Radio România Internațional

Tag: World Wide Fund for Nature

  • Drumeție și observare a vieții sălbatice din Carpați

    Drumeție și observare a vieții sălbatice din Carpați

    Astăzi, vom face o incursiune în zone îndepărtate de
    poluare și de aglomerațiile urbane, unde vom vedea arbori seculari și animale
    precum ursul carpatin, lupul sau râsul, în mediul lor natural.



    Hermann Kurmens
    este profesor de biologie și tur operator, proprietar de pensiune în satul
    Măgura, comuna Moieciu, din județul Brașov. România are o biodiversitate
    impresionantă, care este prea puțin folosită ca atracție turistică, spune
    Hermann Kurmens:

    Nu e nevoie de o vizită în savanele Africii
    pentru observarea animalelor, asta se poate face în România, în zona montană,
    în păduri. Știm că România are cea mai mare densitate de urși, de lupi, de râși
    din Europa. O treime din populația acestor animale se află pe teritoriul
    României. Animalele sălbatice sunt răspândite în toți munții României. Se
    înregistrează anumite concentrații în zonele montane din județele Harghita,
    Covasna, Brașov. Noi am început cu un observator în anii 2000, în regiunea Făgărașului,
    Șercaia.


    Observarea vieții
    sălbatice din Carpați în mod organizat, ca formă de turism, nu se face de mult
    timp, continuă Hermann Kurmens, profesor de biologie și tur operator.

    În anii ’70 – ’80, se practica mai mult vânatul, după care se vindeau
    trofeele. Turiștii veneau din vestul Europei și, pentru o astfel de experiență,
    plăteau între 5.000 și 12.000 de dolari. Cu timpul, au înțeles și
    administrațiile ariilor protejate că, deși mult mai greu și cu mai multă muncă,
    se poate câștiga prin amenajarea unui observator de animale. Câștigul e
    asigurat pe termen lung. Un urs trăiește 30 de ani, iar dacă e împușcat la
    patru ani, nu mai valorifici nimic, deși putea fi observat 20 de ani. Ne-a fost
    destul de greu să convingem administrațiile în anii 2000, fiindcă era mult mai
    ușor să aduci un vânător din străinătate. Se făcea o pregătire de vânătoare de
    trei zile, turistul împușca animalul, iar administrațiile pădurilor încasau
    banii. Totuși, lucrurile s-au schimbat radical. În zona noastră, avem deja
    peste 15 observatoare și a devenit o atracție turistică tot mai mare. Oamenii
    vin din toată Europa ca să observe animalele.


    Însă cum se desfășoară un astfel de program turistic? În
    primul rând, observarea animalelor se face numai organizat.

    Hermann Kurmens: Turiștii sunt însoțiți de un ghid specializat și mai există un angajat
    al ocoalelor silvice sau al administrațiilor ariilor protejate, de obicei
    înarmat. Deplasarea se face cu un autoturism de teren, asigurat de operator. Se
    ajunge în apropierea observatorului, iar ultimii 100 de metri se parcurg pe
    jos. În acest sens, ghizii le fac turiștilor un instructaj înainte de plecare.
    De la coborârea din mașină, nu se mai vorbește, deplasarea are loc încet și în
    liniște. Nu avem voie să luăm mâncare cu noi, pentru a nu atrage urșii în
    observator. Îmbrăcămintea trebuie să fie adecvată, fără culori țipătoare.
    Trebuie să avem haine de ploaie și ghete adecvate drumeției. Indicat este să
    avem și un binoclu pentru o mai bună observare a animalelor. Iubitorii de
    fotografii își pot aduce aparatul foto.



    Observarea vieții
    sălbatice e, cu siguranță, o atracție turistică, însă e și o componentă. Ea
    este inclusă într-un program de șapte zile, în care se combină mai multe forme
    de turism. Hermann Kurmens, profesor de biologie și tur operator.

    În acest program avem o combinație între natură și cultură. Plecăm din
    satul Măgura, facem mai multe zile de drumeție în jurul masivului Piatra
    Craiului, cu diferite accente pe flora și pe fauna carpatină. Facem o drumeție
    la o cabană retrasă sau vizităm Peștera Liliecilor, unde chiar trăiesc trei
    specii diferite de lilieci. Mergem în vizită și Castelul Bran. Avem mereu și un
    punct cultural în acest program. De exemplu, vizităm și o biserică fortificată
    din comuna Vulcan, orașul vechi al Brașovului cu Biserica Neagră, cu zidurile
    medievale. Așa încheiem această combinație dintre natură și cultură.


    Turiștii străini vin
    din foarte multe țări din Europa și chiar din America sau din Canada sau
    Australia. Majoritatea ajung prin agenții de turism din Anglia.

    Hermann
    Kurmens: În general, occidentalii sunt cei mai interesați de natură. De
    exemplu, turiștii din Anglia sunt cei mai sensibilizați, fiindcă englezii au
    fost primii care și-au tăiat pădurile acum peste 200 de ani. Prin dispariția pădurilor,
    au dispărut și urșii, lupii sau râșii. Din acest motiv, ei apreciază cel mai
    mult natura. Sunt încântați să vadă ursul în libertate, dar se bucură când văd
    și o broască sau pasăre dispărute de la ei. Buhaiul de baltă, de exemplu. Se
    bucură și de plante rare ca Garofița Pietrei Craiului sau Campanula carpatică.
    La fel, se minunează la auzul pupezei sau a acvilei țipătoare.



    Iată, așadar, o
    ofertă de petrecere a timpului liber în natură, departe de aglomerațiile
    urbane. Cei care au ales astfel de pachete turistice spun că experiența inedită
    le-a încărcat bateriile pentru un an întreg.

  • WWF’s Living Planet Report 2018

    WWF’s Living Planet Report 2018

    20 years have passed since the first edition of the Living Planet Report on the state of the Planets health was released. The report is published every two years by the international organization for the conservation of nature, World Wide Fund for Nature, formerly named the World Wildlife Fund. From one report to the next, results are growingly alarming, revealing the scope of humankinds impact on the Earth. The planets populations of birds, fish, mammals, amphibians and reptiles are dwindling every year, forests are being cut, soils are becoming degraded and the rivers and oceans are getting more and more polluted. Ecosystems are being destroyed and wild life is gradually disappearing. Ecologists have frequently drawn attention to the need for a global accord on the protection of biodiversity, on regenerating habitats and nature in general.



    The 2018 Report presents the same grim image of nature degradation, says Adriana Trocea, a foreign communication expert with WWF Romania: “The Living Planet Report is a study that compares the Earths health with the consequences of mans action. It compares the evolution of vertebrate species with mans ecological carbon footprint. The 2019 Report shows that, in the past 40 years, we have lost 60% of the vertebrate species populations. This is a comprehensive study which covers more than 14 thousand populations from 400 vertebrate species: mammals, fish, birds and amphibians. As also shown in the previous Reports, the biggest loss is among aquatic species, freshwater species, namely 83%. The biggest losses are reported in the Tropical areas. As to aquatic species, we have the sad example of shallow coral reefs. In this case, half of the coral reefs have been lost in the past 30 years, which is quite a fast pace. And this in the context in which the Great Barrier Reef contributes almost 70 thousand jobs to Australias economy and brings revenues worth some 6 billion dollars every year. So, each species has a very big impact on us, on all levels. Without these wild species, the Earth would not be inhabited, therefore we need biodiversity to obtain food, water, and recreation opportunities.



    The Living Planet Report draws attention to the Earths overexploited resources and highlights natures contribution to world economy, Adriana Trocea went on to say: “Nature contributes jobs, environmental services, pollinators which have a very big impact on agricultural protection. At world level, nature provides environmental services worth 125 trillion dollars per year. As regards pollinators, they are on a declining trend, so its a domain in which we should invest. In America, for instance, farmers invested in 2017 as many as 300 million dollars for pollinators, in the sense that they brought bee hives for the almond orchards. Pressure is higher and higher on all species. Human activity significantly affected habitats and natural resources. Actually, consumer behavior, the way in which man uses energy, and everything man does, does have a negative impact on wild species. 20% of the Amazon disappeared in only 50 years, which is very much if we think that the Amazon is a hotspot for biodiversity. We have very many wild species, and this happens largely because the forest was cut to allow for plantations of species used in agriculture, for instance palm trees have replaced large areas of forest.



    Losing biodiversity is just as dangerous as climate change, the authors of the 12th edition of the Living Planet Report warn, underlining the very short time span that has been left and the urgent need to redesign and redefine at global level the way in which we appreciate, protect and help restore nature. WWF urges the international community to reach a global agreement to halt the fast-paced degradation of wildlife, leading to its extinction.



    Adriana Trocea: “We still stand chances to do something. Experts in the field say we might be the last generation which can still change the course of things from this point of view. Furthermore, some positive results have been registered in recent years. For instance, the tiger is a species that has been brought close to the brink of extinction. The tiger population at global level has decreased by over 90% in the past 100 years and now we have up to 4,000 tigers living in the wild, at global level. However, thanks to the joint efforts made by the governments of the countries which are home to tiger populations, to the efforts made by experts and common people alike, this species recovers. For instance, this year in Nepal, experts reported an increase in the number of tigers. Another telling example is that of the aurochs, who went extinct in Romania some 200 years ago, but thanks to sustained efforts made by conservationists, we can now see a population of aurochs living in the wild in Romania, and their number is on the rise. There are some 50 animals living in the wild now, in Romanias Carpathian Mountains.



    Many other animal and bird species, that have once been on the brink of extinction, have now been reintroduced into the wild, under repopulation programs: the chamois, the moose, the deer, the jackal, the beaver, the saker falcon and the golden eagle.


  • Raportul Planeta Vie 2018

    Raportul Planeta Vie 2018

    Au trecut 20 de ani de la prima
    ediţie a Raportului Planeta Vie, publicaţie bienală a organizaţiei
    internaţionale pentru conservarea naturii, World Wide Fund for Nature,
    despre starea de sănătate a Planetei. De la o ediţie la alta, rezultatele
    sunt tot mai alarmante, dezvăluind amploarea impactului omenirii asupra
    Pământului. Populaţiile globale de păsări, pești, mamifere, amfibieni și
    reptile scad, de la un an la altul, pădurile sunt defrişate, solurile degradate,
    iar oceanele și râurile sunt tot mai poluate. Ecosistemele se distrug și
    viața sălbatică dispare treptat. Ecologiştii au atras atenţia de nenumărate ori
    asupra nevoii unui acord global pentru protejarea biodiversităţii, pentru refacerea habitatelor și a naturii, în
    general.


    Raportul din acest an prezintă
    acelaşi tablou sumbru al degradării naturii, este de părere Adriana Trocea,
    expert comunicare externă la WWF România: Raportul Planeta Vie este un studiu care
    compară starea de sănătate a Planetei cu nivelul de consum, cu nivelul de
    presiune pe care îl punem noi, compară evoluţia speciilor de vertebrate cu
    amprenta noastră ecologică globală de carbon. Ediţia din 2018 ne arată că am
    pierdut, în ultimii 40 de ani, 60% din populaţiile speciilor de vertebrate.
    Vorbim aici de un studiu amplu care acoperă peste 14.000 de populaţii din 4000
    de specii de vertebrate: mamifere, peşti, păsări şi amfibieni. Cea mai mare
    pierdere, în continuare, aşa cum arătau şi ediţiile anterioare, se referă la
    speciile acvatice, speciile de apă dulce. Aici declinul este de 83%. Cele mai
    mari pierderi au loc în zona Tropicelor, iar în ceea ce priveşte speciile de apă
    avem un exemplu mai trist referitor la coralii din apele de mică
    adâncime. Aici pierderea este de aproximativ jumătate din populaţie, doar în
    ultimii 30 de ani, deci destul de rapid. Asta în condiţiile în care Marea
    Barieră de Corali contribuie, în fiecare an, cu aproape 70 de mii de
    locuri de muncă la economia Australiei şi aduce aproape 6 miliarde de dolari,
    anual, la economia naţională a Australiei. Deci, fiecare specie are un
    impact foarte mare pentru noi, pe toate planurile. Fără aceste specii sălbatice,
    Planeta nu ar fi locuibilă, deci avem nevoie de biodiversitate ca să obţinem
    hrană, apă, variante de recreere.


    Raportul Planeta Vie, pe lângă
    faptul că trage un semnal de alarmă în privinţa resurselor supraexploatate ale
    Terrei, evidenţiază contribuţia naturii la economia mondială, mai spune Adriana
    Trocea: Natura contribuie cu locuri de muncă, cu
    servicii de mediu, cu polenizatori care au un impact foarte mare pentru
    producţia agricolă. La nivel global, natura ne oferă servicii de mediu în
    valoare de 125 de trilioane de dolari pe an. Dacă ne referim la polenizatori,
    aceştia sunt în declin, deci trebuie să investim. De exemplu, în America
    agricultorii au investit, anul trecut, aproape 300 de milioane de dolari ca să
    aibă polenizatori, să aducă stupi de albine, pentrui livezile de migdali.
    Presiunile sunt foarte mari pentru toate speciile. Activitatea umană a afectat
    semnificativ habitatele şi resursele naturale. Pratic, prin modul nostru de consum,
    prin modul în care ne folosim energia şi tot ceea ce facem, reuşim să
    avem un impact negativ asupra speciilor sălbatice. 20% din Amazon a
    dispărut în doar 50 de ani, ceea ce este foarte mult dacă ne gândim
    că Amazonul este un hotspot de biodiversitate. Avem extrem de multe specii sălbatice şi asta se întâmplă în mare
    parte pentru că s-a făcut loc pentru plantaţii de specii folosite în
    agricultură, de exemplu, uleiul de palmier acaparează aceste zone de pădure.


    Pierderea biodiversităţii este
    un pericol cel puţin la fel de mare ca schimbările climatice, avertizează
    autorii celei de-a 12-a ediţii a Raportului Planeta Vie care subliniază timpul scurt pe care îl mai avem şi
    nevoia urgentă de a regândi şi redefini la nivel global modul în care apreciem,
    protejam şi refacem natura. WWF îndeamnă
    comunitatea globală să stabilească un acord mondial care să oprească pierderea
    accelerată a vieţii sălbatice. Adriana Trocea: Mai avem şansa să facem ceva.
    Specialiştii spun că s-ar putea să fim ultima generaţie care încă mai poate să
    schimbe cursul istoriei din acest punct de vedere. Avem și câteva rezultate
    pozitive în ultimii ani. De exemplu, tigrul este o specie pe care am împins-o
    până foarte aproape de dispariţie. Populaţia de tigri, la nivel global, a
    scăzut cu peste 90% în ultimii 100 de ani şi am ajuns să avem până în 4000 de
    exemplare, la nivel gobal, în sălbăticie.Totuşi, prin eforturile cumulate ale
    guvernelor statelor care au populaţii de tigri, ale specialiştilor şi oamenilor
    de rând, aceastăspecie îşi revine. De exemplu, în Nepal, în acest an, s-a constatat o
    creştere a populaţiei de tigri. Un alt exemplu este cel al zimbrilor, care au dispărut din România de
    200 de ani, însă prin eforturi de conservare, iată că acum ne putem bucura din
    nou de o populaţie de zimbri în sălbăticie care se măreşte. Avem circa 50 de
    exemplare în sălbăticie, în acest moment, în Carpaţii din România.



    Pe lângă acestea, multe alte
    specii de animale şi păsări – cândva ameninţate, unele aproape dispărute,
    s-au întors încet-încet din pragul dispariţiei, datorită unor
    programe de repopulare: capra neagră, elanul, cerbul, şacalul, castorul, şoimul dunărean sau acvila de munte.

  • Raport privind starea apelor în UE

    Raport privind starea apelor în UE

    Doar 40% dintre apele de suprafață din Uniunea Europeană sunt într-o stare bună, conform unui nou raport al Agenţiei Europene de Mediu, realizat în perioada 2010-2015. Au fost analizate peste 130.000 de surse de apă: râuri, zone umede, lacuri și estuare, până la apele subterane și costiere. Concluzia este că în întreaga UE, apele s-au deteriorat într-un ritm alarmant, iar acest lucru face parte dintr-o tendinţă globală. Dacă ne referim la populaţiile de specii de apă dulce acestea cu scăzut cu 81% între 1970 şi 2012. Doar izvoarele subterane au o stare chimică bună, potrivit raportului european. Insă anumite situri continuă să fie contaminate de nitraţi dar şi de alte produse chimice periculoase. Incă din anul 2000 statele membre ale Uniunii s-au angajat să protejeze ecosistemele acvatice prin adoptarea Directivei Cadru Apă, datele raportului arată însă că această directivă nu a fost pusă în aplicare pe teren. Camelia Ionescu, coordonator naţional Departament ape dulci la WWF România, a declarat:



    ”Rezultatele raportului arată că apele din Europa încă mai au lung drum de parcurs până să ajungă ape curate. S-a contatat că la nivelul UE doar 40% dintre râuri sunt într-o stare bună, mai sunt 60% pentru care ar trebui să se aplice diverse măsuri pentru a ajunge la o anumită calitate. Asta înseamnă că există poluare în continuare, poluare chimică, diverse intervenţii asupra râurilor care determină cumva starea lor şi procentele acestea destul de alarmante. Directiva Europeană se aplică într-o destul de mică măsură. Practic, statele au folosit multe derogări. Directiva spunea că obiectivele pe care statele ar trebui să şi le asume ar fi ca până în 2015 apele din Europa să aibă o stare bună, dar asta nu s-a întâmplat. Statele şi-au pierdut din ambiţia iniţială de a aplica în mod serios prevederile Directivei europene. Există o diferenţă între state, sunt state unde industria şi agricultura sunt foarte dezvoltate ceea ce a dus la dereglare a ecosistemelor, inclusiv asupra calităţii râurilor (Germania, Olanda..), dar sunt şi state unde calitatea apei este mai bună, depăşind procentul de 50%.”



    Mai multe ONG-uri de mediu, inclusiv Biroul European pentru Mediu şi World Wide Fund for Nature lucrează la protejarea Directivei Cadru Apă şi la consolidarea implementării şi aplicării acesteia.



  • Raportul „Planeta Vie 2016”

    Raportul „Planeta Vie 2016”

    Raportul Planeta Vie 2016, realizat de
    organizaţia ecologistă World Wide Fund for Nature şi de Societatea
    Zoologică din Londra, avertizează că biodiversitatea este în pericol de
    dispariţie. Numai în ultimii 40 de ani au dispărut 60% din vertebrate. In
    special, animalele care trăiesc în păduri, lacuri, rîuri şi zone umede sunt
    cele mai afectate. Vinovat de toate acestea este omul care prin distrugerea
    zonelor sălbatice pentru agricultură, braconaj şi despăduriri a decimat
    populaţii întregi de de tigri asiatici, rinoceri, elefanţi africani,
    vulturi sau chiar unele specii de peşti. De asemenea, poluarea este o altă
    cauză care duce la dispariţia unor specii. Prin agricultură se foloseşte un
    volum mare de substanţe chimice care au impact asupra speciilor sălbatice şi a
    habitatelor, fie direct, fie indirect, prin poluarea solului şi a apei. Balenele
    ucigaşe şi delfinii din mările Europei suferă din cauza poluanţilor
    industriali.O treime din speciile de rechini şi de pisici de mare sunt deja
    ameninţate cu extincţia, în principal din cauza pescuitului în exces.

    Aflăm mai
    multe despre acest raport de la Magor Csibi, directorul WWF România: Ceea ce ne spune
    raportul este că dacă continuăm să trăim în felul în care trăim, sa avem
    impactul asupra naturii cum am avut până acum, atunci va începe a şasea
    extincţie în masă a speciilor de pe planeta noastră. A doua concluzie
    este că am intrat într-o nouă eră geologică, în Antropocen, asta înseamnă că
    dacă meteoriţii sau vulcanii, de acum 100 de mii de ani, apar în
    straturile de rocă, tot aşa peste milioane de ani vor apărea urme ale oamenilor
    în straturile de rocă începând cu plasticul şi cu toate urmele de poluare pe
    care le producem în acest moment. Asta înseamnă că omul a început să aibă un
    impact nu numai la mediul nostru imediat, dar el afectează geologic şi
    geomorfologic viitorul planetei.


    Precedentul
    raport, publicat în 2014, a estimat că populaţiile speciilor sălbatice de pe
    Terra s-au înjumătăţit în ultimii 40 de ani. Noul raport arată că această
    tendinţă continuă: Din
    1970 pâna acum, în 46 de ani, am pierdut 58% din biodiversitatea totală a
    planetei. Dacă se va accelera acest trend vom pierde şi mai mult, iar în
    următorii 4 ani vom pierde două treimi din totalul speciilor de pe
    planetă. Aceste pierderi nu sunt uniforme. Sunt zone unde se pierde mai mult,
    de exemplu în apele dulci de pe planetă peste 80% din biodiversitate s-a piedut
    în ultimii 46 de ani, iar pe uscat s-a piedut peste 53%. Asta înseamnă că în
    continuare problema este extrem de mare şi tindem să pierdem inclusiv specii
    foarte cunoscute sau foarte apropiate de noi. De cele mai multe ori, când
    ne gândim la o extincţie ne gândim la acele specii pe care le ştim că sunt în
    pericol, ne gândim la tigri, ne gândim la elefantul african, la rinocerul negru
    şi aşa mai departe. Insă, de data asta va fi vorba de specii mult mai aproape
    de noi. De exemplu, populaţia de ton, un aliment accesibil pe toată planeta, ar
    putea să scadă în următorii 10 ani, pentru ca apoi să dispară total. In
    România, o specie relevantă pentru noi este ghiocelul care ar putea să dispară
    din sălbăticie din cauză că primăvara sunt foarte mulţi culegători. Apoi
    avem o problemă globală cu populaţia de albine care s-a redus masiv,iar dacă nu se iau măsuri va fi
    extrem de neplăcut în viitorul apropiat.


    Cercetătorii
    arată ca omul trebuie să-şi schimbe comportamentul şi să găsească soluţii
    pentru restaurarea ecosistemelor de care depinde. Reducerea deşeurilor
    alimentare şi înlocuirea combustibililor fosili cu alternative de energie din
    surse regenerabile, sunt elemente care trebuie luate în calcul pentru salvarea
    biodiversităţii. Magor Csibi: Este nevoie ca noi, consumatorii
    finali, să ne schimbăm comportamentul, este nevoie să reducem drastic
    risipa. In agricultură vedem că problemele sunt extrem de mari. In acest
    moment, ne hrănim cu 12 specii de plante şi cu cinci specii de animale, adică
    am înlocuit o mare majoritate a biodiversităţii de pe această planetă cu 17
    specii, iar acest lucru va afecta în mod direct viitorul planetei noastre.
    Agricultura este pericolul cel mai mare la adresa pădurilor. Este primul factor
    în problema despăduririlor, se folosesc 70% din resursele de apă pentru
    agricultură. Deci aceste lucruri generează un supraconsum. Asta în condiţiile în care
    aruncăm o bună parte din alimentele pe care le producem. Mai bine de o treime
    din toate alimentele produse pe această planetă sunt aruncate în fiecare an. Si
    în sectorul energetic avem multe de schimbat. Aici vorbim de dependenţa noastră
    de combustibilii fosili, iar dacă nu vom face nimic schimbările chimatice vor
    avansa. Semnalul este că suntem undeva aproape de margine.


    Raportul
    Planeta Vie 2016, care prezintă starea de sănătate a planetei,
    prezintă si câteva exemple de specii care, datorită eforturilor umane de
    conservare, şi-au revenit. Un exemplu îl reprezintă revenirea râsului în
    Franţa, unde populaţia a ajuns de la 0 exemplare în 1970, la 108. La fel, ursul
    panda gigant sau castorul nu mai sunt pe cale de dispariţie, iar în
    România se fac eforturi pentru ca zimbrul să fie reintrodus în mediul său
    natural.