Tag: voturi

  • PSD, pe primul loc la alegerile parlamentare

    PSD, pe primul loc la alegerile parlamentare

    PSD s-a situat pe primul loc la alegerile parlamentare, urmat de AUR ;i PNL.

     

    După centralizarea a peste 98% din secţiile de votare, Partidul Social Democrat a obţinut la Camera Deputaţilor 22,54% din voturile electoratului, Alianţa pentru Unirea Românilor – 17,75%, Partidul Naţional Liberal – 13,60%, Uniunea Salvaţi România – 11,99%. Pe următoarele locuri se află: Partidul SOS România – 7,10%, Uniunea Democrată Maghiară din România – 6,49% şi Partidul Oamenilor Tineri – 6,24%. Restul partidelor şi alianţelor au obţinut sub 5%.

     

    Aceeaşi ierarhie se păstrează la Senat. După centralizarea a peste 98% din secţiile de votare, Partidul Social Democrat a obţinut 22,90% din voturile electoratului, Alianţa pentru Unirea Românilor – 18,07%, Partidul Naţional Liberal – 14,49%, Uniunea Salvaţi România – 11,91%. Pe următoarele locuri se află: Partidul SOS România – 7,51%, Uniunea Democrată Maghiară din România – 6,54% şi Partidul Oamenilor Tineri – 6,18%. Restul partidelor şi alianţelor au obţinut sub 5%.

     

    În străinătate, după numărarea a peste 81% din rezultate, la Senat AUR a obţinut 25,66% din voturi, USR 21,43%, SOS România 16,23%, Partidul Oamenilor Tineri 13,68% şi PNL 7,46%. La Camera Deputaţilor AUR a obţinut 26,15% din voturi, USR 23,76%, SOS România 15,90% şi Partidul Oamenilor Tineri 13,69%.

     

    În România au votat 7.981.120 de persoane (prezenţă la vot 52,50%). Peste hotare au votat peste 771.000 de persoane, alte 4.343 votând prin corespondenţă.

  • Cum s-a votat peste hotare

    Cum s-a votat peste hotare

    Biroul Electoral Central a publicat rezultatele finale ale votului din străinătate la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024. Alianţa electorală PSD-PNL a obţinut cele mai multe voturi, 44.925 (21,35% din numărul total al voturilor valabil exrimate). Pe locul 2 s-a clasat Alianţa Dreapta Unită (USR – PMP – Forţa Dreptrei), cu 34.373 de voturi (16,34%), pe locul 3 Alianţa AUR, cu 30.830 de voturi (14,65%), iar pe locul 4 Partidul S.O.S. România, cu 28,457 de voturi (13,52%).

    Partidul REPER a obţinut 20.418 voturi (9,70%), Partidul Diaspora Unită 14.827 de voturi (7,05%), candidatul independent Nicu Ştefănuţă 12.422 de voturi (5,90%), iar candidatul independent Vlad Gheorghe 10.782 de voturi (5,12%).

    Peste hotare au votat 215.998 de persoane, iar 5.569 de voturi (2,58% din total) au fost anulate. Cele mai multe persoane au votat în Republica Moldova (56.713), Marea Britanie (31.212), Germania (25.397), Italia (24.531), Spania (20.565), Belgia (9.593), Franţa (9.441), Austria (6.645), Ţările de Jos (6.565).

  • Cine va vota moţiunea de cenzură?

    Cine va vota moţiunea de cenzură?

    Miercuri,
    moţiunea de cenzură a fost citită în plenul reunit al Legislativului, prilej
    pentru iniţiatorii liberali să-şi reitereze convingerea că acuzaţiile
    procurorilor DNA – fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală şi
    spălare de bani – nu-i mai permit lui Victor Ponta să semneze acte normative
    sau să gireze bugetul ţării.

    În orice ţară din Uniunea Europeană, premierul
    şi-ar fi dat demisia în momentul următor începerii urmăririi penale, adică acum
    mai bine de trei luni de zile
    – a afirmat liderul deputaţilor PNL, Eugen
    Nicolăescu, amintind că partidul său n-a încetat să ceară plecarea lui Ponta de
    pe 5 iunie, când DNA a lansat public acuzaţiile la adresa acestuia.

    Tot
    miercuri, înaintea plecării la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a apreciat
    că aprobarea moţiunii de cenzură ar fi ‘un lucru bun’.

    Alături de fostul său
    coleg de facultate, ulterior partener de afaceri şi subaltern în partid şi
    guvern, senatorul PSD Dan Şova, Ponta e acuzat de implicarea în ilegalităţile prin care statul a fost prejudiciat cu peste 16
    milioane de euro la companiile energetice de la Rovinari şi Turceni.

    Convinşi că greutatea dosarului penal trebuie
    să prevaleze asupra loialităţilor politice,
    liberalii solicită şi partidelor din arcul guvernamental să se alăture
    moţiunii, care va fi dezbătută şi votată marţi, 29 septembrie. Pentru a fi
    adoptat de Parlament, documentul are nevoie de votul favorabil exprimat de cel
    puţin 276 de senatori şi deputaţi, adică jumătate plus unu din numărul total al aleşilor. Or, înainte
    de a fi depusă, moţiunea a fost semnată de doar 180 de parlamentari,
    majoritatea covârşitoare deputaţi şi senatori PNL, secondaţi de câţiva
    neafiliaţi sau membri ai grupului democrat şi popular.

    În UDMR, a doua
    formaţiune, ca pondere, din opoziţie, opţiunea majoritară este aceea de a
    susţine moţiunea, spune liderul formaţiunii, Kelemen Hunor.

    Rămân, astfel,
    câteva zeci bune de voturi pe care opoziţia ar trebui să le smulgă din băncile
    arcului guvernamental. Or, prin vocea preşedintele său interimar, Liviu
    Dragnea, PSD face zid în jurul fostului său lider, căruia îi atribuie o
    guvernare de ”de succes”.

    Purtătorul de cuvânt al partidului, Gabriela Firea,
    spune că situaţia premierului Ponta nu s-a schimbat cu nimic, pentru că, până
    la pronunţarea definitivă a unei instanţe, este nevinovat.

    Partenerii-juniori
    ai social-democraţilor anunţă şi ei că rămân fideli coaliţiei tripartite.
    Condusă de vicepremierul şi ministrul de Interne Gabriel Oprea, UNPR a anunţat
    că s-a decis să nu voteze moţiunea, iar liderul ALDE, preşedintele Senatului,
    Călin Popescu-Tăriceanu, crede că dosarul Ponta e relevant pentru folosirea
    Justiţiei ca ‘armă politică’, pentru preluarea puterii prin eliminarea
    adversarilor. Astfel încât chiar comentatorii care, altminteri, consideră că
    România pierde în fiecare zi în care e condusă de un premier acuzat de corupţie
    cred că moţiunea de cenzură are şanse minime şi riscă să rămână un simplu
    exerciţiu platonic.

  • Un nou şef la SIE

    Un nou şef la SIE

    Mihai Răzvan Ungureanu este, din nou,
    directorul spionilor români, care erau conduşi interimar încă din iarnă, când
    fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu, îşi dăduse
    demisia pentru a se lansa în cursa pentru preşedinţia ţării. Istoric şi
    diplomat, MRU – cum i se mai spune – a
    deţinut funcţiile de ministru de externe al României între anii 2004 şi 2007, apoi de director al SIE între
    2007 şi 2012, dar şi de prim-ministru, pentru numai aproximativ trei luni, în
    februarie-mai 2012.

    A stabilit recordul de a fi avut cel mai scurt mandat de
    premier din istoria de peste un sfert de secol a României post-comuniste. Toate
    demnităţile, exercitate în timp ce şef al statului era Traian Băsescu, i-au
    atras lui Mihai Răzvan Ungureanu antipatia
    social-democraţilor, care au văzut în liberalul de 47 de ani un apropiat al
    adversarului lor politic numărul 1. Este motivul pentru care nominalizarea lui,
    din nou, de către actualul preşedinte Klaus Iohannis, căruia îi era consilier,
    în fruntea Serviciului de Informaţii Externe a avut în PSD efect de bumerang.
    Formaţiunea, care apreciază că se încearcă reîntoarcerea oamenilor lui
    Traian Băsescu în posturi cheie, a decis să boicoteze votul de
    învestitură din Parlament.

    Liderul deputaţilor social-democraţi, Marian Neacşu,
    a argumentat: Neavând un aviz al Comisiei de specialitate,
    noi nu putem să ne exprimăm dacă, în acest moment, domnul Mihai Răzvan
    Ungureanu îndeplineşte condiţiile pentru a fi ales directorul Serviciului Român
    de Informaţii Externe.

    În ciuda neparticipării la vot a
    social-democraţilor, secondaţi de reprezentanţii Alianţei Liberalilor şi
    Democraţilor (ALDE), MRU a fost, totuşi, validat în funcţia de director al SIE
    cu 278 de voturi pentru şi 6 împotrivă.

    A renunţat la mandatul de senator PNL
    şi a depus jurământul, declarând: Este nevoie de un nou
    cadru legislativ, de o nouă cultură a problematicii de securitate, de acoperire
    a diferenţelor de cunoaştere dintre comunitatea de profesionişti şi societatea
    românească în ansamblul ei. Voi veni către dumneavoastră cu rugămintea de a
    ajuta la reconstituirea pe bază de modernitate a legilor care ţin de pachetul
    siguranţei naţionale.

    Românii aşteaptă ca
    instituţiile din zona de siguranţă să colaboreze pentru combaterea corupţiei,
    consolidarea statului de drept şi a democraţiei – a mai spus, în plenul reunit
    al Parlamentului, Mihai Răzvan Ungureanu, în favoarea căruia s-au
    exprimat senatorii şi deputaţii din PNL, UDMR, ai minorităţilor naţionale, dar şi – spre stupoarea PSD-ului -
    parlamentarii UNPR, o mică formaţiune aflată la guvernare, alături de
    social-democraţi.