Tag: WhatsApp

  • Metodă nouă de fraudă pe WhatsApp

    Metodă nouă de fraudă pe WhatsApp

    Poliția Română avertizează asupra unei noi metode de fraudă folosită pe WhatsApp!

    Persoane care se dau drept prieteni, membri ai familiei sau chiar reprezentanți ai unor instituții preiau controlul asupra contului celui păcălit, apoi îl folosesc pentru înșela alte persoane.

    Hackerii solicită un cod de verificare pe care l-ați primit prin SMS, invocând diverse motive, precum o eroare tehnică sau necesitatea urgentă de ajutor. După primirea codului, pot prelua controlul contului de WhatsApp și îl pot utiliza pentru a înșela alte persoane, cerând bani în numele dumneavoastră.

    O femeie de 66 de ani, din municipiul Suceava, a fost victima unei astfel de fraude, săptămâna aceasta.Ea a primit un SMS prin care fiica sa îi spunea că are un nou număr de telefon și trebuie să comunice doar pe WhatsApp. Sub pretextul că are nevoie de bani, i-a cerut victimei aproape 4.000 de lei. Femeia a acceptat și a efectuat tranzacția. Toate mesajele primite de la numărul cu care corespondase au fost șterse. Atunci a realizat că a fost victima unei infracțiuni de înșelăciune, potrivit poliției.

    Pentru a nu ajunge în asemenea situaţii, experții în securitate ne recomandă să verificăm întotdeauna identitatea persoanei care ne contactează. Dacă primim cereri neobișnuite sau urgente, cel mai indicat este să apelăm direct persoana respectivă pentru a confirma autenticitatea mesajului.

    Pentru a adăuga un nivel suplimentar de securitate, trebuie să activăm autentificarea în doi pași pe WhatsApp.

    Aceasta previne accesul neautorizat chiar dacă cineva obține codul de verificare a autorității.

  • Ghid util pentru protejarea şi recuperarea conturilor social media

    Ghid util pentru protejarea şi recuperarea conturilor social media

    Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a publicat pe site-ul propriu un ghid de protejare şi recuperare conturi social media, având în vedere riscurile cibernetice la care sunt expuse acestea.

    Ţi-ai pierdut accesul la contul de social media şi nu ştii ce paşi trebuie să urmezi pentru recuperarea lui? Echipa DNSC ţi-a pregătit un ghid extrem de util pentru protejarea şi recuperarea conturilor social media – Facebook, Instagram, Twitter, WhatsApp, TikTok şi Youtube, a transmis DNSC într-o postare pe pagina oficială de facebook (facebook.com/DNSC.RO).

    Potrivit DNSC, conturile de social media sunt expuse la diverse riscuri cibernetice, iar utilizatorii ar trebui să fie conştienţi de ameninţările potenţiale pentru a-şi proteja informaţiile personale şi prezenţa online.

    În ghidul elaborat de DNSC sunt precizate câteva riscuri cibernetice comune asociate conturilor de social media, respectiv preluarea controlului asupra contului (Account Takeover Attack – ATO), atacuri de phishing, distribuţia de malware şi inginerie socială, cu explicaţii pe înţelesul tuturor asupra modului de operare pentru fiecare ameninţare.

    De asemenea, ghidul prezintă câteva măsuri şi sfaturi pentru protejarea conturilor de social media, păstrarea informaţiilor personale în siguranţă şi prevenirea accesului neautorizat.

    Astfel, reprezentanţii DNSC susţin că este esenţială crearea de parole puternice, cu o combinaţie de litere mici şi mari, cifre şi caractere speciale şi evitarea parolelor evidente, cum ar fi datele de naştere sau numele de familie.

    Alte sfaturi transmise de reprezentanţii DNSC sunt: autentificarea în doi paşi (2FA) pentru un strat suplimentar de securitate, în condiţiile în care acest lucru implică furnizarea unui cod generat pe dispozitivul mobil sau prin e-mail, în plus faţă de parolă.

    Actualizări regulate ale parolelor: schimbă parolele periodic şi evită folosirea aceleiaşi parole pentru mai multe conturi. Parola trebuie să fie distinctă pentru fiecare cont. Revizuirea setărilor de confidenţialitate: verifică şi ajustează regulat setările de confidenţialitate pentru a controla cine poate vedea informaţiile tale şi cine poate interacţiona cu conţinutul tău. Evitarea link-urilor suspecte: fii precaut în privinţa link-urilor şi ataşamentelor primite prin mesaje sau e-mail. Nu accesa link-uri suspecte sau provenite de la surse necunoscute. Atenţie la încercările de phishing: fii conştient de posibile încercări de phishing şi nu furniza niciodată informaţii personale sau date de conectare, în urma unor solicitări suspecte, se mai arată în raport.

    De asemenea, specialiştii DNSC mai recomandă actualizări regulate ale aplicaţiilor de social media şi a celor asociate pentru a beneficia de cele mai recente opţiuni de securitate, monitorizarea sesiunilor active şi dispozitivelor conectate la contul de social media şi deconectarea sesiunilor neautorizate, folosirea unei reţele private virtuale (VPN) pentru conectarea la conturile personale de social media pe reţele publice, pentru a securiza conexiunea, precum şi evitarea aplicaţiilor neoficiale.

    Ghidul elaborat de experţii DNSC cuprinde în detaliu paşii care trebuie urmaţi pentru recuperarea conturilor de Facebook, Instagram, Twitter, WhatsApp, TikTok şi Youtube, inclusiv Google. Acesta a fost realizat de experţii Mihai Rotariu, Daniel Abotezătoaei, Dan Andrieş. Mihaela Dan, Irina Nemoianu şi Cristian Nistor.

    Ghidul se poate găsi integral la adresa: https://www.dnsc.ro/vezi/document/ghid-retele-sociale

    Potrivit DNSC, notificarea incidentelor se poate face prin formularul online de pe pagina www.dnsc.ro, alerts@dnsc.ro sau apelarrea la 1911, care este numărul unui de urgenţă la nivel naţional dedicat raportării incidentelor de securitate cibernetică

  • Normele UE în domeniul telecomunicațiilor

    Normele UE în domeniul telecomunicațiilor

    Acesta include comunicațiile electronice, pentru a spori opțiunile și drepturile consumatorilor, de exemplu prin asigurarea unor contracte mai clare, a unor servicii de calitate și a unor piețe concurențiale.

    Comisia Europeană a
    inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 24 de
    state membre, inclusiv România, pentru că nu au transpus noile norme ale UE în
    sectorul telecomunicațiilor. Noul cod european al comunicațiilor electronice
    modernizează cadrul european de reglementare pentru a spori opțiunile și
    drepturile consumatorilor. Codul asigură, de asemenea, standarde mai ridicate
    ale serviciilor de comunicare. Johannes Bahrke, purtător de cuvânt al Comisiei
    Europene.

    Avem noi reglementări în privința
    serviciilor de telecomunicații, intrate în vigoare în data de 31 decembrie,
    reunite sub denumirea Codul european al telecomunicațiilor electronice.
    Statele membre trebuiau să ne informeze în momentul în care încep să aplice
    noul regulament. Ele au efect doar în momentul în care directiva europeană este
    transpusă în legile naționale. Am constatat neîndeplinirea obligațiilor în
    cazul a 24 din cele 27 de state membre, întrucât numai trei dintre ele ne-au
    anunțat implementarea noilor reguli. În această etapă, nu știm cum au procedat
    statele membre care nu ne-au anunțat implementarea regulilor: dacă nu le-au
    implementat încă pe deplin sau dacă doar nu ne-au anunțat. Este o procedură
    standard atunci când se depășește un termen limită.


    În consecință, statele
    membre au la dispoziție două luni ca să răspundă Comisiei Europene și să
    clarifice situația, iar, până în prezent, au fost primite notificări doar din
    partea Greciei, a Ungariei și a Finlandei. Johannes Bahrke, purtător de cuvânt
    al Comisiei Europene, despre câteva dintre reglementările care trebuie
    transpuse în legislația națională a statelor membre.

    Noua directivă privind
    telecomunicațiile modernizează cadrul acestora în era digitală. Un lucru
    important pentru utilizatori este acela că e modernizată definiția
    telecomunicațiilor. Asta înseamnă că, de acum, un serviciu de telecomunicație
    este și cel oferit de aplicații ca Whatsapp, Signal sau Messenger, fie că
    vorbim de mesaje text sau apelul clasic. Așadar, regulile pentru
    confidențialitatea sau siguranța comunicațiilor vor include și serviciile
    acestor aplicații, dar și e-mailurile. Sunt forme de comunicare ale erei
    moderne, care nu erau reglementate înainte. Există însă și o schimbare în ceea
    ce privește accesarea mai ușoară a investițiilor. Investițiile în rețele noi
    sunt stimulate, devenind astfel mai ieftine și mai ușor de realizat. Avem
    contracte cadru, pe care utilizatorii le pot consulta și pot vedea dintr-o
    privire cum arată un contract, care sunt condițiile, pentru a le putea compara.
    Așadar, sunt reguli care modernizează rețelele, dar protejează și consumatorii
    din Uniunea Europeană.


    Un alt beneficiu al
    noii legislații este acela că se vor putea practica tarife echitabile, iar
    oferta de servicii de internet și de telefonie va fi diversificată.





  • Învăţământul online – învăţământul viitorului?

    Învăţământul online – învăţământul viitorului?

    Pandemia
    de COVID 19 a schimbat în mod semnificativ societatea umană, fie si doar
    temporar, reducând interacțiunile la un nivel strict necesar, lucru de
    neimaginat la începutul anului, de pildă. Ca într-un film catrastofic
    hollywoodian, oamenii stau în case în marea lor majoritate, se feresc unii de
    alții, iar viața
    socială și
    activitățile și le-au transferat on-line. Virtualul pare a deveni noul real în
    multe din segmentele vieții de zi cu zi. Blamatul virtual este acum încurajat, se investesc în el bani, timp și
    chiar emoții. Și nu doar pentru perioada pandemiei ci, destul de probabil, și
    pentru cea de după.

    O lume nouă se întrezărește la orizont, iar în ce măsură se va și instaura
    rămâne să descoperim. O latura a acestei
    lumi posibile este și educația, transferată în zilele pandemiei pe platformele
    on-line. Profesori și elevi, de toate vârstele, dar si părinți, fiecare
    din casele lor, încearcă un nou tip de
    socializare și de interacțiune, pentru a duce școala mai
    departe. Pentru unii mai greu, pentru alții floare la ureche, pentru unii
    aproape imposibil financiar sau tehnic, pentru alții o nimica toată, lucrurile
    merg înainte intr-un
    deja devenit noul firesc, chiar dacăla viteze diferite.

    L-am întrebat pe președintele
    Academiei Române, profesorul Ioan Aurel Pop, ce viitor întrevede educației la
    distanță. Ioan Aurel Pop: Eu privesc această soluție ca o
    soluție de avarie necesară în aceste momente când nu ne putem vedea față în
    față cu elevii noștri și cu studenții noștri, dar nu e vorba de o soluție pe
    termen lung. Școala, de când s-a organizat ea mai bine, de la greci
    și de la romani, presupune prezența învățătorului, a
    profesorului, față în față cu cei cărora le este destinat mesajul școlii.

    Prin urmare, nu cred că este o soluție de
    permanentizat. Nu cred că se va impune, s-ar putea întâmpla să
    fie folosită soluția mai mult decât până în prezent – pentru că învățământ la
    distanță există și acum în școală superioară românească și internațională -
    s-ar putea întâmpla ca unii să o prefere, dar, repet, rămân la opinia
    că învățământul clasic, față în față cu privirea elevului în ochii
    profesorului, cu emoția pe care o transmite profesorul, nu pot fi înlocuite cu
    nimic. Mesajul omenesc se face de la om la om.

    Ministerul Învățământului de la București face
    însă un pas îndrăzneț și vrea să-i pregătească pe profesori pentru predarea
    on-line, astfel încât să fie gata și pentru alte situații în care școlile vor
    trebui închise, așa cum s-a întâmplat în perioada stării de urgență. Se vor
    introduce, astfel, în curriculumul programelor de formare
    psihopedagică inițială, disciplinele
    de pregătire didactică și
    practică de specialitate pentru dezvoltarea competențelor de integrare a
    tehnologiei în procesul de predare-învățare-evaluare în învățământul
    preuniversitar. Este deja pusă la dispoziția cadrelor didactice, elevilor
    și părinților o colecție de resurse necesare continuării învățării în mediul
    on-line, grupate pe un portal dedicat. Ministerul învățământului consacră și
    obligativitatea participării elevilor la cursurile on-line și cere părinților
    să asigure condițiile necesare.

    Profesorul Varujan Pambuccian, matematican și
    informatician, nu crede însă
    nici el în permanentizarea acestui tip de predare.

    Varujan Pambuccian: Eu
    cred că după criza de acum nu vom asista la o dezvoltare foarte
    rapidă a genului acesta de învățare. Pentru că, după ce va trece criza, vom
    fi din nou în paradigma clasică și ea va fi perpetuată. Nu știu dacă e de dorit sau de nedorit, asta
    este o chestiune de necesitate până la urmă. Adică trebuie să fim atenți, dacă
    este nevoie de așa ceva într-un loc, da, e de dorit. Dacă nu este nevoie de așa
    ceva într-un loc nu este de dorit, evident. Problema este însă următoarea:
    plecând de la ideea aceasta cu informatizarea, cu hai să trecem toate cu
    une în față, au existat țări care au forțat lucrurile și le-au
    forțat într-o direcție greșită, după părerea mea. Repet, învățarea este un
    proces social, învățarea este descoperire împreună cu un ghid – care este
    profesorul, a unor lucruri pe care și le dorește societatea să le descopere
    copiii.

    Aici contează foarte mult lucrul acesta. Chestia asta cu descoperitul
    împreună, cu procesul social de învățare, dacă stăm să ne gândim pleacă de la
    structura noastră mentală de antropoide și nu s-a schimbat în mod radical. Aici
    trebuie să găsim soluții pentru a duce pe biți o situație similiară cu
    ceea ce avem noi în ADN-ul nostru cultural foarte bine fixat. Altfel, sigur ne
    putem entuziasma foarte ușor, putem încerca să forțăm foarte ușor, dar lucrurile
    vor reveni la matca lor normală pentru că stă în felul în care e construit
    creierul nostru.

    Pe de altă parte, apar și o serie de probleme
    mult mai concrete, ridicate de mai multe voci ale societății civile, cum ar fi
    accesul la internet în zonele rurale sau izolate, capacitatea financiară a
    părinților și profesorilor, posibilitatea de supraveghere a copiilor,
    cunoștințele de informatică, suportul logistic care poate fi oferit de școli.

    Potrivit unui studiu, in
    Romania, Zoom, WhatsApp,
    Google Classroom și Facebook au fost cele mai folosite resurse în predarea la
    distanță pe perioada suspendării cursurilor. 36% dintre profesorii și
    directorii participanți au spus că au urmat cursuri de utilizare a
    instrumentelor digitale. Doar unul din cinci profesori declară că folosea
    laptopul înainte de suspendarea cursurilor, iar 19% – proiectoarele
    video. Doar unul din zece utiliza site-uri și platforme digitale si 7%
    apelau la manuale digitale în activitatea de clasă. Cel mai frecvent, elevii
    folosesc platforma pentru Matematică, urmata de Limba și literatura română și
    Limbile străine.

  • Hörerpostsendung 24.4.2016

    Hörerpostsendung 24.4.2016

    Heute möchte ich mit den Zeilen eines unserer jüngsten Hörer beginnen. Calvin Knott ist im mittelfränkischen Theuerbronn zu Hause, ist 16 Jahre alt und ein leidenschaftlicher Bastler. In seiner E-Mail nahm er Bezug auf die Zeilen eines Hobbykollegen, die ich vor zwei Wochen verlesen hatte.



    Liebes RRI-Team,



    Heute möchte ich mich mal auf einen Hörerbericht von Marco Lehner im Funkbriefkasten vom 10.4.2016 beziehen.



    Zunächst mal ein paar Worte zu The Mighty KBC: Nun, auch ich bedauere die Abschaltung dieses Senders, vor allem da es der erste Kurzwellensender war, den ich wirklich gehört hatte. Zwar bevorzuge ich schon seit längerem Radio România International, da ich die rumänische Kultur interessant finde und Ihr informationsreicher seid, dennoch war The Mighty KBC einfach ein guter Sender.



    Und nun möchte ich noch auf die Sache mit DAB/DAB+ eingehen. Zunächst mal wird ja von DAB behauptet bzw. allgemein von der Digitalen Dividende, dass dadurch Frequenzen frei werden, da die spektrale Effizienz angeblich höher sein soll. Doch wenn man das mal selbst misst, sieht das in der Realität ganz anders aus! In einem 1,5 MHz breiten DAB-Block sind hier jeweils 9 Sender drin. Wenn wir nun also 1500 KHz durch 9 teilen, kommen wir auf 167 KHz Bandbreite pro Sender. Für den Vergleich zu UKW wird zwar offiziell eine Referenzbandbreite von 250 oder teilweise sogar 280 KHz genutzt, allerdings habe ich noch keinen UKW-Sender messen können, der eine Bandbreite über 150 KHz hat. Zudem verzerrt beispielsweise mein UKW-Radio schon bei einer Bandbreite über 190 KHz, was wiederrum bedeutet, dass nicht einmal die Geräte für diese Referenzbandbreite ausgelegt sind. Letzten Endes können wir also sehen, dass DAB keine spektralen Vorteile im Vergleich zu UKW bringt.


    Ich meine, ich höre sowieso kein UKW-Radio, da hier in Deutschland sowieso immer das Gleiche läuft und ich mir bei den Berichten nur an den Kopf fassen kann. Doch zurück zu DAB: Was bringt die Digitale Dividende nun letzten Endes? Grundsätzlich geht es meiner Meinung nach einzig und allein darum, den Markt anzukurbeln. Früher oder später wird UKW abgeschaltet werden, so wie der Deutschlandfunk das schon auf Lang-, Mittel- und Kurzwelle getan hat, und die Hörer werden sich zwangsläufig ein neues Radio kaufen müssen.


    Ich möchte allerdings anmerken, dass es wie schon gesagt meine Meinung und meine Messungen sind. Wenn hier jemand andere Erfahrungen gemacht hat oder eine andere Meinung hat, wäre es interessant für den nächsten Hörerbericht.




    Vielen Dank für Deine Zeilen, lieber Calvin. Die DAB-Nutzung ist von Land zu Land sehr verschieden, wie ich vor zwei Wochen schon sagte, und der Nutzen ist tatsächlich umstritten. Ich lasse Deine Zeilen einfach mal so stehen, vielleicht meldet sich jemand mit anderen Erfahrungen.




    Heinrich Eusterbrock (aus Kaufbeuren, Bayern) meldete sich per E-Mail mit Empfangsbeobachtungen nach dem Freuquenzwechsel:



    Lieber Herr Georgescu,



    hier ist mein erster Hörbericht nach Umstellung auf die Sommerfrequenzen. Wie Sie aus dem im Anhang befindlichen Bericht erkennen können, ist der Empfang hier bei mir bisher sehr unterschiedlich gewesen und das auch bezogen auf einzelne Frequenzen. Es scheint mir, dass die Ausbreitungsbedingungen sich für diesen Sommer noch nicht so ganz gefunden haben. Ich beobachte das auch bei anderen Sendern. Insgesamt kann ich aber nicht von schlechter Empfangsqualität sprechen und das gilt sogar für die DRM-Ausstrahlung am Abend auf 11.800 kHz. Das Signal ist durchweg gut und wird zuverlässig dekodiert. Wenn allerdings Fading auftritt, dann kommen sofort auch die Aussetzer. Für die DRM-Morgensendung auf 7.330 kHz scheint das Gleiche zu gelten. Ich habe sie allerdings bisher nur stichprobenartig überprüft und nicht ausführlich beobachtet. Die Gesamtbewertung fällt also durchaus gut aus.



    Ein kleiner Mangel ist wieder bei der Frequenzansage am Ende Ihrer Sendungen zu bemerken: Für die 7.330 kHz fehlt der Hinweis darauf, dass es sich um eine DRM-Sendung handelt. Das gilt aber bereits für Ihre E-Mail mit den Sommerfrequenzen.



    Das war´s dann schon (fast) wieder. Bevor ich meine Grü‎ße loswerde, möchte ich mich noch für Ihren Ostergru‎ß bedanken und ihn nunmehr endgültig zum 1. Mai erwidern. Alles Gute und schönes Wetter für das gesamte Redaktionsteam.




    Vielen Dank für das Feedback und für die Grü‎ße, lieber Herr Eusterbrock. Ich habe mit den Abspann angehört, und es stimmt: Bei der Morgensendung fehlt tatsächlich der Hinweis, dass es sich bei einer der beiden Frequenzen um eine DRM-Sendung handelt. Im Internet steht es aber richtig.



    Aus Bayern geht es nun in den Norden Deutschlands, und zwar nach Stralsund, wo unser Hörer Peter Vaegler zu Hause ist. Folgendes schrieb er uns per E-Mail:



    Liebe Freunde in Bukarest,



    heute möchte ich Ihnen meinen vierten Empfangsbericht in diesem Jahr senden. Eigentlich hatte ich die elektronische Variante gewählt, musste aber feststellen, dass der Bericht nicht abgeschickt wurde. Da funktioniert wohl wieder irgendetwas an der Technik nicht?


    Mich würde interessieren, ob WhatsApp auch in Rumänien genutzt wird. Meine Kollegen und ich nutzen diese Kommunikationsmöglichkeit täglich, da es einfacher funktioniert als telefonieren und man gleich eine ganze Gruppe erreicht.



    Da ich die Absicht habe, im Verlaufe des nächsten Jahres in Rente zu gehen, nimmt mein Plan, nun endlich auch einmal Rumänien zu besuchen konkretere Formen an. Die Sendungen enthalten immer interessante Anregungen in dieser Hinsicht. Nun muss ich nur noch meine Frau überzeugen…



    Vielen Dank für Ihre Zeilen, lieber Herr Vaegler. Es stimmt, unser Internetformular ist nicht gerade zuverlässig — mal funktioniert es, mal nicht, das haben auch andere Hörer beobachtet. Au‎ßerdem werden die ausgefüllten Formulare nicht mehr automatisch an unsere E-Mail-Adresse weitergeleitet, was auch meine Arbeit erschwert, denn jetzt muss ich über eine andere Schnittstelle extra schauen, ob wir etwas erhalten haben.



    Hinsichtlich der WhatsApp-Nutzung in Rumänien: Laut einer Studie vom vergangenen Jahr nutzen ein Viertel aller Smartphone-Besitzer in Rumänien diesen Instant-Messaging-Dienst. 40% der Nutzer leben in Bukarest, so die besagte Studie, und das grö‎ßte Segment (64%) macht die Altersgruppe 18-24 Jahre aus. Fast die Hälfte aller rumänischen WhatsApp-Nutzer startet die App mindestens einmal in der Woche, 27% tun das sogar täglich. Und schlie‎ßlich nutzen in Rumänien mehr Frauen als Männer die App. Die Umfrage ergab eine Nutzung durch 31% der Frauen und 22% der Männer, die ein Smartphone ihr Eigen nennen.



    In absoluten Zahlen gibt es laut einer Statistik vom Oktober 2015 insgesamt 10,5 Mio. Smartphones in Rumänien. Die Entwicklung war rasant, 2012 gab es nur 2,5 Mio. Smartphones hierzulande, in vier Jahren hat sich Zahl der Smartphone-Besitzer vervierfacht. Das hei‎ßt also, dass mindestens 2,6 Mio. Rumänen WhatsApp nutzen.



    Zum Schluss muss ich eine Info updaten. Vergangenen Sonntag habe ich brav das Lied gespielt, mit dem Rumänien am Eurovision Song Contest antreten sollte. Vor wenigen Tagen ist aber bekannt geworden, dass Rumänien aufgrund der Schulden des öffentlich-rechtlichen Fernsehens (TVR) gegenüber der Europäischen Rundfunkunion (EBU) von der Teilnahme ausgeschlossen wurde. In der offiziellen Verlautbarung auf der Webseite der EBU steht, dass TVR beginnend mit 2007 Schulden in Höhe von 16 Mio. Schweizer Franken angehäuft und sich an Rückzahlungsvereinbarungen nicht gehalten habe. Eine Rückzahlungsfrist sei am 20. April abgelaufen, sei noch bis 21. April verlängert worden, aber die rumänische Regierung habe das Geld nicht überwiesen. In einer Stellungnahme der Regierung hie‎ß es, man habe keine Lösung binnen 24 Stunden finden können und es sei ungerecht, die schon länger bekannten Probleme der derzeitigen Exekutive anzulasten. TVR steckt seit Jahren in finanziellen Schwierigkeiten, manche reden sogar von einer vorsätzlich herbeigeführten Pleite des öffentlich-rechtlichen Fernsehens. Undurchsichtige Geschäfte mit verschiedenen Produktionsfirmen und politische Interessen hätten die Wirtschaftlichkeit des Senders systematisch unterminiert. TVR verliert somit auch das Recht, bereits vertraglich geregelte Übertragungen von Sportwettbewerben zu übernehmen, einschlie‎ßlich der Europäischen Fu‎ßballmeisterschaft 2016 und der Olympischen Spiele von Rio.



    Und damit zur Postliste. Postbriefe erhielten wir von Christoph Paustian, Michael Willruth und Heiner Finkhaus (aus Deutschland) sowie von Karin Siebert (die sich auf der ägäischen Insel Kreta aufhält) und Brian Webb (Neuseeland).



    E-Mails erhielten wir bis Freitagnachmittag von Calvin Knott, Beate Hansen, Willi Seiser, Heinrich Eusterbrock, Peter Vaegler, Fritz Andorf (alle aus Deutschland) sowie von Paul Gager (aus Österreich), Andy Martinjuk (aus Russland) und Ferhat Bezazel (Algerien).



    Das Internetformular nutzten Paul Gager (Österreich) sowie Volker Straube und Wolfgang Vorig (Deutschland).




    Audiobeitrag hören: