din diaspora şi pe care, astăzi, o onorează. Noi ne-am asumat că, într-o săptămână, legea va fi în Parlament şi, doamnelor şi domnilor, astăzi legea este în faţa dumneavoastră, e drept, poate perfectibilă, dar merge la Cameră. Acolo se vor putea depune amendamente în continuare.“



    Chiar şi aşa, proiectul nu a întrunit unanimitatea: grupul UDMR, precum şi cel liberal-conservator, ALDE, nu au susţinut actul normativ pe motiv că ridică multe semne de întrebare. Cât despre preşedintele României, Klaus Iohannis, acesta a salutat adoptarea legii votului prin corespondenţă de către senatori. El şi-a exprimat speranţa că actul normativ va fi finalizat săptămâna viitoare.


    Klaus Iohannis: “Sunt foarte bucuros că Senatul a votat proiectul legii şi sper în continuare ca partidele să îşi menţină acest entuziasm pentru legea votului prin corespondenţă şi poate săptămâna viitoare, deja, să fim în posesia unei astfel de legi.” Proiectul va intra spre dezbatere în Camera Deputaţilor, for decizional.

  • Întâlnirea ministrului Tîlvăr cu comunitatea română din Irlanda

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit, sâmbătă, 3 octombrie 2015, cu reprezentanți ai mediului asociativ și membri ai comunității românești, mass-media de limbă română și reprezentanți ai bisericii românești din Irlanda. În cadrul întâlnirii au fost dezbătute teme precum accesul la finanțările nerambursabile acordate de DPRRP, votul prin corespondență, Congresul Românilor de Pretutindeni, dar și aspecte de natură consulară.



    Dimensiunea comunității românești din Irlanda, ca și paleta largă de preocupări pe care aceasta o ridică în fața autorităților locale, dar și a statului român sunt provocări pentru care trebuie să avem răspunsuri adecvate.Politicile publice din România trebuie să țină seama de semnalele care vin de la conaționalii noștri din diaspora. În același timp, cred că românii de pretutindeni, din țară sau din afara hotarelor ei, pot contribui la promovarea imaginii și intereselor României. Totodată, și la Dublin, ca și la Roma, ca și la Viena, dar și la Lisabona, încurajez comunitățile românilor de pe ambele maluri ale Prutului să facă acțiuni comune, să-și stabilească țeluri comune, astfel încât efortul de apropiere și de sprijinire a Republicii Moldova pe care îl face guvernul României să-și găsească o prelungire și în diaspora”, a afirmat Angel Tîlvăr.



    Ministrul delegat a rugat reprezentanții comunității ca, împreună cu reprezentanții oficiali ai statului român în Irlanda, să semnaleze autorităților române și irlandeze toate cazurile în care drepturile lor sunt încălcate. În același timp, ministrul delegat a apreciat activitatea atașatului pe probleme de Interne din Irlanda în cazurile de abuz care au avut ca victime cetățeni români.

  • Jurnal românesc – 16.01.2015

    Jurnal românesc – 16.01.2015

    Votul prin corespondenţă nu se poate face doar pentru diaspora, pentru că ar fi neconstituţional — a declarat preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, care conduce şi comisia parlamentară pentru elaborarea noului Cod electoral. El a precizat că introducerea votului prin corespondenţă, în condiţii de securitate deplină, este prioritatea zero a comisiei şi că acesta se va face pentru pentru toţi cetăţenii României. Zgonea a subliniat intenţia parlamentarilor din comisie de a asigura accesul la urne pentru românii din străinătate şi a anunţat că, în acest sens, va fi pusă la dispoziţia celor interesaţi şi o platformă online, pe care ONG-urile să-şi poată trimite propunerile către comisia de Cod electoral. Toate propunerile de amendamente la legile privind alegerea preşedintelui, senatorilor, deputaţilor şi autorităţilor locale trebuie depuse până pe 15 martie. Membrii comisiei vor face apoi modificările legislative pe care le vor decide cu o majoritate de două treimi.



    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a insistat în discuţiile de la Bucureşti cu omologul său britanic, Phillip Hammond, asupra menţinerii libertăţii de circulaţie a forţei de muncă, în condiţiile în care, potrivit statisticilor, lucrătorii străini contribuie masiv la PIB-ul ţărilor în care se află. La rândul său, şeful diplomaţiei de la Londra a apreciat că economia europeană trebuie să se globalizeze şi că nu există securitate strategică fără securitate economică.



    Opt ţări membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, care au rata de absorbţie a fondurilor comunitare sub 60%, vor fi ajutate să investească o cât mai mare parte dintre acestea – a declarat comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu. Recent, executivul comunitar a decis să acopere 85% din costurile de construcţie a unui tronson din Autostrada Soarelui, Bucureşti-Constanţa, acordând suma de 305,7 milioane de euro din Fondul de Coeziune al Uniunii.



    Premierul Victor Ponta a anunţat că va discuta cu omologul său în exercitiu de la Chişinău, Iurie Leancă, despre modalităţile de ajutorare a Republicii Moldova cu energie electrică din România. Ponta a precizat că România are suficientă energie electrică pentru a alimenta şi statul vecin, dar că infrastructura e deficitară şi nu există capacităţi adecvate de transport. Premierul a făcut aceste declaraţii după ce Ucraina a decis să suspende în totalitate exportul de energie electrică în Republica Moldova şi Belarus, din cauza cantităţii insuficiente de pe piaţa internă.



    Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare a solicitat Guvernului şi Parlamentului să identifice urgent soluţii pentru persoanele cu credite în franci elveţieni, în condiţiile aprecierii acestei monede cu 30% în raport cu euro. În România există circa 150.000 de persoane care au credite în franci elveţieni. Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, afirmă că sectorul bancar românesc nu va avea de suferit, fiindcă împrumuturile în moneda elveţiană nu depăşesc 5% din totalul creditelor. Aprecierea bruscă a francului elveţian survine după ce banca centrală de la Berna a abandonat pragul de 1,20 franci pentru un euro, introdus în septembrie 2011 pentru a proteja economia elveţiană de criza din zona monedei unice. Francul s-a apreciat cu 25% si în raport cu dolarul american.



    O echipă de medici români şi străini au făcut, joi, în premieră pentru România, un implant cu un dispozitiv pentru pomparea sângelui, care preia funcţiile inimii. Intervenţia este o soluţie modernă în tratarea insuficienţei cardiace, precum şi o alternativă a transplantului. Şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din Târgu-Mureş, Horaţiu Suciu, a precizat că pacientul poate aştepta cu acest implant în siguranţă viitorul transplant, care ar putea fi necesar şi peste 7 – 8 ani. Este un lucru foarte important să dovedim că şi în ţara noastre se pot face astfel de proceduri — a mai spus doctorul Suciu.

  • Discuţii privind tehnicile de vot

    Discuţii privind tehnicile de vot

    Cea mai recentă evaluare privind numărul cetăţenilor români din străinătate, făcută chiar de autorităţile de la Bucureşti, e de circa 3,2 milioane de persoane. Fie membri ai comunităţilor istorice din statele vecine României, fie parte a tot mai numeroasei diaspore din Europa Occidentală şi America de Nord, toţi aceşti oameni au drepturi egale cu concetăţenii lor din Patrie. Inclusiv pe acela de a-şi alege preşedintele şi parlamentarii. Şi totuşi, aceleaşi autorităţi s-au dovedit complet nepregătite să le creeze condiţii pentru a-şi putea exercita acest drept elementar.



    Cum, la precedentele alegeri, afluxul mediu fusese de circa o sută de mii de persoane, secţiile de votare organizate, pentru prezidenţialele de luna aceasta, la ambasade, consulate sau sediile ICR au fost calibrate în consecinţă. Şi totul s-a transformat într-un răsunător fiasco. Interesul generat de scrutin a adus la vot circa 160 de mii de oameni la primul tur, de pe 2 noiembrie, şi aproape 380 de mii la finala de pe 16.



    Scenariul a fost, de fiecare dată, acelaşi: cozi kilometrice, ore de aşteptare în frig, ploaie şi vânt, nervi, frustrare şi, în final, pentru mii de oameni, uşi închise în nas, fiindcă ora închiderii urnelor venise înainte ca ei să fi apucat să voteze. După fiecare tur, şefii de la Externe, Titus Colrlăţean şi Teodor Meleşcanu, şi-au dat demisia şi au acuzat legislaţia electorală în vigoare. Ani de zile luate în calcul, dar niciodată aplicate, soluţiile alternative, precum votul electronic sau votul prin corespondenţă, au reintrat pe agenda legislatorilor de la Bucureşti abia după haosul din diaspora.



    În Camera Deputaţilor există o propunere legislativă privind votul prin corespondenţă, iniţiată de deputatul neafiliat pentru diaspora Eugen Tomac, membru PMP, care explică: “Duminică am aşteptat şase ore pentru a-mi exercita la Chişinău dreptul la vot. În urmă cu un an de zile am propus o iniţiativă legislativă privind introducerea votului prin corespondenţă, proiect de lege la care au contribuit instituţii importante: Ministerul de Externe, Ministerul de Interne, a fost consultată Autoritatea Electorală Permanentă. Prin votul de astăzi aţi dat o palmă umilitoare milioanelor de români care locuiesc în afara graniţelor.”



    Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, spune, însă, că documentul legislativ trebuie îmbunătăţit şi rediscutat în comisiile parlamentare de specialitate: “Este un proiect de lege neserios, încalcă legea privind tehnica legislativă. Nu ştim cine are responsabilitate, nu ştim care este impactul financiar aşa cum cere decizia Curţii Constituţionale şi nu asigură un lucru esenţial: securitatea votului.”



    Zgonea a precizat că, săptămâna viitoare comisia specială pentru elaborarea legii pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor va lua în discuţie propunerea legislativă.