Tag: Vulcanii noroiosi

  • Vacanță de iarnă în Buzău

    Vacanță de iarnă în Buzău

    Localnicii o numesc, cu mândrie, „o mică Românie”, datorită diversității formelor de relief întâlnite aici. Este o zonă pitorească, dar și una plină de legende care amintesc de vremuri de demult. Mai mult decât atât atracțiile naturale sunt unice și pornim în descoperirea lor alături de Ruxandra Cernat, ghid de turism. Prima oprire, Vulcanii Noroioși.

    „Sunt un fenomen rar întâlnit, pentru că lava este rece și neagră. Chiar am avut turiști care au încercat pe pielea lor, la propriu, punând degetul în această lavă neagră și au fost mirați că este rece. Forma este a unui con vulcanic. Este o un fenomen natural specific acestei zone a Buzăului, iar emanațiile de gaze din adâncul pământului împing, de fapt, apele subterane la suprafață, iar acestea, înmagazinând argilă din rocile pe care le întâlnesc în cale, dau naștere vulcanilor noroioși.

    Sunt așa-numitele Pâcle Mari, Pâcle Mici și Fierbătoarea, unde apa chiar bolborosește. Este frumos că acest ținut al Buzăului, care a fost declarat patrimoniu UNESCO în urmă cu câțiva ani, în 2022, este și foarte accesibil pe drum național cu o mașină închiriată din București, dacă nu există o mașină personală a unui prieten. Bucureștiul este, evident, un nod important, care are Aeroportul Internațional Henri Coandă, deci, este ușor de ajuns din orice colț al lumii.”

    În zona de munte a județului Buzău, există și câteva cascade foarte frumoase. Dintre acestea, cascada Cașoca îi fascinează pe turiști indiferent de anotimp.

    „Una dintre cele mai frumoase căderi de apă din toți Carpații românești, cascada Cașoca mai apare și cu denumirea de Pruncea în unele documente. Apele se prăbușesc într-un bazin adânc de la o înălțime de opt metri și este un prag vertical de gresii de Tarcău. Locul are un farmec deosebit în orice anotimp.

    Este ușor accesibil pentru că drumul a fost asfaltat, iar pentru turiști există și un punct de atracție cu tarabe cu produse tradiționale din zona respectivă, dulcețuri și siropuri naturale, creme cu valoare nu doar cosmetică, ci și terapeutică. Există și un cort unde poți practica tirul, iar locul este foarte iubit nu doar de fotografi, dar și de cuplurile tinere care doresc să-și facă acolo fotografii cu amintiri de la nuntă.”

    Foarte aproape de cascada Cașoca se află lacul și barajul Siriu, cu un punct de belvedere absolut fantastic, după cum am aflat de la Ruxandra Cernat, ghid de turism.

    „Este al doilea baraj din România și este construit în întregime din materiale naturale găsite în această zonă. Lucrările au durat aproape 20 de ani. A fost un pic deviat și drumul național și au fost relocate așezările din zonă, dar proiectul acesta intenționa să asigure, practic, sursa de apă pentru localitățile din aval. Viaductele și drumul șerpuitor construit sunt de o frumusețe extraordinară. Barajul are 122 de metri înălțime și 570 de metri lungime, iar lacul se întinde pe o lungime de 11,5 km. Nu recomandă înotul, pentru că are o adâncime de 120 de metri.”

    Iar de la apă, trecem la foc.

    „Tot din străfundurile acestui ținut, emanațiile de gaze fac, de data aceasta, la contactul cu aerul, când ies la suprafață, să apară flăcări care ard întruna. Poate mai spectaculoase pe timp de noapte, sunt, de fapt, gaze aprinse de razele soarelui. Aceste flăcări se pot vedea cum izbucnesc din pământ și se înalță în bătaia vântului. Uneori au o înălțime mai mare, alteori, abia pâlpâie. Depinde și de presiunea gazelor din interior, dar și de starea vremii. Probabil că în anotimpul foarte ploios ele pot fi stinse temporar, dar, în anotimpul ploios, se vede cum bolborosește apa în acele locuri pe unde gazele ies la suprafață. Toată zona pe care se întâmplă acest fenomen are o întindere de 25 de metri pătrați.”

    Tot în județul Buzău veți găsi un muzeu unic în România. Muzeul Chihlimbarului de la Colți este dedicat rășinii cu o vechime de 40-60 de milioane de ani. Nu trebuie ratat de niciun turist ajuns în zonă, spune Ruxandra Cernat, ghid de turism.

    „Pe teritoriul României, a fost îndelung exploatat, acum nu se mai face exploatare industrială. Este o bijuterie foarte frumoasă și valoroasă, pentru că în această rășină de diverse culori de la un gălbui spre un maro roșcat se pot vedea plante și insecte care au fost perfect încastrate de-a lungul acestor zeci de milioane de ani.

    Se spune că atunci când plouă foarte puternic, localnicii mai pot găsi în albiile lăsate de ape bucățele de chihlimbar. Muzeul ne arată toate formele prin care a fost exploatat chilimbarul în România, precum și colecții rare de bijuterii. Există și o încăpere foarte frumoasă pentru cei pasionați de roci minerale și cristale, o expoziție cu cristale din această zonă.”

    Nu în ultimul rând, dacă vremea nu este tocmai prietenoasă cu noi, putem face un tur al mănăstirilor, după cum ne propune Ruxandra Cernat, ghid de turism. Mânăstirile n-au reprezentat doar puncte religioase, au reprezentat și puncte de apărare. Astfel, au o istorie fascinantă și bogată. Mănăstirea-cetate Bradu ar fi prima propunere.

    „Se spune că, de aici, Mihai Viteazu, cel care a făcut prima Unire a Principatelor Române la 1600, ar fi pornit spre bătăliile de la Șelimbăr. Tot în această zonă este și Mănăstirea Măgura, atestată și ea cu câteva secole în urmă, în secolul al XVI-lea și care are o bogăție extraordinară prin faptul că icoanele împărătești sunt pictate de marele Gheorghe Tătărăscu, un pictor de renume pentru români, care a fost profesorul lui Nicolae Grigorescu. Iar lângă mânăstire, pe terenurile acesteia, a fost organizată Tabăra de sculptură Măgura.

    Poartă numele comunei din care se aducea materialul pentru sculpturi. Sculpturile sunt notate cu coduri QR și se poate vedea exact cine, când și ce titlu i-a dat sculpturii. Este și un loc foarte frumos unde se poate face picnic pentru că totul se întâmplă pe dealuri cu nuci, unde avem liniște și păsări ciripitoare. Este o plimbare plăcută și iarna acolo.”

    Buzău a devenit cunoscut în ultimii ani și printr-un proiect numit Slow Food Buzău, care promovează gastronomia artizanală și turismul culinar sustenabil în Geoparcul UNESCO al Ținutului Buzăului.

     

  • Natură, cultură și savoare în județul Buzău

    Natură, cultură și savoare în județul Buzău


    Ajungem azi într-o zonă cu păduri întinse, fenomene naturale unice și tradiții străvechi. Județul Buzău este căutat și de iubitorii turismului de aventură, aici practicându-se alpinismul, off-roadul, raftingul sau parapanta. Mai mult decât atât, oferta gastronomică este foarte variată și cuprinde câteva mărci înregistrate. Invitata ediției este JurandaKirschner. Absolventă de studii de psihologie și relații internaționale în Polonia și Franța, s-a întors în România, după mai bine de zece ani, este președintă a Asociației Travel Buzău și promovează zona inclusiv prin prisma turismului gastronomic.


    “Buzăul pentru noi este partea României care oferă foarte multă natură. Ne-am bucurat și ne bucurăm în continuare de faptul că proiectul Geoparcul Ținutul Buzăului, care este acreditat de UNESCO, a prins viață anul trecut și aș recomanda ca orice turist care vine în județul Buzău să-și înceapă plimbările de la GeoGate-ul care se află în comuna Berca. Formele de turism sunt diferite la noi în județ, începând cu drumețiile, raftingul, turismul oenologic în zona Dealului Mare, cicloturismul. Încă se lucrează la unele proiecte de cicloturism și sperăm să fie gata cât de curând, iar, apoi, urmează destinațiile care sunt cele mai cunoscute. Trei dintre ele cred că sunt emblematice pentru județul nostru. Este vorba despre Vulcanii Noroioși, Focurile Vii și așezările rupestre de la Colțea, Aluniș, Nucu.”



    Vulcanii Noroioși sunt un fenomen natural, spectaculos și unic în sud-estul Europei. Aceștia se întind pe câteva zeci de hectare și creează un peisaj selenar. Practic, aici veți intra în două rezervații: Pâclele Mari și Pâclele Mici. La prima dintre acestea, accesul se facemai ușor și se ajunge până aproape de vulcani. Dacă la început acești vulcani au fost priviți cu teamă, dând naștere unor legende, savanții au găsit explicațiileștiințifice care au destrămat miturile. Focurile Vii reprezintă un fenomen natural la fel de unic, în partea muntoasă a județului Buzău, în zona Lopătari. Aici focul iese direct din pământ, transformându-l într-un întreg câmp cu flăcări. Sunt, de fapt, emanații de gaze naturale care ies la suprafață prin fisurile scoarței terestre și sunt aprinse de razele Soarelui.



    O destinație cu adevărat fascinantă în județul Buzău poate fi și zona așezărilor rupestre. Aici, au locuit la doar 300 de ani după Hristos primii misionari creștini sosiți din Orientul Mijlociu. Cea mai veche așezare, din complexul de vestigii rupestre este grota numită Fundul Peșterii, care a fost locuită încă din secolul VI înainte de Hristos. Pe pereții acesteia se găsesc și acum încrustate mai multe scrieri rămase încă nedescifrate. Versanții abrupți, pădurea deasă și cărările ascunse îngreunează accesul spre așezările rupestre. De altfel, izolarea a fost tocmai motivul pentru care sihaștrii au locuit aici de-a lungul secolelor. Iar, în toată această zonă plină de atracții turistice deosebite, nu puteau lipsi artizanii locali. JurandaKirschner, președintă a Asociației Travel Buzău, spune că aceștia au intrat în atenția autorităților locale care doresc să îi promoveze mai mult. “Există meșteșugari, însă nu există un centru anume unde acești meșteșugari să își expună lucrările. Cei de la Geoparcul Ținutul Buzăului lucrează la lucrul acesta. Este un proiect care și pentru ei e de suflet și încearcă să discute cu meșteșugarii și să formeze un grup de interes. Avem, totuși, un loc special în localitatea Bisoca. Se numește Zestrea Bisoceană, unde au loc ateliere care le sunt propuse turiștilor, la care aceștia se pot înscrie. Sunt ateliere de prelucrare de lână și de piele și unde există un mic magazin de suveniruri și cu articolele lucrate de meșteșugarii din zona respectivă.”



    Județul Buzău poate fi și destinația gurmanzilor. De exemplu, puteți savura aici covrigii de Buzău, marcă atestată și recunoscută la nivel european. Simple cercuri din cocă, dar cu un gust inconfundabil: așa își laudă brutarii buzoieni covrigii fabricați după o rețetă veche de peste un veac. Însă Buzăul este recunoscut și pentru multe alte preparate deosebite, un motiv în plus pentru a-l alege mai ales în preajma sărbătorilor.“Acum șase luni, noi am înființat Slow Food Community Buzău. Este un grup de inițiativă care este legat de Slow Food Community International, Italia. Am făcut acest pas tocmai din dorința de a promova micii producători artizanali și de a promova și ceea ce are Buzăul mai bun: cârnați de Pleșcoi, babicul și multe altele. Este un proiect care e de suflet, pentru că ne dorim să devină un Buzău nu numai cultural și un Buzău al destinațiilor turistice prin drumeții, ci și culinar, pe partea de slow food, pentru că Buzăul are foarte multe lucruri de oferit. Paștele și Crăciunul sunt sărbătorile care apropie oamenii și cu ocazia cărora pensiunile și restaurantele își doresc ca oaspeții să se simtă ca acasă. Atunci se pun pe masă cele mai bune preparate din regiune.”



    Nici vinurile nu lipsesc din ofertă. Podgoria Dealu Mare este una dintre cele mai valoroase pentru obținerea vinului roșu în România. Iar din Dealu Mare, spre est, până spre județul Covasna, fiecare comună organizează în sezon câte o sărbătoare care, de obicei,are loc sâmbăta sau duminica. Astfel, fie că participă la sărbători locale, fie că pleacă în drumeții, turiștii apreciază foarte mult faptul că au foarte multe activități de făcut în natură, spune Juranda Kirschner, președintă a Asociației Travel Buzău. “Pe lângă destinațiile sau drumețiile pe care le pot face, există și programe turistice. Spre exemplu vânătoare de trufe în pădure cu câinii, care este urmată de un curs de gătit și o degustare de vin cu un somelier. În momentul de față, cei din Slow FoodCommunity pun la punct o piață a artizanilor, care va începe cândva în luna mai. Se va ține o dată pe lună, într-un weekend, iar cei care tranzitează zona sau care rămân două-trei zile în județul nostru pot să vorbească direct cu producătorii, să cumpere produse artizanale. Copiii pot avea parte de ateliere în ziua respectivă, adulții se pot bucura de muzică bună șide o degustare de vinuri. Încercăm să suplimentăm ceea ce se întâmplă în județ și să scoatem un pic la suprafață ceea ce nu era cunoscut până acum. Ne invităm oaspeții și îi așteptăm cu drag noi, toți cei din cadrul pensiunilor, producătorii artizanali și, cu siguranță, și cei care se ocupă de destinațiile turistice în județ, pentru că ne-am dori foarte mult să le descopere pe toate alături de noi.”



    În final, dintre atracțiile turistice ale Buzăului nu poate lipsi stațiunea balneoclimaterică Sărata Monteoru, situată la 20 de km distanță de municipiul reședință de județ. Renumită pentru izvoarele sale cu apă sărată și pentru facilitățile de tratament împotriva reumatismului, stațiunea are meritul că în ultimii ani și-a îmbunătățit substanțial infrastructura.






  • Buzăul turistic

    Buzăul turistic

    Ne oprim azi
    într-o zonă situată în partea estică a României, în exteriorul curburii Carpaților,
    la interferența provinciilor istorice Muntenia, Moldova și Transilvania. Localnicii
    o numesc, cu mândrie, o mică Românie, datorită diversității formelor de
    relief, dar și a formelor de turism practicate aici.


    Nicoleta Gâlmeanu,
    consilier de turism la Consiliul Județean Buzău, spune că turistului i-ar
    trebui vreo lună de zile ca să trăiască și să simtă tot ce oferă județul Buzău
    și propune să ne începem călătoria din orașul reședință de județ, atestat
    documentar acum mai bine de cinci secole.

    Am porni de aici, de la Muzeul Județean,
    gazdă a unor colecții cu totul inedite, către alte zone ale județului. Depinde
    de ce este interesat turistul. Dacă e o persoană mai activă, care dorește să
    viziteze zonele montane sau zonele deluroase, județul Buzău este foarte
    atractiv din acest punct de vedere. Avem destinații unicat la nivel european și
    chiar mondial. De exemplu, Vulcanii Noroioși. Unicitatea acestui peisaj este
    dată, în primul rând, de prezența pământurilor fără viață, cum se mai numesc. Veți
    vedea conuri vulcanice care aduc la suprafață lavă rece și lavă neagră. Este
    locul în care pământul fierbe la rece. Partea centrală a Subcarpaților de
    curbură este un teritoriu destul de extins. Sunt peste 40 de hectare de teren,
    pe care se găsesc cratere cu noroi lichid, de formă circulară, un peisaj cu
    totul aparte, selenar. A fost descoperit și pus în valoare în jurul anului
    1860, în urma unor prospecțiuni petroliere. Această zonă este declarată zonă
    naturală de interes geologic, floristic și faunistic la nivel național încă din
    1924.


    Continuându-ne
    călătoria, ajungem în Ținutul Buzăului. Nicoleta Gâlmeanu, consilier de turism
    la Consiliul Județean Buzău.

    Este un areal geografic intens promovat de
    noi în ultima vreme, fiindcă reușește să păstreze oarecum nealterate o parte
    din atracțiile turistice, din obiectivele istorice și din tradiții. V-aș duce
    la Bozioru, unde avem trovanții. E un fenomen natural deosebit. Imaginea și
    microrelieful sunt spectaculoase. Sunt stânci cu forme bizare, mai puțin
    cunoscute și văzute. De multe ori, oamenii le spun pietre vii, fiindcă aceste
    pietre, din cauza eroziunii și a fenomenelor meteorologice, se transformă și
    capătă alte forme și alte dimensiuni de-a lungul anilor. Din punct de vedere
    științific, sunt depozite de nisip și stratificații de gresii cimentate,
    modelate de agenții naturali: vânt, ploaie etc. De aici, peste deal, se poate
    ajunge la Focul Viu. E o altă atracție turistică și rezervație geologică, în
    localitatea Lopătari, la circa 70 de km de județul Buzău. Din adâncurile
    pământului, țâșnesc aici coloane de foc, arzând necontenit. De fapt, sunt depozite
    de gaze naturale, aflate în subteran, care în drumul lor spre suprafață se
    aprind cu ajutorul cristalelor de cuarț.



    Nu departe de
    aici, puteți ajunge în comuna Mânzălești. Aici puteți vedea Grunjul de la
    Mânzălești sau piatra albă. E un adevărat fenomen al naturii, cenușa
    pietrificată a unor vulcani care au erupt acum mai bine de zece milioane de
    ani. Iar, de la piatra albă puteți urca spre Platoul Meledic. Nicoleta
    Gâlmeanu, consilier de turism la Consiliul Județean Buzău.

    La platoul Meledic
    este spectaculos peisajul. În afară de faptul că este declarată rezervație
    naturală, este și o rezervație speologică și zoologică. Sunt 60 de hectare de
    teren pe care se găsesc cele mai mari zăcăminte de sare din România. Prin
    dizolvarea sării, datorită ploii, se creează o formă de relief spectaculoasă.
    Tot aici sunt și peșteri săpate în sare de apele subterane. Aici se află una
    dintre cele mai lungi peșteri de sare din lume, cu 3190 de metri, Peștera Șase
    Iezi. În rezervația Platoul Meledic mai sunt și două lacuri: Lacul Mare și
    Lacul Castel. Apa acestor lacuri este foarte rece în orice moment al anului. Pe
    acest platou se desfășoară în fiecare an un festival de folclor foarte cunoscut
    și există și o tabără de sculptură în lemn, cu 25 de exponate.



    Ținutul Buzăului
    își atrage turiștii și prin gastronomie, prin oferta de vinuri și prin numărul
    mare de meșteri populari.

    Nicoleta Gâlmeanu: Avem foarte multe
    crame care pot fi vizitate și unde se pot degusta vinurile. Pe partea
    gastronomică, Buzăul excelează prin trei produse tradiționale nu numai la nivel
    național, ci și la nivel internațional: cârnații de Pleșcoi, covrigii de Buzău,
    babicul de Buzău. Acestea sunt completate de vinurile noastre. În ce privește
    meșterii populari, trebuie colindat tot județul pentru a-i vedea pe toți. Avem
    două tezaure umane vii: Amelia Papazisu pentru țesăturile în păr de capră și
    Mircea Micu, pentru confecționat instrumente muzicale, mai ales buciume.
    Totodată, avem mulți meșteri populari care creează țesături în pânză, avem
    meșteri olari, pietrari și foarte mulți pictori pe lemn, pe sticlă, cioplitori
    în lemn.



    Județul Buzău
    este căutat și de către iubitorii turismului de aventură, aici practicându-se
    alpinismul, off-roadul, raftingul, parapanta sau canyoningul. În zonă, se
    organizează anual și un campionat mondial de rafting. Iată un motiv în plus
    pentru care Consiliul Județean Buzău are mai multe proiecte în domeniul
    turismului. Nicoleta Gâlmeanu, consilier de turism la Consiliul Județean Buzău.

    Cel mai important proiect în acest moment este Geoparcul Ținutul
    Buzăului. La sfârșitul anului 2020, Asociația Ținutul Buzăului, din care face
    parte și Consiliul Județean, a depus dosarul de înscriere pentru a obține
    statutul de Geoparc Global UNESCO. Este un teritoriu care adună aproximativ 18
    comune și cuprinde multe elemente de interes geologic, ecologic, arheologic,
    istoric și cultural. Prin obținerea acestui titlu, vom reuși să promovăm și să
    valorificăm mult mai bine elementele naturale deosebite din zonă, dar și patrimoniul
    cultural și istoric.


    Nu în ultimul
    rând, vă recomandăm o vizită la Muzeul Chihlimbarului de la Colți, redeschis de
    anul trecut. Aici puteți vedea cele mai frumoase exemplare de pietre de
    chihlimbar, în număr de aproximativ 300, de la nuanţe de galben translucid la
    negru opac.


  • Atracții turistice inedite în județul Buzău

    Atracții turistice inedite în județul Buzău

    Ajungem azi în sudul României, în
    județul Buzău. Vom descoperi câteva dintre cele mai importante atracții
    naturale și vom vorbi despre muzeele care-și așteaptă vizitatorii cu porțile
    deschise. Astfel, vom afla despre colecții inedite, printre care colecția de
    telefoane. Cel mai vechi exponat a fost fabricat tocmai în 1894, la puțin timp
    după patentarea invenției telefonului. Ghidul nostru de astăzi: Daniel Costache,
    directorul Muzeului Județean Buzău ne propune să începem cu atracțiile naturale.

    Mulltă lume, când aude de județul Buzău, se gândește la Vulcanii
    Noroioși. Este un fenomen natural unic în sud-estul Europei, care se întinde pe
    câteva zeci de hectare și care oferă un peisaj selenar. Am avea apoi Focurile
    Vii, un fenomen natural la fel de unic, în zona de munte a județului Buzău, în
    zona Lopătari. Aici focul iese direct din pământ, transformându-l într-un
    întreg câmp cu flăcări. De asemenea, tot în Buzău, un alt fenomen natural
    inedit este cel al trovanților. Avem două zone în care pot fi văzute aceste
    pietre circulare, dintre care unele stau într-un echilibru nefiresc pe creste
    de munte. Prima ar fi zona Ulmet, trovanții fiind cunoscuți ca Babele de la
    Ulmet, sau în zona Văii Bâscii, către Chiojdu. Sunt formațiuni naturale, cu
    forme cvasicirculare, învelite cu un strat de bitum natural, în jurul cărora,
    de-a lungul timpului, s-au născut diferite legende.



    Muzeul Județean Buzău este un complex
    muzeal compus din patru muzee pavilionare și un muzeu în aer liber. Ultimul,
    este, de fapt, Tabăra Măgura, cea mai mare tabără de sculptură în aer liber din
    această parte a României. Daniel Costache, directorul Muzeului Județean Buzău.

    Are o poveste și o istorie extrem de interesantă. Se întinde pe o
    suprafață de peste 20 de hectare, din care ocupă efectiv șapte hectare. Astfel,
    pe culmile dealurilor din zona Mănăstirii Ciolanu, sunt înșirate nu mai puțin
    de 256 de lucrări monumentale, sculptate în piatră de Măgura, o piatră
    specială, cu foarte mult calcar cochilifer în compoziție, cu un aspect
    deosebit. În plus, exponatele sunt în imediata apropiere a unui monument de
    cult extrem de interesant și vizitat: Mănăstirea Ciolanu. Din ansamblul
    Complexului Muzeal din Buzău face parte și un muzeu unic în această zonă a
    Europei: Muzeul Chihlimbarului, de la Colți. Muzeul a fost redeschis publicului
    în luna august 2020 și, deși aflat în vârf de munte, își întâmpină vizitatorii
    cu un peisaj de basm și cu o expoziție de bază, demnă de orice alt muzeu mare
    al lumii, unde se regăsesc și elemente de muzeotehnică extrem de inovative:
    vitrine interactive și alte modalități inovatoare de punere în valoare a
    patrimoniului cultural deținut de către instituție.



    Comuna Colți, în care se află acest
    muzeu, se află pe harta cu puținele locuri din lume unde chihlimbarul se găsește
    la suprafață. În anii ’70, comunitatea locală a construit o clădire cu etaj, în
    care a amenajat muzeul modern de astăzi, unic în România, dedicat acestei rășini
    valoroase. Călătoria noastră continuă alături de Daniel Costache, directorul
    Muzeului Județean Buzău.

    Tot din Complexul Muzeal Buzău, putem
    menționa, pe teritoriul municipiului Buzău de această dată, Muzeul de
    Etnografie Casa Vergu-Mănăilă. Muzeul a fost redeschis tot anul trecut, în
    luna iulie, după zece ani în care acolo au funcționat temporar sediile
    administrației instituției noastre. Muzeul pune în valoare tot ce înseamnă casa
    tradițională din spațiul buzoian. Funcționează într-un imobil monument istoric,
    atestat pentru prima dată în jurul anilor 1792 – 1794. Casa Memorială Vasile
    Voiculescu, a poetului (1884-1963, născut în județul Buzău) care a mai fost
    numit și doctorul fără arginți, extrem de apreciat de comunitate, care, însă,
    a făcut parte din rugul de foc, grupul celor care aveau să guste din amarul
    închisorilor comuniste.



    În final, ajungem la Muzeul de
    Arheologie, Istorie și Artă Buzău, una dintre instituțiile muzeale emblematice
    din România, care deține o serie de colecții unicat, care nu pot fi vizitate în
    alte muzee din țară. Daniel Costache, directorul Muzeului Județean Buzău.

    Cea mai mare colecție de telefoane din România. Avem peste 400 de
    exemplare de telefoane, toate fiind funcționale. Piesa de rezistență este un
    aparat aflat în categoria tezaur național, un telefon din anul 1894. De
    asemenea, avem și un telefon de birou care pare să fi făcut parte din
    mobilierul de birou al lui Gheorghe Gheorghiu Dej (primul șef de stat comunist
    al României). De asemenea, avem și singura expoziție organizată în onoarea
    primului globe-trotter român: Dumitru Dan. Expoziția a fost realizată cu
    fonduri europene acum patru ani și se bucură de succes în special în rândul
    vizitatorilor străini. Instituția noastră are un program special care atrage și
    turiști străini. Se numește Escapadă culturală nocturnă. Anul trecut, în
    cadrul evenimentelor prilejuite de Noaptea Internațională a Muzeelor, am
    organizat o ediție internațională. L-am avut invitat pe Excelența Sa,
    ambasadorul Mexicului, care ne-a prezentat o piesă de port tradițional mexican.
    Am avut onoarea să avem invitați străini, personalități politice și culturale
    atât în vizite de lucru cât și private.



    Județul Buzău este recunoscut și
    printre iubitorii turismului de aventură, aici practicându-se cu succes
    raftingul. De asemenea, la fel de celebre sunt și vinurile buzoiene. Comuna
    Pietroasele este cea mai veche stațiune de cercetări viti-vinicole din România,
    înființată în 1893, unde au fost puse în valoare trei soiuri de vinuri românești:
    Tămâioasa, Grasa și Busuioaca. Iar pentru că legendele merg spuse cel mai bine,
    seara, între prieteni, la un pahar de vin bun, vă recomandăm Tămâioasa
    Românească, soiul din care se obțin cele mai bune vinuri aromate. Gustul este acela
    al unui complex floral alcătuit din flori de câmp și tei, la care se adaugă
    aroma mierii și cea a migdalelor.

  • Judeţul Buzău

    Judeţul Buzău

    La vreme de toamnă, vă invităm în judeţul Buzău, situat în exteriorul curburii Carpaţilor, în partea estică a României. Buzăul se află la intersecţia provinciilor istorice Muntenia, Moldova şi Transilvania. Pornim periplul nostru din municipiul reşedinţă de judeţ: oraşul Buzău. Aici ne oprim la Muzeul Judeţean Buzău, lăcaş cultural care şi-a desfăşurat activitatea şi pe timp de pandemie, graţie echipei entuziaste de aici.



    Daniel Costache, manager al Muzeului judeţean Buzău: La Muzeul judeţean Buzău, au fost deschise şi vernisate, doar pe canalele media şi social media, o expoziţie despre cum se stătea acasă acum 100 de ani. Pentru că ne aducem aminte, că în perioada când se ieşea din casă doar cu adeverinţă, a existat rumoare la nivelul societăţii româneşti în ansamblu şi la nivelul societăţii buzoiene, motiv pentru care ne-am propus, cu eforturi deosebite, pentru că lucram câte trei oameni în sală şi la o expoziţie este nevoie de mulţi oameni, să manevreze obiectele şi să le etaleze corespunzător, având în vedere toate normele de securitate şi protejare şi conservarea patrimoniului naţional mobil, am deschis această expoziţie, tocmai pentru a arăta oamenilor faptul că societatea a mai trecut printr-un astfel de moment, faptul că societatea s-a adaptat unui astfel de moment şi lucrurile, cu respectarea tuturor condiţiilor au mers din bine în mai bine în continuare!



    Impresionantă este şi colecţia de telefoane, unele dintre exponate provenind de la începuturile introducerii acestui mijloc de comunicaţie. De asemenea, aici întâlnim o valoroasă secţie de arheologie, îmbogăţită prin săpăturile de la Pietroasele, Monteoru, Cârlomăneşti şi din multe alte locuri ale Buzăului. Tot Muzeul judeţean Buzău a deschis, după 10 ani, Colecţia de etnografie şi artă populară.



    Ne putem continua descoperirea judeţului urcând pe cursul răului Buzău. Aici, 18 comune sunt reunite sub denumirea de Geoparcul Ţinutul Buzăului. Aici se află obiective turistice de valoare mondială: Vulcanii Noroioşi, Muzeul Chihlimbarului de la Colţi sau Focurile Vii.



    Vulcanii noroioşi reprezintă un fenomen rar. Sunt formațiuni create de gazele naturale provenind de la 3.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinație cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafață apa amestecată cu argilă. Nămolul format de acestea iese la suprafață și, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând niște structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul ieșit la suprafață este rece, deoarece vine din stratele de argilă.



    La Colți a fost singura exploatare de chihlimbar din România. Deși exploatarea a fost închisă în 1948, totuși chihlimbarul local găsit episodic, rămâne o sursă de venit pentru oamenii locului. O expoziție permanentă – singura de acest fel din România – având ca subiect chihlimbarul a fost deschisă în 1973. Astfel, nu trebuie să rataţi o vizită la Muzeul Chihlimbarului, din localitatea Colţi, renovat şi redeschis recent, unde veţi vedea cele mai frumoase exemplare de pietre de chihlimbar, în număr de circa 300, de la nuanţe de galben translucid la negru opac. Mai mult decât atât, muzeul are al doilea chihlimbar ca mărime din lume, care cântăreşte puţin sub 2 kg, cel mai mare, de 3,45 kg, fiind expus la Muzeul Judeţean Buzău.



    Focurile Vii sunt fenomene naturale datorate emanației de gaze naturale care ies la suprafață prin fisurile scoarței terestre formând flăcări ce ard, aprinse fiind de razele solare.



    Foarte aproape de localitatea Colţi, veţi găsi şi o staţiune balneară de tradiţie: Sărata Monteoru, atestată în 1895, pe când era comparată cu Karlovy Vary sau cu Baden Baden.

  • În județul Buzău

    În județul Buzău

    Regiunea Buzăului fost denumită o mică Românie, datorită
    diversității formelor de relief pe care le puteți întâlni. Veți găsi aici
    păduri întinse, vulcani noroioşi, mănăstiri vechi, așezări rupestre, dar și
    muzee interesante. Județul Buzău este căutat și de către iubitorii turismului
    de aventură, aici practicându-se alpinismul, off-roadul, raftingul, parapanta
    sau canyoningul.


    De obicei, când spunem
    Buzău, ne gândim la preparate tradiționale: la covrigi, la vinul de Pietroasele
    și la cârnați de Pleșcoi, la babic și la țuică de prune, însă Buzăul, în sine,
    înseamnă mai mult decât atât. Și-a păstrat atât frumusețea, liniștea locurilor,
    dar are și foarte multe povești
    interesante, spune Florina Florea, coordonatoarea Centrului Național de
    Informare și Promovare Turistică din Nehoiu.

    Aș începe chiar cu
    povestea din gara Buzăului. La intrarea în gară se află o sculptură unică și o
    placă de marmură cu referire la vulturul Ilie. În perioada 1924 – 1942, se zice
    că un cârciumar pe nume Adam ar fi adus vulturul, iar acestuia îi plăcea mult
    să stea în zona gării. În 1942 e împușcat de un soldat neamț, iar poetul
    buzoian Bucur Chiriac îi dedică și un volum de poezii. Din gară se ajunge ușor
    în centru, la Palatul Comunal, care este, după spusele istoricului Nicolae
    Iorga una dintre cele mai frumoase primării din țară și o podoabă de mare preț
    pentru Buzău. Aceasta e și clădirea simbol a orașului. E cea mai mare
    construcție comunală din vechiul regat, comunală fiindcă, până în anii 50,
    Buzăul era comună. Tot în centrul orașului, se află Platoul Dacia. Acesta e
    realizat din plăci de granit, cu model de ii din zonă. Buzăul se poate mândri
    cu un tezaur uman viu. Tot în zona centrală există și o biserică mică, având
    hramul Sfinții Îngeri, declarat monument istoric, ce reprezintă o adevărată
    oază de liniște.


    Se organizează multe evenimente
    pe teritoriul întregului județ. Există și un calendar al piețelor și oboarelor
    pe care-l puteți descărca și de pe site-ul cniptnehoiu.ro. Cele mai importante
    sunt Drăgaica, organizat la Buzău la sfârşitul lunii iunie şi Buzău Fest, care
    se desfășoară la începutul lunii iunie, în stațiunea Sărata Monteoru, despre
    care aflăm de la Florina Florea:

    Este renumită pentru bazinele de apă
    sărată, iar din 2016 are și un parc de aventură, la capătul stațiunii, chiar în
    mijlocul pădurii. Tot din 2016, stațiunea are statutul de stațiune
    balneoclimaterică. Un alt obiectiv pe care l-aș recomanda turiștilor străini ar
    fi Vulcanii noroioși. Ei se află la 35 de km de Buzău. Locul pare fără viață,
    însă apropiindu-te ușor de craterele mai mari sau mai mici, se vede cum
    clocotesc, cum noroiul e împins la suprafață. Vulcanii sunt înscriși pe lista
    monumentelor naturii, din 1924. De la vulcanii noroioși, aș merge către Babele
    de la Ulmet, la 45 de km de Buzău. Aici puteți vedea trovanții sau pietrele
    vii, în limbajul popular. Sunt niște formațiuni geologice de diferite forme
    destul de ciudate, fiecare putându-și imagina ce dorește.


    De aici, continuăm spre
    zona Nucu, Buzioru, unde sunt foarte multe așezări rupestre, care au fost
    folosite ca lăcașuri de cult. Florina Florea, coordonatoarea Centrului Național
    de Informare și Promovare Turistică din Nehoiu:

    Noi colaborăm foarte
    bine cu un profesor de geografie de la Facultatea din București, Cezar Buterez,
    care de mai bine de zece ani face cercetări în zonă, urmând ca în curând să se
    realizeze și o hartă a vestigiilor rupestre. Aceste zone sunt mai puțin
    cunoscute publicului și e nevoie de un ghid care să te direcționeze, însă cea
    mai cunoscută e Biserica din Piatră de la Aluniș. A fost săpată în piatră de
    doi ciobani în jurul anului 1274. Pe lângă aceasta, mai sunt și alte așezări
    rupestre cu denumiri relevante pentru încărcătura lor monahală


    Florin Burgui, ghid de
    turism, ne propune un traseu montan inedit, pornind din Poiana Cozanei: Un prim obiectiv este chilia lui Dionisie Torcătorul. În această
    chilie, săpată în stâncă, monahul a trăit 30 de ani. Se spune că ar fi coborât
    o singură zi pe săptămână, pentru a se spovedi la biserică. În rest, lucra lână
    pe care i-o aducea un apropiat. Aproape de această chilie, la câteva minute,
    descoperim schitul Fundul Peșterii. Mi se pare cel mai important din această
    zonă, fiindcă în această peșteră închisă momentan cu un grilaj metalic, pentru
    a nu se deteriora desenele din interior, întâlnim 137 de incizii reprezentând
    diverse arme. Ele sunt datate în jurul anului 4.000 î.Hr. Apoi, ajungem la
    Biserica lui Iosif. Tot acest traseu durează circa opt-zece ore de urcat pe
    munte și apoi coborât prin pădure. Traseul nu e foarte bine marcat, dar cu
    puțină pregătiră se poate ajunge.



    Florina Florea,
    coordonatoarea Centrului Național de Informare și Promovare Turistică din
    Nehoiu, ne invită să ne încheiem vacanța într-un mod activ: De aici, aș veni către noi, către Nehoiu, zona montană împreună cu
    Valea Buzăului și cu râul Buzău, unde se poate face rafting. Din luna martie,
    până în octombrie, noiembrie, puteți face în fiecare zi rafting cu prietenii.
    Anul acesta, în luna martie, s-a desfășurat cea de-a doua ediție a
    campionatului de rafting, la care au participat și echipe din Serbia, Bulgaria
    și Marea Britanie. Deci, vă așteptăm la Nehoiu. Anul trecut, de 1 decembrie, am
    lansat împreună cu profesorul Cezar Buterez, Harta Vizitatorului. Astfel,
    turistul poate vizita cele mai importante și inedite obiective din zona noastră.




    Iată așadar o destinație ideală pentru toate vârstele,
    de explorat în orice anotimp

  • Vulcanii noroioşi

    Vulcanii noroioşi

    Astăzi vă invităm în sud-estul României, în judeţul Buzău pentru ca să faceţi cunoştinţă cu un fenomen
    natural spectaculos – care atrage numeroşi turişti români şi străini. Este
    vorba despre vulcanii noroioşi. Imaginaţi-vă o întindere gri, fără fir de iarbă.
    Un pustiu a cărui întindere zbârcită este creată de vulcani în miniatură, din
    craterele cărora ies gaze naturale care se infiltrează printre roci. Presiunea
    gazelor antrenează apa şi straturile superioare de sol, iar la suprafaţă ajunge
    un material vâscos, de culoare alb-gri sau brun cenuşiu, culoarea fiind dată de
    materialele aduse la lumină: petrol, calcare sau ghips. Această lavă modelează
    în permanenţă aspectul locului.


    Custodele rezervaţiei, Dumitru Roşu, ne-a dat detalii: Sunt două rezervaţii, clasificate Pâclele Mari, Pâclele
    Mici. La Pâclele Mari este accesul mai uşor, se ajunge până aproape de ei. La
    Pâclele Mici trebuie mers pe jos. Vulcanii Noroioşi sunt unici prin peisajul
    selenar pe care îl prezintă.


    Pâclele Mari şi Pâclele mici au fost privite, la început, cu teamă şi
    suspiciune, fiind considerate malefice şi misterioase. Apoi savanţii au găsit
    explicaţii ştiinţifice ce au destrămat mitul hornurilor Iadului.


    S-a creat astfel o rezervaţie, pe o arie de peste 25 de hectare, în scopul
    ocrotirii acestui peisaj ciudat. Vulcanii noroioşi sunt nişte fenomene care
    apar într-o conjunctură geologică deosebită. Apariţia lor se explică prin
    presiunea exercitată de gazul natural din subteran, care iese la suprafaţă prin
    faliile din sol. Gazul care însoţeşte zăcământul de petrol antrenează apă,
    calcare, nisip şi alte particule, sub forma unui noroi, care, la suprafaţă, se
    depune în straturi, formând conul vulcanului. Există în jur de 50 asemenea
    vulcani, dar numărul este variabil, în funcţie de cantitatea de precipitaţii.


    La Pâclele Mari, sunt două conuri mari – conul major, care are la rândul
    lui, trei conuri foarte apropiate; spre vârf atinge o înălţime de 10-12 metri,
    celălalt, care este spre vest de aceste trei conuri are un diametru mare, 3
    metri – 3 metri jumătate, o cantitate mai mare de materie de fapt argilă umedă
    care bolboroseşte. Mai ales în jurul craterului mare sunt zeci de cratere mititele care migrează,
    dar pe aceeaşi suprafaţă. La Pâclele Mici sunt trei asemenea puncte între care
    apar alte cratere mititele.


    Toamna Vulcanii noroioşi devin principala atracţie a zonei, precipitaţiile
    schimbând peisajul de la o zi la alta.


    Iar dacă decideţi să petreceţi o seară înnorată la Vulcanii Noroioşi, veţi
    avea o experienţă fantastică, după care veţi putea renunţa uşor la orice gând
    de a vă înscrie în excursiile viitorului, având Luna ca destinaţie. Şi o
    recomandare: este bine să vă abţineţi să fumaţi în apropierea acestor vulcani,
    pentru că acest viciu ar putea dăuna instantaneu sănătăţii dvs!



    Vă invităm astfel să nu rataţi întâlnirea cu
    fantezia, într-o zonă în care vă puteţi caza în pensiuni şi puteţi să vă
    bucuraţi de preparate culinare specifice zonei, precum cârnaţii de Pleşcoi,
    subţiri şi picanţi, făcuţi din carne de oaie şi de capră.

  • Buzău

    Buzău

    Astăzi vă invităm
    in judeţul Buzău, o zonă care nu se află în prim-planul atracţiilor turistice
    româneşti, dar pe care vă invităm să o descoperiţi alături de noi, întrucât
    este o adevărată destinaţie de vacanţă. Situat în partea estică a României, în
    exteriorul curburii Carpaţilor, Buzăul se află la interferenţa provinciilor
    istorice Muntenia, Moldova şi Transilvania.
    Pornim în explorarea atracţiilor turistice, având ca reper municipiul
    reşedinţă de judeţ care are acelaşi nume ca judeţul, Buzău. Este un oraş aflat
    la limita dintre dealurile subcarpatice şi câmpie. Înainte de a porni în judeţ,
    ne oprim la Muzeul Judeţean Buzău. Inedită şi, în acelaşi timp, impresionantă
    este colecţia de telefoane, unele dintre exponate provenind de la începuturile
    introducerii acestui mijloc de comunicaţie. De asemenea, aici întâlnim o
    valoroasă secţie de arheologie, îmbogăţită prin săpăturile de la Pietroasele,
    Monteoru, Cârlomăneşti şi din multe alte locuri ale Buzăului. De remarcat este
    copia tezaurului descoperit, în anul 1837, în localitatea Pietroasele, situată
    la circa 15 km faţă de oraşul Buzău, pe drumul spre oraşul Ploieşti.


    Dacă urcăm pe
    cursul răului Buzău, ne oprim în localitatea Berca unde se află un indicator
    către Vulcanii noroioşi. De aici, începe explorarea obiectivelor turistice
    inedite. Cristina Partal, preşedinte al filialei Asociaţiei Naţionale de Turism
    Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC) Buzău, spune că la Buzău, obiectivele
    turistice au valoare mondială. Referitor la acest lucru, aş vrea să îi
    invit să viziteze un teritoriu destul de mare, cam 18 comune, reunit sub
    denumirea de Geoparc Ţinutul Buzăului. Cei familiarizaţi cu acest concept la
    nivel european, fiindcă sunt peste 60 de geoparcuri în toată lumea, vor fi
    foarte încântaţi să găsească unul şi la Buzău. El reuneşte obiective turistice
    de valoare mondială: Vulcanii Noroioşi de la Scorţoasa şi Berca, Muzeul
    Chihlimbarului de la Colţi şi aşezările rupestre din zona Aluniş, Bozioru, Valea
    Slănicului, cu tot ce înseamnă potenţial turistic de descoperire. Cei mici vor
    afla că pe o rază de 30 de km, pe Valea Slănicului, pot descoperi 30 de
    milioane de ani de istorie a Pământului. Ar mai fi obiective precum Platoul Meledic, Focurile Vii de la Lopătari,
    de la Terca. Muntele de Sare. Grunjul de la Mânzăleşti, care este, de fapt, un
    tuf vulcanic, adică, cenuşa unui vulcan preistoric.



    Nu trebuie să
    rataţi o vizită la Muzeul Chihlimbarului, din localitatea Colţi, unde veţi vedea cele mai frumoase
    exemplare de pietre de chihlimbar, în număr de circa 300, de la nuanţe de
    galben translucid la negru opac. Mai mult decât atât, muzeul are al doilea
    chihlimbar ca mărime din lume, care cântăreşte puţin sub 2 kg, cel mai mare, de
    3,45 kg, fiind expus la Muzeul Judeţean Buzău. Foarte aproape de localitatea
    Colţi, veţi găsi şi o staţiune balneară
    de tradiţie. Cristina Partal: Staţiunea
    Sărata Monteoru este atestată încă de la 1895 de către Grigore Constantin
    Monteoru, un industriaş de origine greacă . Ea era atunci comparată cu Karlovy
    Vary, cu Baden Baden. În limbajul popular se mai numea şi staţiunea baston,
    fiindcă veneai în baston şi plecai pe propriile picioare. Vin tot mai mulţi
    turişti, s+au deschis şi mult mai multe piscine cu apă sărată. În acest moment,
    nu mai există doar ştrandul staţiunii, ci există şi piscine cu apă sărată
    naturală din aceeşai sursă, Dealul Murătoarea. Acestea au un standard foarte
    ridicat al confortului şi serviciilor. De aceea, invităm turiştii să revină la
    Sărata Monteoru şi să beneficieze de efectele curative ale acestor ape
    extraordinare.



    Iată, aşadar, o destinaţie care se adresează tuturor
    categoriilor de turişti, cu oferte excelente de cazare. Preţurile pentru o
    cameră dublă, la o pensiune de trei margarete, pornesc de la doar 25 de euro,
    pe noapte, pe cameră, cu micul dejun inclus.

  • Buzăul turistic

    Buzăul turistic

    Astăzi ne
    îndreptăm către sud-estul României şi călătorim în judeţul Buzău, pentru a
    descoperi frumuseţile naturale şi obiectivele turistice pentru care merită să
    vă programaţi un sejur aici. Pe lângă mănăstiri, aşezări rupestre şi obiective
    istorice, pe aceste meleaguri întâlnim diverse atracţii naturale şi monumente
    ale naturii.


    Cristina Partal,
    preşedinte al filialei Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi
    Cultural (ANTREC) Buzău, spune că la Buzău, obiectivele turistice au valoare
    mondială. Referitor la acest lucru, aş vrea să
    îi invit să viziteze un teritoriu destul de mare, cam 18 comune, reunit sub denumirea
    de Geoparc Ţinutul Buzăului. Cei familiarizaţi cu acest concept la nivel
    european, fiindcă sunt peste 60 de geoparcuri în toată lumea, vor fi
    foarte încântaţi să găsească unul şi la Buzău. El reuneşte obiective turistice
    de valoare mondială: Vulcanii Noroioşi de la Scorţoasa şi Berca, Muzeul
    Chihlimbarului de la Colţi şi aşezările rupestre din zona Aluniş, Bozioru,
    Valea Slănicului, cu tot ce înseamnă potenţial turistic de descoperire. Cei
    mici vor afla că pe o rază de 30 de km, pe Valea Slănicului, pot descoperi 30
    de milioane de ani de istorie a Pământului. Ar mai fi obiective precum Platoul Meledic, Focurile Vii de la Lopătari,
    de la Terca. Muntele de Sare. Grunjul de la Mânzăleşti, care este, de fapt, un
    tuf vulcanic, adică, cenuşa unui vulcan preistoric.


    Nu trebuie să
    rataţi o vizită la Muzeul Chihlimbarului, din localitatea Colţi, unde veţi vedea cele mai frumoase
    exemplare de pietre de chihlimbar, în număr de circa 300, de la nuanţe de
    galben translucid la negru opac. Mai mult decât atât, muzeul are al doilea
    chihlimbar ca mărime din lume, care cântăreşte puţin sub 2 kg, cel mai mare, de
    3,45 kg, fiind expus la Muzeul Judeţean Buzău. Foarte aproape de localitatea
    Colţi, veţi găsi şi o staţiune balneară de
    tradiţie. Cristina Partal: Staţiunea Sărata Monteoru este
    atestată încă de la 1895 de către Grigore Constantin Monteoru, un industriaş de
    origine greacă . Ea era atunci comparată cu Karlovy Vary, cu Baden Baden. În
    limbajul popular se mai numea şi staţiunea baston, fiindcă veneai în baston şi
    plecai pe propriile picioare. Vin tot mai mulţi turişti, s+au deschis şi mult
    mai multe piscine cu apă sărată. În acest moment, nu mai există doar ştrandul
    staţiunii, ci există şi piscine cu apă sărată naturală din aceeşai sursă,
    Dealul Murătoarea. Acestea au un standard foarte ridicat al confortului şi
    serviciilor. De aceea, invităm turiştii să revină la Sărata Monteoru şi să
    beneficieze de efectele curative ale acestor ape exraordinare.


    Pe cursul răului
    Buzău, în localitatea Berca există un indicator spre Vulcanii noroioşi. După
    circa 12 km veţi ajunge la una dintre cele mai interesante rezervaţii geologice
    din România, de la Pâclele Mici. Turiştilor li se desfăşoară în faţa ochilor un
    peisaj ciudat, selenar, creat de numeroşi vulcani în miniatură, din craterele
    cărora ies gaze naturale care se infiltrează printre roci. Presiunea gazelor
    antrenează apa şi straturile superioare de sol, iar la suprafaţă ajunge un
    material vâscos, de culoare alb-gri sau brun cenuşiu, culoarea fiind dată de
    materialele aduse la lumină: petrol, calcare sau ghips. Această lavă modelează
    în permanenţă formele de pe arealul de circa 25 de hectare unde nu întâlnim
    nici o plantă. Există programe educative. Însă nu numai în zona vulcanilor
    noroioşi, după cum aflăm de la Cristina Partal, preşedinte al filialei ANTREC Buzău: Aşadar, la Buzău, turiştii au ocazia nu doar să citească sau să-şi
    imagineze lucruri despre istoria Pământului, ci chiar şi să atingă. Pot atinge
    cenuşă de vulcan istoric. La Năeni, în zona Dealu Mare, există calcar cu scoici
    preistorice. Avem chiar programe educative pentru copii, prin care îi încurajăm
    să atingă o scoică de dinainte de dinozauri. Mai mult decât atât, vulcanii sunt
    un adevărat spectacol, iar legendele din spatele lor pun imaginaţa la treabă,
    fiindcă amintesc despre tot felul de balauri care vin din străfundurile
    Pământului şi care sunt omorâţi de către vitejii de pe plaiurile buzoiene.


    În Buzău,
    în localitatea Năeni, tradiţia cioplitului în piatră s-a păstrat intactă şi
    astăzi. Material de lucru există din plin în mina de calcar din apropiere, iar
    pe vârful unuia dintre dealuri se organizează chiar şi o tabără de sculptură
    deja cunoscută. Elena Stanciu, ghid de turism local, în cadrul primăriei Năeni,
    judeţul Buzău: Năeniul este cea mai nouă
    şi mai puţin cunoscută zonă turistică buzoiană. Aproape totul este legat aici
    de piatră. Străvechea tradiţiei a cioplitului în piatră se păstrează şi astăzi
    intactă la Năeni, un loc în care calcarul este la el acasă. Meseria de pietrar
    a fost purtată din generaţie în generaţie încă din epoca pietrei şi
    transformată cu timpul în artă. Printre obiectivele pe care le puteţi vizita
    aici se numără tabăra de sculptură ce reprezintă o grupare de sculpturi
    realizate în calcar, şlefuite de copiii din Năeni, Slobozia şi Chişinău,
    situată într-un punct cu o belvedere de invidiat. Spre nord pot fi admirate
    crestele munţilor Carpaţi, iar spre sud se vede ca în palmă Câmpia Bărăganului.
    Un alt obiectiv este biserica dintr-o piatră, construită în totalitate din
    calcar de Năeni, înconjurată de ziduri de piatră, asemenea vechilor cetăţi,
    fiind unică, atât în ţară cât şi în Europa. Ea poartă denumirea de Biserica
    dintr-o piatră deoarece toată piatra folosită la construcţia bisericii a fost
    luată din cariera de piatră din apropiere, la circa 100 de metri. Interiorul,
    exteriorul, decoraţiunile interioare, catapeteasma, totul este construit din
    acest clacar de Năeni.


    Mănăstirea
    Ciolanu, situată la circa 40 de km nord-vest faţă de oraşul Buzău, municipiul
    reşedinţă de judeţ, este un alt obiectiv foarte vizitat. Atestată documentar
    încă în secolul al XVI-lea, aici veţi găsi un muzeu unde pot fi admirate icoane
    vechi de peste 200 de ani, obiecte de cult şi veştminte religioase. Stareţul
    Filaret Urse. Marea particularitate a mănăstirii pe care sunt
    bucuros s-o împărtăşesc cu dumneavoastră este faptul că sfânta noastră
    liturghie a fost neîntreruptă de la origini şi până acum. În incintă avem două
    biserici, una fiind ctitorie voievodală. Este biserica mică a mănăstirii. Nu
    mai prezintă configuraţia de la origine şi a beneficiat de diverse
    îmbunătăţiri. A doua biserică, cea mare, de jos, este o clădire episcopală,
    zidită între anii 1825 – 1828, pictată în doi ani.


    Iată
    aşadar un loc încărcat de legende şi obiective turistice de neratat. Pe toată
    raza judeţului veţi găsi numeroase pensiuni în care veţi putea degusta şi
    vinuri produse în renumite crame locale.

  • Năeni, Buzău

    Năeni, Buzău

    Ne îndreptăm azi
    către sud-estul României şi ajungem în Buzău. Ne oprim în localitatea Năeni,
    unde tradiţia cioplitului în piatră s-a păstrat intactă şi astăzi. Material de
    lucru există din plin în mina de calcar din apropiere, iar pe vârful unuia
    dintre dealuri se organizează chiar şi o tabără de sculptură deja cunoscută.
    Însă nu numai forme interesante de piatră veţi putea admira, căci odată ajunşi
    în judeţul Buzău există câteva obiective turistice pe care nu trebuie să le
    rataţi. Vulcanii noroioşi, barajul de la Siriu, Lacul Vulturilor, Focul Viu,
    aşezările rupestre, Muzeul Chihlimbarului, cramele sunt câteva dintre ele.


    Elena Stanciu, ghid de
    turism local, în cadrul primăriei Năeni, judeţul Buzău. Năeniul
    este cea mai nouă şi mai puţin cunoscută zonă turistică buzoiană. Aproape totul
    este legat aici de piatră. Străvechea tradiţiei a cioplitului în piatră se
    păstrează şi astăzi intactă la Năeni, un loc în care calcarul este la el acasă.
    Meseria de pietrar a fost purtată din generaţie în generaţie încă din epoca
    pietrei şi transformată cu timpul în artă. Printre obiectivele pe care le
    puteţi vizita aici se numără tabăra de sculptură ce reprezintă o grupare de
    sculpturi realizate în calcar, şlefuite de copiii din Năeni, Slobozia şi
    Chişinău, situată într-un punct cu o belvedere de invidiat.


    Spre nord pot fi admirate crestele munţilor
    Carpaţi, iar spre sud se vede ca în palmă Câmpia Bărăganului, spune Elena Stanciu, ghidul nostru, alături de care ne continuăm
    călătoria. Un alt obiectiv este Biserica dintr-o piatră,
    construită în totalitate din calcar de Năeni, înconjurată de ziduri de piatră,
    asemenea vechilor cetăţi, fiind unică, atât în ţară cât şi în Europa. Ea poartă
    denumirea de Biserica dintr-o piatră deoarece toată piatra folosită la
    construcţia bisericii a fost luată din cariera de piatră din apropiere, la
    circa 100 de metri. Interiorul, exteriorul, decoraţiunile interioare,
    catapeteasma, totul este construit din acest clacar de Năeni.


    În munţii Buzăului există o panoramă cu totul şi
    cu totul fermecătoare. Gresia Siriului dă impresia unei masivităţi deosebite,
    continuă Elena Stanciu. Cele mai cunoscute destinaţii sunt
    Barajul Siriu cu Lacul Vulturilor, un loc deosebit de frumos. De asemenea,
    foarte mulţi dintre turiştii care ajung la Năeni se îndreaptă şi spre Vulcanii
    Noroioşi. Întotdeauna aud că au fost la Vulcanii Noroioşi, la Focul Viu, la Mănăstirea Ciolanu, la Muzeul Chihlimbarului
    şi la multe alte obiective turistice, deja cunoscute de către turişti din ţară
    şi din străinătate. Îi aştept pe toţi turiştii care vor să ne cunoască, pentru
    că au ce să vadă şi vor pleca profund impresionaţi. Majoritatea turiştilor erau
    cam reticenţi înainte de a urca pe dealul de la Năeni cu ei. Spuneau că nu se
    vede mare lucru. Dar când au ajuns la obiective, au rămas încântaţi de
    frumuseţea pe care ne-o dăruieşte natura.



    Între 20 şi 30 de
    euro veţi plăti de persoană pentru o noapte de cazare într-o cameră dublă, la o
    pensiune de trei margarete din Năeni. Locuri de cazare sunt suficiente mereu,
    iar în cazul rezervărilor în avans şi pe o perioadă mai mare de cinci nopţi
    veţi beneficia de reduceri atractive. Invitaţia a fost lansată. Până data
    viitoare, când vă aşteptăm cu o nouă destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă!

  • Vacanţă în ţinutul cioplitorilor de piatră

    Vacanţă în ţinutul cioplitorilor de piatră

    În Buzău, în localitatea Năeni, tradiţia cioplitului în piatră s-a păstrat intactă şi astăzi. Material de lucru există din plin în mina de calcar din apropiere, iar pe vârful unuia dintre dealuri se organizează chiar şi o tabără de sculptură deja cunoscută. Însă nu numai forme interesante de piatră veţi putea admira, căci odată ajunşi în judeţul Buzău există câteva obiective turistice pe care nu trebuie să le rataţi. Vulcanii noroioşi, barajul de la Siriu şi lacul Vulturilor, focul viu, aşezările rupestre, Muzeul Chihlimbarului, cramele sunt câteva dintre ele.



    Elena Stanciu, ghid de turism local, în cadrul primăriei Năeni, judeţul Buzău, spune că aceasta este cea mai nouă şi mai puţin cunoscută zonă turistică buzoiană. Străvechea tradiţiei a cioplitului în piatră se păstrează şi astăzi intactă la Năeni, un loc în care calcarul este la el acasă. Meseria de pietrar a fost purtată din generaţie în generaţie încă din epoca pietrei şi transformată cu timpul în artă. Printre obiectivele pe care le puteţi vizita aici se numără tabăra de sculptură, ce reprezintă o grupare de sculpturi realizate în calcar, şlefuite de copiii din Năeni, Slobozia şi Chişinău, situată într-un punct cu o belvedere de invidiat. Spre nord pot fi admirate crestele munţilor Carpaţi, iar spre sud se vede ca în palmă Câmpia Bărăganului. Un alt obiectiv este Biserica dintr-o piatră, construită în totalitate din calcar de Năeni, înconjurată de ziduri de piatră, asemenea vechilor cetăţi, fiind unică, atât în ţară cât şi în Europa. Ea poartă denumirea de Biserica dintr-o piatră deoarece toată piatra folosită la construcţia bisericii a fost luată din cariera de piatră din apropiere, la circa 100 de metri. Interiorul, exteriorul, decoraţiunile interioare, catapeteasma, totul este construit din acest clacar de Năeni.”



    Distanţa între cele mai îndepărtate obiective turistice din zonă nu depăşeşte 10 kilometri, iar diferenţa de nivel este în jur de 500 de metri. La unele, nu se poate ajunge simplu, cu maşina, însă, cu siguranţă, toate pot fi parcurse într-o singură zi. Călătoria noastră continuă, alături de Elena Stanciu, ghid de turism, în cadrul primăriei Năeni. Voi continua cu grotele preistorice, amplasate strategic, pe culmea de sus a dealului Colarea, în apropierea bisericii dintr-o piatră. Într-una dintre ele a fost descoperită o vatră, picturi rupestre, dar şi arme şi unelte. Necropola dacică se află la doi paşi de biserica dintr-o piatră şi prezintă o grupare de morminte scobite în piatră. Satul dacic este un proiect care reconstituie o mică aşezare dacică, formată din mai multe colibe şi bordeie, ce reprezintă stilul de viaţă al getodacilor. Satul dacic este construit cu sprijinul Fundaţiei Sfântu Sava de la Buzău. Acum sunt construite trei bordeie şi un sanctuar. Două bordeie sunt deja terminate şi locuite de către voluntari, ce ajută la construirea satului dacic. Programul este de luni până vineri, dar administratorul de acolo este foarte drăguţ şi, de fiecare dată când a grupuri de turişti, ajunge acolo şi ne primeşte cu mare drag. Turiştilor chiar nu le mai vine să plece. Nu se percepe nicio taxă. Iar, începând cu anul viitor, aceste bordeie vor fi date în folosinţă şi doritorilor care doresc să trăiască ca acum 2500 de ani, cum au trăit strămoşii noştri.”



    Zona Buzăului este recunoscută şi pentru crame. Există un drum al vinului”, în care sunt incluse crame mari şi mai mici, la care se pot face degustări. Zona noastră este renumită pentru viile şi vinurile care se fac aici, la noi, şi sunt foate des vizitate de turişti. Însă, fără nicio îndoială, toţi turiştii care ajung în Buzău sunt impresionaţi de frumuseţea naturii, spune Elena Stanciu. În munţii Buzăului există o panoramă cu totul şi cu totul fermecătoare. Gresia Siriului dă impresia unei masivităţi deosebite. Cele mai cunoscute destinaţii sunt Barajul Siriu cu Lacul Vulturilor, un loc deosebit de frumos. De asemenea, foarte mulţi dintre turiştii care ajung la Năeni se îndreaptă şi spre Vulcanii Noroioşi. Întotdeauna aud că au fost la Vulcanii Noroioşi, la Focul Viu, la Mnăstirea Ciolanu, Muzeul Chihlimabrului şi multe alte obiective turistice, deja cunoscute de către turişti din ţară şi din străinătate. Toamna ne dăruieşte tablouri greu de închipuit. Eu fac trasee la două-trei zile, am avut grupuri aproape în fiecare săptămână care ne-au vizitat, şi mi-au spus de fiecare dată că au auzit, dar că nu credeau că e aşa de frumos în zona noastră.”



    Este o zonă pe care o puteţi vizita în orice perioadă a anului. Însă, indiferent de perioada aleasă, veţi fi cuceriţi de bucatele din zonă şi, mai ales, de murăturile din Sărata Monteoru, aflată la doar 23 de km de Năeni. Cristina Partal, preşedinte ANTREC Buzău. Staţiunea Sărata Monteoru, atestată încă de la 1895 de către Grigore Constantin Monteoru, are o reputaţie excepţională pentru apele sărate în mod natural, cu o calitate deosebită pentru afecţiunile reusmatismale, gastrice şi ginecologice, dar şi pentru gastronomie. La pensiunile din Sărata Monteoru se pun murături de toate felurile. Se pun pepenaşi, prune, gutui, mere, ceapă, conopidă, dar şi sfeclă roşie, dacă doriţi ca legumele murate să devină mai rozalii. Chiar şi struguri. Strugurii muraţi sunt foarte buni cu preparate din vânat. În Buzău există şi un fond de vânătoare valoros.”


    Iată, aşadar, o zonă plină de tradiţii, de obiceiuri străvechi şi de locuri minunate, pe care le puteţi descoperi la pas. Totul, în ţinutul cioplitorilor de piatră, Năeni.