România a raportat în ultimele zile cifre record de îmbolnăvire cu
SARS-CoV2, printre cele mai mari înregistrate de la începutul epidemiei. În
acest context, preşedintele Klaus Iohannis a făcut apel la purtarea măştii de
protecţie, la distanţarea fizică şi la spălarea mâinilor. Este a doua
lună deja de când avem starea de alertă şi lucrurile, din păcate, vedem că nu
au evoluat aşa cum ne-am fi dorit cu toţii, însă în acest context revin la ce
am mai spus: răspunderea este partajată între autorităţi şi cetăţeni. A fost o
perioadă foarte dificilă şi ar fi foarte, foarte păcat să dăm cu piciorul la
rezultatele bune pe care le-am obţinut până acum. Măsurile care trebuie luate
sunt foarte simple: masca, distanţa şi spălatul pe mâini, a declarat
Iohannis.
Preşedintele a apreciat că, dacă măsurile sanitare în vigoare sunt
respectate, există o şansă bună să se depăşească această perioadă cu cât mai
puţine persoane îmbolnăvite şi cu un număr cât mai mic de decese cauzate de
noul coronavirus. De asemenea, a atras atenţia că îmbolnăvirea cu COVID-19 este
foarte periculoasă. Un mesaj similar a venit din partea prim-ministrului
Ludovic Orban. Acesta a declarat că Guvernul nu doreşte să reinstituie nicio
restricţie care să afecteze negativ viaţa românilor, dar că, dacă
va fi nevoie, va lua orice măsură se va impune pentru a proteja
sătătatea şi vieţile oamenilor. Virusul nu iartă pe nimeni, a
avertizat premierul.
Guvernul de la Viena a emis avertizări de călătorie pentru România,
Bulgaria şi Republica Moldova şi a instituit măsura izolării timp de 14 zile
pentru persoanele care sosesc din cele trei ţări. Decizia a fost luată ca
urmare a înrăutăţirii situaţiei epidemiologice din aceste state şi după ce
peste 3.000 de oameni din provincia Austria Superioară au fost plasaţi în
carantină pentru a limita răspândirea COVID-19, între aceştia şi 99 de români
din oraşul Linz. Ministerul român al Afacerilor Externe transmite că, potrivit
autorităţilor austriece, măsura autoizolării nu se va aplica în cazul
tranzitului fără oprire al cetăţenilor provenind din România spre destinaţii
din alte state şi în cazul transportului de mărfuri. Totodată sunt exceptaţi
cei ce prezintă un certificat (în limba engleză sau germană) de test negativ
pentru infecţia cu SARS-CoV2, efectuat în ultimele patru zile, anterior
intrării în Austria. MAE arată că a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri
atât la nivel de ministru pe lângă omologul austriac, Alexander Schallenberg,
cât şi prin intermediul Ambasadei României la Viena şi Ambasadei Austriei la
Bucureşti, pentru a solicita decalarea datei de intrare în vigoare a acestei
măsuri şi pentru a clarifica modul de implementare a acesteia.
Bucureştiul a
subliniat că această măsură trebuie să afecteze cât mai puţin contactele
directe dintre cele două state, mediul de afaceri şi turismul, ţinând cont şi
de proximitatea geografică, dinamica relaţiilor bilaterale, inclusiv în
domeniul economic, precum şi de faptul că Austria reprezintă un stat important
de tranzit pentru cetăţenii şi transportatorii români. Partea română a
evidenţiat, de asemenea, că Austria este în prezent pe lista statelor exceptate
de la măsura de carantină, şi, totodată, una dintre destinaţiile pentru care a
fost permisă reluarea zborurilor. Partea austriacă a precizat că va exista
posibilitatea ca românii care nu au un certificat de test negativ să fie
testaţi la intrarea în Austria, iar în cazul unui rezultat negativ nu va mai fi
necesară autoizolarea, însă a avertizat că în cazul în care nu este respectată
măsura autoizolării, amenda poate ajunge până la 1.450 de euro. Viena a
subliniat, totodată, că restricţiile au caracter temporar şi urmează să fie
revizuite în funcţie de evoluţiile epidemiologice.
Institutul Cultural Român şi Woodrow Wilson International Center for
Scholars din Washington D.C. oferă trei burse pentru cercetătorii români din
mediul universitar cu predilecție din domeniile istorie, drept, ştiinţe politice
şi administrative, relaţii internaţionale, jurnalism şi ştiinţe economice.
Candidaţii trebuie să fie implicaţi deja în proiecte de cercetare legate de
priorităţile actuale ale României sau de trecutul recent al acesteia și să
deţină un doctorat în domeniul lor de activitate sau să fie în etapa de
redactare a tezei de doctorat. Termenul limită pentru înscriere este 15 iulie.
ICR transmite că în cadrul procesului de selecţie, vor avea prioritate
candidaţii care au publicat cărţi în domeniul lor de specialitate sau articole
în reviste ştiinţifice recunoscute. Candidaţii eligibili pentru acest tip de
burse trebuie să fie cetăţeni români, care au dreptul să deţină o viză de tip
J-1. De asemenea, trebuie să facă dovada utilizării fluente a limbii engleze,
atestată printr-un certificat lingvistic recunoscut internațional. Selecţia
dosarelor este făcută de o comisie independentă alcătuită din profesori
universitari. Durata burselor este de 3 luni, iar sumele acordate se ridică la
14.000 de dolari pentru fiecare bursier. Informaţii despre procedura de
înscriere şi documentele necesare se găsesc pe site-ul icr.ro. Bursele de
cercetare Woodrow Wilson sunt oferite anual începând din 2008.
