Radio România Internațional

Tag: xenofobie

  • RAPORT: Statele membre UE au luat măsuri împotriva antisemitismului

    RAPORT: Statele membre UE au luat măsuri împotriva antisemitismului

    „Pentru că lovește în esența valorilor noastre: umanitate, libertate religioasă, egalitate, antisemitismul este o otravă pentru societate”, spunea Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene în 2021, la lansarea Strategei UE privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești.

    Strategia care se întinde pe mai mulți ani, 2021 – 2030, cuprinde trei piloni: prevenirea și combaterea tuturor formelor de antisemitism, protejarea și susținerea vieții evreiești în UE și al treilea pilon – educație, cercetare și comemorarea Holocaustului.

    Primul raport intermediar, publicat acum câteva zile de Comisia Europeană, arată că din 2021 și până astăzi, majoritatea statelor membre au luat măsuri împotriva antisemitismului: 23 dintre ele au elaborat strategii naționale de combatere a antisemitismului; 20 de state membre au numit un coordonator național, iar 25 au adoptat definiția de lucru a antisemitismului.

    Însă, de la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, incidentele antisemite au luat amploare în întreaga Europă.

    Prin urmare, Comisia a accelerat punerea în aplicare a strategiei UE, a pus la dispoziție fonduri pentru securitatea spațiilor evreiești, creează o rețea dedicată organizațiilor specializate în combaterea antisemitismului online și sprijină înființarea unei „rețele de locuri în care a avut loc Holocaustul”.

    România a aprobat în mai 2021 prima Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, iar anul acesta a fost aprobată a doua etapă pentru perioada 2024 – 2027.

    De altfel, din 2021, în România există un reprezentant special al Guvernului României pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului și xenofobiei.

    Comsia Europeană notează că România este prima țară din UE care a introdus în programa școlară „Istoria evreilor. Holocaustul” ca materie ce se studiază în clasele a XI-a și a XII-a, începând cu anul școlar 2023-2024.

  • Raport privind drepturile fundamentale in UE

    Raport privind drepturile fundamentale in UE

    Pandemia de COVID-19 a expus multe lacune în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale la sănătate, educație, ocuparea forței de muncă și protecție socială în întreaga societate a Uniunii Europene. Raportul Agenției pentru drepturi fundamentale pentru anul 2020 prezintă impactul amplu al pandemiei asupra drepturilor și propune modalități optime de abordare a inegalităților și amenințărilor în creștere la adresa coeziunii societății. Nicole Romain, șefa Biroului de comunicare și evenimente și purtătoare de cuvânt a Agenției Uniunii Europene pentru drepturi fundamentale, cu sediul în Viena, Austria.

    Raportul privind drepturile fundamentale este publicat anual, în luna iunie, și prezintă situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană, în statele membre, pe parcursul unui an calendaristic. Principalele concluzii ale acestui raport, care analizează anul 2020, vin pe fundalul unui an foarte dificil în care au fost instituite la nivel global perioade de carantină pentru controlul pandemiei. În acest context, am observat o creștere a rasismului, inclusiv infracțiuni din ură rasială și discurs instigator. De asemenea, dacă analizăm drepturile copiilor, mulți dintre aceștia au suferit din cauza lipsei de acces la educație digitală, care o dată cu închiderea școlilor a devenit o problemă în multe state ale Uniunii Europene. Nu ne referim doar la perspectiva digitală, ci și la acei copii care trăiesc în zone și comunități izolate, cum ar fi comunitatea romă. În timpul carantinării la domiciliu, au existat numeroase plângeri de violență domestică. Pe lângă acest aspect, mai subliniem și provocările privind migrația în 2020.

    Odată identificate problemele, care sunt următorii pași?

    Nicole Romain: Raportul privind drepturile omului include opiniile agenției noastre. Aceste opinii subliniază măsurile pe care legislativul Uniunii Europene sau statele membre le-ar putea lua pentru a elimina problemele menționate în raport. De exemplu, dacă privim problema rasismului, se stipulează foarte clar că statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să transpună legislația privind rasismul și xenofobia, inclusiv infracțiunile din ură rasială și discurs instigator și să încurajeze raportarea acestora. Acestea sunt măsuri pe care Agenția Uniunii Europene pentru drepturi fundamentale le propune, însă depinde de statele membre să ia măsuri și să se asigure că legislația e respectată. Aș putea spune, de exemplu, că România a făcut eforturi în ultimul an, în 2020, ca să-și perfecteze cadrul legal pentru combaterea rasismului. Mai exact, legislativul din România a inițiat un proiect de lege care să prevină rasismul împotriva comunității rome. Aceasta e o măsură specifică, ca urmare a acestor recomandări transmise de Agenția Uniunii Europene pentru drepturi fundamentale. Astfel, cu timpul, statele membre iau măsuri, iar exemplul României, pe care vi l-am oferit, este și un exemplu foarte pozitiv.

    Alte recomandări către guvernele statelor membre ale Uniunii Europene includ: adoptarea soluțiilor digitale pentru a combate dezinformarea, acordarea de atenție grupurilor de risc, cum ar fi persoanele aflate în îngrijire, persoanele reținute sau persoanele fără adăpost, dar și asigurarea accesului echitabil și egal la vaccinuri.


  • Strategie naţională împotriva antisemitismului şi xenofobiei

    Strategie naţională împotriva antisemitismului şi xenofobiei

    Guvernul a aprobat prima Strategie naţională şi Planul de acţiuni aferent pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării şi a discursului instigator la ură, a declarat deputatul Alexandru Muraru, reprezentant special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi a Xenofobiei. Practic, România, începând de astăzi, are o Strategie naţională, are un plan de măsuri concrete, cu finanţări, cu termene clare, pentru perioada 2021-2023. Mesajul Guvernului este astfel de toleranță zero față de amenințările cu caracter antisemit, xenofob, față de radicalizări, discurs instigator la ură, diverse forme de intoleranță, discriminare, violență politică sau simbolică.



    Această Strategie vine ca urmare a unui context internaţional şi a unor realităţi interne. România se alătură unui număr de state membre care au adoptat, până acum, astfel de documente strategice, fie pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, fie într-un cadru mai larg pentru prevenirea şi combaterea altor forme de intoleranţă, xenofobie, radicalizare, discurs instigator la ură, violenţă politică sau simbolică, a declarat Alexandru Muraru. Strategia națională are scop preventiv și se va implementa pentru a evita atentatele și evoluțiile negative din alte țări, precum și pentru a sancționa faptele de antisemitism, xenofobie, sau care sunt asociate radicalizării și discursului instigator la ură. Grupul țintă este format din elevi, studenți, profesori, angajații instituțiilor publice, societate civilă, a explicat Muraru.



    El a precizat că elaborarea strategiei a durat aproximativ 2 ani şi a implicat 20 de instituţii naţionale, între care 5 ministere – Educaţie, Afaceri Externe, Justiţie, Afaceri Interne şi Cultură. Impactul Strategiei va fi evaluat anual prin monitorizare timp de trei ani de către un coordonator național, iar după 3 ani va fi adoptată o nouă Strategie.



    În Uniunea Europeană, 7 state au adoptat (printre care Germania, Austria, Franța), până în prezent, documente strategice pentru prevenirea și combaterea antisemitismului iar alte 7 state au inclus combaterea acestui fenomen într-o strategie mai largă privind libertatea de religie, lupta împotriva radicalizării și a discursului instigator la ură. În România nu au fost comise acte de violență de natură teroristă, dar există riscul de a se produce în viitor, având în vedere modul și ritmul de propagare a discursului instigator la ură. Pe de altă parte, pe teritoriul României au avut loc acte de vandalism și alte incidente îndreptate împotriva persoanelor aparținând unor minorități etnice și religioase. România se confruntă cu cazuri de auto-radicalizare, inclusiv a unor cetățeni români, urmare a expunerii acestora, în principal în mediul online, la diverse mesaje extremiste, radicale sau teroriste, spune deputatul.



    Strategia și planul de acțiune aferent vor aduce date statistice complete de la nivel local și central, cu privire la modalitățile de manifestare a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Se așteaptă ca măsurile care vor fi implementate în următorii ani să contracareze teoriile conspiraționiste şi ştirile false, inclusiv mesajele stigmatizante, care pun la încercare rezilienţa societăţii româneşti.



    Obiectivele strategiei urmăresc asigurarea protecției grupurilor vulnerabile în fața antisemitismului, antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, îmbunătățirea mecanismelor de colectare a datelor despre aceste amenințări sau infracțiuni și crearea de mecanisme complementare noi care măsoară percepția publică, evaluarea actualelor programe de formare profesională a instituțiilor cu atribuții în combaterea și prevenirea acestor fenomene, măsuri pozitive pentru promovarea toleranței, educației civice și rezilienței societății, respectiv continuarea demersurilor pe plan internațional pentru combaterea acestor fenomene, a mai spus Alexandru Muraru.

  • Jurnal Românesc – 17.12.2020

    Jurnal Românesc – 17.12.2020

    Ministerul Afacerilor Externe a condamnat ferm orice act de violenţă
    şi orice formă de xenofobie, rasism şi discriminare după ce doi români au fost
    agresaţi în Franţa. Trei persoane, între care doi români, au fost atacate cu o armă
    albă pe 12 decembrie în localitatea Antony. Unul dintre conaţionalii răniţi a
    fost externat, iar celălalt primeşte în continuare îngrijiri medicale în
    spital. MAE arată că reprezentanţii ambasadei României la Paris au luat
    legătura cu cei doi şi se află în contact cu administraţia locală şi cu
    spitalul unde este internat românul.

    Autorităţile franceze îl anchetează pe
    atacator sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de omor comisă din
    motive de rasă, etnie sau religie. În acest context, Bucureştiul reiterează
    importanţa continuării eforturilor susţinute la nivelul Uniunii Europene pentru
    combaterea xenofobiei, a discriminării de orice natură şi a discursului
    instigator la ură. MAE le reaminteşte cetăţenilor români că pot solicita
    asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Paris +33
    0147 052 966, +33 0147 052 755, +33 0145 503 997 şi +33 0147 051 040. Pentru situaţii de urgenţă există numărul
    de telefon al misiunii diplomatice +33 0680 713 729.




    Administrația Regională de Stat Cernăuți le-a
    solicitat Administrațiilor raionale Herța, Hliboca și Noua Suliță să faciliteze
    anularea de către consiliile locale și raionale a deciziilor prin care limba
    română obținea statut de limbă regională și putea fi folosită în unitățile administrativ-teritoriale,
    transmite Agenția BucPress. Adjunctul guvernatorului regiunii Cernăuți, Natalia
    Gusak, a trimis o scrisoare prin care arată că Legea privind bazele politicii
    lingvistice, adoptată în timpul mandatului președintelui Viktor Ianukovici, a
    fost anulată de Curtea Constituţională de la Kiev şi înlocuită cu Legea privind
    funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat. Oficialul a atras atenţia
    consiliilor locale ale românilor din regiunea Cernăuți că încă nu au anulat
    deciziile prin care limba română obține statut special la nivel local şi le
    cere acestora să respecte normele
    legislației în vigoare.

    De la Bucureşti, membrii Partidului Alianţa
    pentru Unirea Românilor solicită intervenţia de urgenţă a autorităţilor
    competente pentru menţinerea statutului
    de limbă regională al limbii române. Aceştia atrag atenţia că dispoziţia
    Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi nu corespunde prevederilor
    Constituţiei şi angajamentelor internaţionale ale Ucrainei şi afectează
    identitatea comunităţii româneşti. Românii din statul vecin reprezintă a treia
    etnie ca pondere şi sunt concentraţi în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi
    Odesa.




    Albumul bilingv Azur de Lisabona,
    realizat de Ambasada României în Portugalia și Institutul Cultural Român de la
    Lisabona, cu sprijinul Fundației Bonte, va fi prezentat oficial pe 18
    decembrie. Lansarea va avea loc pe paginile de Facebook ale reprezentanţei
    Institutului Cultural Român și Ambasadei României la Lisabona în prezenţa
    ambasadorului Ioana Bivolaru, şefului ICR Lisabona Daniel Nicolescu,
    scriitorului Radu Paraschivescu și directorului Editurii Guerra e Paz, Manuel
    Fonseca. Cartea reunește texte ale unor diplomați români, scriitori, artiști,
    oameni de teatru sau de film care au avut prilejul să viziteze în decursul
    vremii Portugalia. Ilustraţia este asigurată de fotograful Cosmin Bumbuț, iar
    textele au fost traduse în portugheză de Corneliu Popa. Volumul, care a apărut în noiembrie, se află deja în cele mai
    importante librării din Portugalia.




    119 volume semnate de autori români, între care Ana Blandiana,
    Gabriela Adameșteanu, Matei Vișniec, Tatiana Țîbuleac și Aura Christi, vor fi
    traduse şi publicate în 2021 în spațiul european și internațional, cu sprijinul
    Institutului Cultural Român şi al celor 18 reprezentanţe ale sale din lume.
    Iniţiativa se va desfăşura prin Translation and Publication Support Programme
    și Publishing Romania, din cadrul direcției Centrul Cărții a ICR. Instituţia
    arată că numărul cărților traduse aproape că s-a dublat comparativ cu anii
    precedenţi. Translation and Publication Support Programme, programul de
    finanţare a editorilor străini pentru traducerea autorilor români, a fost
    lansat în 2006 şi îşi propune să înlesnească accesul publicului străin la
    cultura română şi să sprijine prezenţa autorilor români pe piaţa internaţională
    de carte, prin finanţarea costurilor de traducere şi editare.

  • Manifestări xenofobice împotriva lucrătorilor stăini în România și UE

    Manifestări xenofobice împotriva lucrătorilor stăini în România și UE

    Problema imigranţilor a creat
    disensiuni între statele Uniunii Europene în ultimii cinci ani şi a dus la
    creşterea xenofobiei în interiorul blocului comunitar. România s-a confruntat,
    de curând, cu manifestările din Ditrău, localitate cu populaţie preponderent
    maghiară, unde o bună parte din localnici s-au revoltat din cauza unui
    antrepenor local care a angajat doi brutari din Sri Lanka.


    Eurodeputatul român Eugen Tomac,
    membru al Partidului Popular European critică dur manifestările din Ditrău şi
    atrage atenţia asupra creşterii discriminării din cauza discursului politic:


    Orice cetăţean de pe această planetă
    are dreptul să i se respecte demintatea umană. Indiferent că provin din Asia,
    din Africa, cetăţeni care vin pe teritoriul României sau pe teritoriul Uniunii
    Europene pentru un loc de muncă mai bine plătit, avem obligaţia să îi tratăm cu
    respevctul cuvienit. Este de neconceput, din punctul meu de vedere, ca în
    secolul nostru să avem abordări atât de primitive şi sunt de condamnat
    politicienii care încurajează asemenea demersuri.

    Plec de la premiza că este
    doar un incident pe care trebuie să îl tratăm în mod izolat, din care trebuie
    să tragem concluziile necesare pentru că România are o problemă reală în ceea
    ce priveşte resursele forţei de muncă. Atâta timp cât avem cadrul juridic
    necesar pentru a putea primi cetăţeni din alte state care îşi desfăşoară
    activitatea aici, în mod onest, ar trebui să privim un pic mai aplicat şi,
    plecând de la premiza că niciun cetăţean al acestei planete nu trebuie
    discriminat doar pentru că provine dintr-o altă regiune a lumii.






    Eugen Tomac subliniază că România
    are nevoie de lucrători sosiţi din alte state, în contextul unei crize a forţei
    de muncă în anumite sectoare din ţara noastră:


    Avem un deficit uriaş în ceea ce
    priveşte resursa umană în diferite domenii de activitate şi dovadă este faptul
    că în mai mai multe domenii deja sunt aduşi pe piaţa forţei de muncă din
    România cetăţeni provenind din state foarte îndepărtate. Trăim într-o lume în
    continuă schimbare, nu trăim într-un stat închis şi ţine de noi să avem înţelepciunea
    necesară pentru a privi aceste lucruri ca pe o normalitate fără a le exagera şi
    a le da note politice nefericite.

  • Atitudini xenofobe la Ditrău

    Atitudini xenofobe la Ditrău

    O aşezare din judeţul Harghita, Ditrău, ţine, de câteva zile, prim-planul dezbaterilor politice, civice şi mediatice şi alimentează pasiunile în toată ţara. Oficialităţile de la Bucureşti s-au sesizat după ce comunitatea locală a reacţionat vehement faţă de angajarea la o brutărie din sat a doi muncitori veniţi din Sri Lanka. Localnicii au protestat în stradă, fiindcă se tem ca la ei în comună să nu vină migranţi, care să le impună cultura lor” şi să le pericliteze siguranţa.



    Proprietarii de locuinţe unde au fost cazaţi cei doi muncitori au primit ameninţări de la consăteni furioşi, care spun că nu vor mânca niciodată pâine frămânată de mâini negre”. Patronul a decis să-i cazeze în afara localităţii, dar a anunţat că sri lankezii vor continua să lucreze pe aceleşi posturi pe care au fost angajaţi. Anterior, el evocase mutarea celor doi pe alte posturi, pentru a dezamorsa situaţia, dar şi această ofertă fost respinsă de localnici.



    Preotul romano-catolic din sat, ce s-a raliat protestului, a fost mustrat de superiorii ecleziastici, iar primarul, care a încercat să dezamorseze tensiunile, a clacat nervos şi-a izbucnit în plâns. Povestea e cu atât mai stranie cu cât o cincime din populaţia comunei munceşte, la rându-i, în străinătate.



    Episodul oribil, dar aparent banal, de xenofobie, cum sunt atâtea în Europa, din Scandinavia în Sicilia şi de la Madrid la Moscova, are, însă, spun comentatorii, semnificaţii mai profunde. Preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, vorbeşte despre excludere, xenofobie şi rasism”. Scena dramei, judeţul Harghita, face parte, alături de Covasna şi o parte din Mureş, din aşa-numitul Ţinut Secuiesc, singurul din ţară în care majoritari sunt etnicii maghiari.



    Pauperă, enclavizată, ultraconservatoare, populaţia rurală de acolo e, în multe cazuri, monolingvă, nu vorbeşte româna şi susţine ideea autonomiei secuilor, deşi judeţele lor primesc de la bugetul de stat mai mult decât produc. Televiziunile din Ungaria au monopol mediatic în zonă şi unii pun atitudinea sătenilor din Ditrău pe seama discursului consecvent antimigraţie al premierului ungur, Viktor Orban. Aceleaşi televiziuni insistă că resentimentele sătenilor se îndreaptă nu spre sri lankezi, ci spre patronul brutăriei, el însuşi etnic maghiar.



    Foşti angajaţi s-au plâns că acesta s-a purtat cu ei inuman, au fost plătiţi doar cu salariu minim şi au fost obligaţi, în mod sistematic, să efectueze ore suplimentare, fără a fi plătiţi. Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a dispus declanşarea unor controale la firma acuzată. Poliţia a deschis un dosar penal, iar Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, condus tot de un etnic maghiar, Csaba Asztalos, s-a autosesizat în acest caz.



    Fost vicepremier în Guvernul de la Bucureşti şi fost lider al UDMR, principala formaţiune politică a minorităţii sale, scriitorul Marko Bela, regretă că am picat testul, fiindcă cerem toleranță pentru noi, dar îngăduim intoleranța comunității noastre.”

  • Jurnal românesc – 22.01.2020

    Jurnal românesc – 22.01.2020


    Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Ierusalim, cu
    preşedintele israelian, Reuven Rivlin, pe care l-a asigurat de susţinerea
    constantă din partea României pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei şi
    intoleranţei    . Iohannis a afirmat că va acorda în continuare o atenţie deosebită
    parteneriatului dintre cele două state şi a punctat importanţa organizării
    celei de-a treia şedinţe comune de guvern România – Israel care, în opinia sa,
    poate contribui la dezvoltarea cooperării economice bilaterale. La rândul său,
    Reuven Rivlin a apreciat participarea României la condamnarea Holocaustului şi
    a subliniat importanţa luptei comune împotriva rasismului    . Totodată,
    preşedintele român i-a adresat omologului israelian invitaţia de a vizita
    România, iar acesta a acceptat. Klaus Iohannis se află până pe 23 ianuarie în
    Israel, unde participă alături de zeci de lideri ai lumii la cea de-a 5-a
    ediţie a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului
    şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare
    Auschwitz-Birkenau.




    Filmele Acasă de Radu Ciorniciuc şi
    Colectiv, de Alexander Nanau, vor fi prezentate în cadrul celui mai
    cunoscut festival de film independent din Statele Unite ale Americii, Sundance,
    care are loc în perioada 23 ianuarie – 2 februarie. Lungmetrajul Acasă
    va avea premiera internațională în competiţia de film documentar şi va concura
    alături de alte 12 pelicule selectate din peste 14 mii de filme din întreaga
    lume. Producţia spune povestea unei familii care a trăit timp de 20 de ani în
    sălbăticia din Delta Văcărești, până când locul a căpătat statutul de zonă
    protejată şi a devenit Parcul Natural Văcărești, primul parc natural urban din
    România. Producţia Colectiv a fost inclusă în secţiunea
    Spotlight şi este un documentar despre evenimentele care s-au
    petrecut în primul an de la tragedia din clubul bucureştean Colectiv, care s-a
    soldat cu moartea a 64 de tineri. Filmul a avut premiera mondială în 2019 la
    Festivalul Internațional de Film de la Veneția, a fost proiectat la Festivalul
    Internațional de Film de la Toronto și a primit trofeul pentru Cel mai bun film
    documentar la Festivalul de Film de la Zurich.




    Questo, o aplicaţie românească pentru dispozitivele mobile, a fost
    premiată de Organizația Mondială a Turismului. Creată în aprilie 2017 de patru
    tineri din Bucureşti, aplicaţia a obținut premiul la categoria Disruptive
    Hospitality din cadrul competiției Tourism Startup. Questo este o aplicație
    gratuită, disponibilă pe Android și iOS, care îi îndeamnă pe turiști să
    descopere un oraș prin intermediul poveștilor adăugate de localnici. Printre
    orașele din România care au tururi disponibile se regăsesc București, Sibiu,
    Brașov, Iași, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, Bacău şi Sighișoara, iar între
    cele din străinătate se află deocamdată Rotterdam din Olanda și Budapesta din
    Ungaria. La finalul anului 2017, aplicaţia Questo a premit distincția
    Best Travel App la evenimentul eTravel Awards.




    Volumul Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina
    Petrescu, de criticul Magda Mihăilescu, va fi lansat pe 23 ianuarie la
    sediul Institutului Cultural Român din Bucureşti. Cartea-album de 223 de
    pagini, apărută la Editura Uniunii Cineaștilor din România, include numeroase fotografii
    inedite din viața și cariera Irinei Petrescu, diverse convorbiri, scrisori,
    confesiuni ale actriței şi mărturii semnate de personalități care i-au marcat
    cariera, precum Liviu Ciulei, Mihai Măniuțiu, Dan Nuțu sau Virgil Ogășanu.
    Irina Petrescu s-a născut la Bucureşti, pe 19 iunie 1941. A absolvit Institutul
    de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale şi a debutat, în
    1964, la Teatrul Bulandra cu piesa Noaptea e un sfetnic bun de
    Alexandru Mirodan, în regia lui Radu Penciulescu. Activitatea teatrală a fost
    dublată de o bogată prezenţă în lumea filmului, actriţa interpretând roluri în
    peste 15 producţii cinematografice. În anul 2000, Irina Petrescu a fost
    decorată de Preşedintele României cu Ordinul Naţional Steaua
    României în grad de Ofiţer. S-a stins pe 19 martie 2013.














    Expoziția de fotografie Ultima Lună, a artiștilor Nicola
    Bertasi și Marzio Villa, va fi deschisă pe 27 ianuarie la Accademia di Romania
    la Roma. Proiectul, curatoriat de Valentina Ribaldi şi realizat cu sprijinul
    Institutului Cultural Român, este prilejuit de sărbătoarea Zilei Unirii
    Principatelor Române. Vor fi expuse 31 de imagini alb-negru surprinse în
    regiunea Maramureș, ce reprezintă o explorare a stilului de viață al
    locuitorilor zonei și a tradițiilor uneia dintre cele mai neschimbate regiuni
    ale Europei. Cei doi artiști fotografi italieni au realizat documentarea în
    localitățile Sârbi, Budești și Botiza, trei sate străvechi izolate de dealurile
    Carpaților. Expoziția Ultima Lună, găzduită de Galeria de Artă a
    instituţiei de cultură românească din capitala Italiei, va rămâne deschisă până
    pe 15 februarie și va putea fi vizitată pe bază de rezervare, ce poate fi
    obţinută la adresa de email info@accadromania.it sau la numărul de telefon +39
    06 320 80 24.

  • Jurnal românesc – 23.08.2019

    Jurnal românesc – 23.08.2019

    22.276 de români s-au înregistrat online pe portalul www.votstrainatate.ro până joi, 22 august, informează Autoritatea Electorală Permanentă. Instituţia precizează că, pentru votul prin corespondență, s-au înscris 11.144 de persoane, iar pentru cel la secția de votare, 11.132. AEP reiterează îndemnul adresat românilor din diaspora de a opta pentru votul prin corespondenţă, o procedură simplă şi sigură, care permite evitarea aglomeraţiei de la secţiile de votare şi anularea costurilor deplasării la urne. Totodată, AEP anunţă că a lansat în dezbatere publică proiectul pentru aprobarea procedurii de acreditare a asociaţiilor, fundaţiilor, instituţiilor mass-media interne şi externe şi a observatorilor internaţionali la alegerile prezidenţiale din noiembrie. Proiectul de act normativ a fost publicat pe site-ul www.roaep.ro şi poate fi consultat la secţiunea Legislaţie electorală – Transparenţă decizională. Observaţiile şi propunerile privind documentul pot fi transmise, până pe 2 septembrie, la adresa de e-mail cabinetpresedinte@roaep.ro.



    Operatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 414 de locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în Olanda – 135, unde sunt căutaţi, cu precădere, muncitori necalificaţi în agricultură şi grădinărit. Germania pune la dispoziţie 116 posturi de bucătar, cameristă, consultant IT, dezvoltator software, manager, electrician sau zidar, Austria 84 locuri de muncă pentru electricieni, faianțari, instalatori sau tâmplari, iar Norvegia are nevoie de 49 lucrători în sectorul auto şi ospătari. Anunţul mai cuprinde 15 posturi de tehnician mecanic și electric în Spania, 12 de sticlar în Slovacia, 3 de bucătar şi programator în Slovenia. Cei interesaţi pot viziona oferta completă pe pagina de internet www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din zona de reşedinţă, unde pot fi îndrumaţi de consilierul Eures.



    Elevii originari din Europa de Est care învaţă în şcolile din Anglia şi Scoţia se confruntă cu un grad din ce în ce mai ridicat de rasism şi xenofobie, relevă un studiu realizat de Universitatea Strathclyde din Glasgow. Potrivit cercetătorilor, 77% dintre elevii care au luat parte la studiu au declarat că au avut de suferit din cauza rasismului, a xenofobiei sau bullying-ului, iar jumătate dintre ei au spus că astfel de abuzuri au devenit mult mai dese după referendumul din 2016 privind ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Elevii au menţionat că au fost ţinta atât unor atacuri verbale, pe stradă şi în mijloacele de transport, cât şi fizice, petrecute în marea lor majoritate chiar în interiorul şcolilor.


    Mai mult de atât, unele victime i-au acuzat pe profesori că nu doar au ignorat incidentele de acest fel, ci chiar ar fi râs şi ar fi permis continuarea lor. Cercetătorii avertizează că atacurile şi lipsa de implicare a unor profesori au avut un impact negativ asupra sănătăţii mintale a elevilor şi asupra sentimentului de apartenenţă la Marea Britanie. Corespondentul Radio România la Londra transmite că studiul s-a desfăşurat în perioada octombrie 2016 – mai 2018 şi că la cercetare au participat peste 1.000 de elevi, cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani. Majoritatea acestora locuiau de cel puţin trei ani în Marea Britanie şi proveneau din România, Polonia şi Lituania.



    Ambasada României în Rusia anunţă că va publica, până la Crăciun, o listă cu numele a aproximativ 11.000 de români morţi în lagărele, spitalele şi batalioanele de muncă sovietice. La începutul acestei verii, reprezentanţa diplomatică a ţării noastre la Moscova a prezentat un prim tabel cu datele de identificare a 10.724 de prizonieri înhumaţi în cimitirele multinaţionale de pe teritoriul Federaţiei Ruse. Ambasadorul României în Rusia, Vasile Soare, a afirmat că românii “trebuie să ştie unde le sunt înaintaşii” şi că numărul românilor care au căzut prizonieri în cel de-al Doilea Război Mondial pe Frontul de Est şi care au murit în fostul spaţiu sovietic variază între 45.000 şi 65.000. “Ştim cu exactitate de 29.800 de prizonieri români care au murit în lagăre, mai precis în 288 de lagăre. Din cele peste 500 existente, în peste o jumătate au fost şi prizonieri români”, a declarat ambasadorul. Vasile Soare a adăugat că după Germania şi Ungaria, România a înregistrat cele mai mari pierderi în al Doilea Război Mondial.

  • Comisia reacţionează la creşterea anti-semitismului în UE

    Comisia reacţionează la creşterea anti-semitismului în UE

    Antisemitismul este în creștere în statele membre UE și tot mai puțini evrei se simt în siguranță în Europa. Această situație îngrijorează Comisia, care a luat o serie de măsuri.

    85% dintre evreii europeni consideră că anti-semitismul este cea mai mare problemă socială sau politică în țările din care provin, se arată într-un studiu publicat la sfârșitul anului trecut de Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale. Studiul mai arată că 28% dintre evrei au fost hărțuiți cel puțin o data în anul precedent și că peste o treime evită evenimente și locuri specifice comunității lor întrucât nu se simt în siguranță. Aproape 9 din zece respondenți consideră că probelemele cele mai serioase se văd în mediul online, iar 7 din zece consideră că țările lor nu fac suficient de multe pentru a combate antisemitismul. Această situație a fost deplânsă de vice-președintele Comisiei Europene Frans Timmermans, care consideră că fenomenul anti-semitismului trebuie combătut prin eforturi conjugate:

    Dacă vrem să ne asigurăm că toți cetățenii noștri se simt în siguranță în Europa, atunci toate autoritățile publice – indiferent dacă sunt europene, naționale sau locale – sunt responsabile de acest lucru. Avem nevoie acum de măsuri concrete în statele membre pentru ca evreii să vadă schimbări palpabile. Printre acestea ar fi pregătirea forțelor de ordine, sprijinirea cadrelor didactice prin pregătirea în domeniu, asigurarea securității comunităților evreiești. și îmi doresc, nu doar ca membru al acestei Comisii ci și ca tată ca fiecare tânăr european să ne cunoască istoria și să cunoască, în mod special, istoria Holocaustului. Să poată numi lagărele de concentrare, să știe despre masacrele din Ucraina și din alte locuri, să știe ce a dus la crimele naziștilor, cum poți dez-umaniza o altă ființă umană, cum poți transforma un popor într-un așa-numit dușman al statului sau să spui că face parte dintr-o elită cosmopolită din sistemul financiar, toate aceste teme și cuvinte-cheie pe care oricine știe istoria europeană le recunoaște drept semne ale antisemitismului. Pentru mine totul este foarte simplul. Comunitatea evreilor aparține Europei în egală măsură în care îi aparținem noi, cei care nu suntem evrei. Cei care fac tot timpul trimitere la valorile creștine ar trebui să înțeleagă că dacă suntem creștini trebuie ca pentru totdeauna să ne distanțăm de anti-semitism. Nu există Europa dacă evreii nu se simt în siguranță în Europa.

    Comisia Europeană și-a intensificat eforturile de combatere a anti-semitismului începând cu 2016, când a fost lansat un grup la nivel înalt pentru combaterea Rasismului, Xenofobiei și altor forme de Intoleranță. Alte măsuri includ un cod de conduită online și semnarea, la sfârșitul anului trecut, unui parteneriat cu Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului.


  • Antisemitismul este în creştere în Europa

    Antisemitismul este în creştere în Europa

    Antisemitismul este în creştere, arată sondajul realizat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene realizat în 12 ţări unde trăieşte o proporţie de 96% din populaţia evreiască din blocul comunitar.

    Majoritatea evreilor din Europa consideră ca antisemitismul s-a agravat în ultimii ani, relevă un studiu realizat de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Sunt rezultate îngrijorătoare, care confirmă importanța acțiunilor întreprinse de Comisia Europeană și pe care aceasta continuă să le desfășoare pentru combaterea antisemitismului. Studiul a fost realizat în 12 state europene unde trăiesc 96 la sută dintre evreii europeni.

    Comentând rezultatele sondajului, vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a spus: În acest sondaj reprezentativ realizat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale, realizat pe un eşantion de 16.300 de evrei din 12 state ale UE, 9 din 10 respondenți afirmă că, în opinia lor, antisemitismul a crescut. 85% dintre respondenți consideră că antisemitismul este cea mai gravă problemă socială; 79% dintre cei care au fost victimele unor acte de hărţuire antisemită nu au raportat poliției sau oricărei alte organizații respectivele incidente. Anul viitor vom face bilanțul a ceea ce am făcut până acum.


    Sondajul european mai arată că mai mult de o treime dintre persoanele intervievate evită să participe la evenimente dedicate evreilor sau să viziteze locuri evreiești deoarece nu se simt în siguranţă. De asemenea, același procentaj s-a gândit să emigreze. Creşterea antisemitismului în Europa este deosebit de îngrijorătoare în mediul online, motiv pentru care Comisia Europeană a propus începând din 2016 un Cod de conduită privind discursurile ilegale de incitare la ură în mediul online. Recent, Comisia a propus un act legislativ prin care să se asigure faptul că orice conţinut cu caracter terorist din mediul online este eliminat în termen de o oră de la emiterea unui ordin de îndepărtare de către autorităţile naţionale competente. În iunie 2016, Comisia Europeană a lansat Grupul la nivel înalt privind combaterea rasismului, a xenofobiei şi a altor forme de intoleranţă în vederea intensificării cooperării și a coordonării, a prevenirii și a combaterii în mod mai eficient a infracțiunilor motivate de ură și a discursurilor de incitare la ură. Este o reţea care reuneşte toate cele 28 de state membre ale UE, organizaţii internaţionale şi organizatii ale societatii civile, prin care CE urmăreşte această problemă.

  • Ascensiunea violenței cu caracter neofascist în Europa

    Ascensiunea violenței cu caracter neofascist în Europa

    Presa occidentală trage semnale de alarmă în legătură cu apariţia unei fracturi flagrante în peisajul politic european, dată de creşterea mişcărilor naţionaliste şi populiste, în detrimentul influenţei partidelor tradiţionale, realitate ce ar putea fi transferată în componenţa noului Parlament European, pe care îl vom alege la primăvară. Nu numai clasa politică este atinsă de această tendinţă, ci şi societatea, în multe ţări mişcările de orientare neo-fascistă fiind tot mai active. Motiv pentru care, Parlamentul Europan a adoptat o rezoluţie pe acest subiect.

    Legislativul european este preocupat de ascensiunea fascismului, a rasismului și a xenofobiei și le solicită statelor membre ale Uniunii Europene să interzică grupurile neo-fasciste și neo-naziste. În textul adoptat de eurodeputaţi, sunt menţionate atentatele din ultimii ani, care au avut drept mobil ura de rasă sau împotriva minorităţilor, precum cel din Norvegia, din 2011, în care au fost ucişi 77 de tineri, uciderea parlamentarului britanic, Jo Cox, în 2016, sau atacul recent al grupărilor fasciste din Italia împotriva euro-deputatei Eleonora Forenza. Rezoluţia menţionează mai multe incidente provocate de mişcări de sorginte fascistă în Polonia, Grecia, Italia, Germania, Franța, Spania, Letonia și țările nordice, în ultima perioadă.

    În intrevenţia sa din parlament, comisarul european pentru justiţie, Vera Jourova, a subliniat că o cunoaștere a istoriei este condiția primordială pentru a împiedica astfel de crime în viitor și joacă un rol important în educarea generațiilor tinere: Conform datelor pe care le avem, în prezent, sunt aproximativ 4 incidente de tip antisemit pe zi, în Franţa, Marea Britanie şi Germania. Aşteptăm ca statele membre să acţioneze cu hotărâre împotriva grupurilor neo-naziste, fie că sunt pe străzi, pe stadioanele de fotbal, în lăcaşe de cult sau oriunde în altă parte.

    Parlamentul European invită statele membre să condamne și să sancționeze cu fermitate infracțiunile motivate de ură, discursurile de incitare la găsirea de țapi ispășitori, de la toate nivelurile și din toate tipurile de mijloace de informare, precum şi să ia măsuri suplimentare de prevenire, condamnare și combatere a discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură. Totodată, statele membre și mass-media sunt îndemnate să contracareze răspândirea rasismului, a fascismului și a xenofobiei pe internet. Mai mult, victimele infracțiunilor cu caracter rasist sau xenofob trebuie să beneficieze de sprijin psihologic, iar martorii unor astfel de infracțiuni de protecţie a identităţii, din parte forţelor de ordine. În context, autoritățile de aplicare a legii, serviciile de informații, sistemul judiciar și organizațiile societății civile sunt solicitate să coopereze intens în combaterea tuturor formelor de intoleranță. În toate ţările membre ale Uniunii va fi promovată educația privind diversitatea societății noastre, se va insista pe aducerea la cunoştiinţa copiilor a istoriei, inclusiv a atrocităților comise în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, cum ar fi Holocaustul – se mai arată în rezoluţia Parlamentului European.


  • Drepturile omului în Uniunea Europeană

    Drepturile omului în Uniunea Europeană

    Agenţia pentru Drepturi Fundamentale
    a Uniunii Europene     cu sediul la Viena s-a înființat în 2007 ca organism
    independent al blocului comunitar. Aceasta colectează date privitoare la
    aplicarea drepturilor omului, cu câteva teme prioritare: accesul la justiție,
    victime ale infracționalității, societatea informațională, integrarea romilor,
    cooperare judiciară, drepturile copilului, discriminare, imigrație și
    integrarea imigranților, rasism și xenofobie.


    Aflat în România pentru întâlniri cu
    oficialitățile pentru a pregăti preluarea președinției colective din 2019,
    directorul agenției Michael O’Flaherty a susținut o conferință la Școala
    Națională de Studii Politice și Administrative din București în care a arătat
    că Uniunea are motive să fie mândră de ceeea ce a realizat în domeniul
    drepturilor omului, însă sunt îngrijorări cu privire la starea actuală de fapt.

    Cât de mult şi cât de bine
    face Europa pentru a onora demnitatea, inviolabilitatea prețioasă a calității
    vieții tuturor oamenilor de pe teritoriul ei, în întreaga ei bogăție și
    diversitate? La această întrebare aș putea răspunde în două cuvinte dar și în
    mai multe. Impresia mea este o reacție de mirare și de îngrijorare. Mirarea
    înseamnă că sunt impresionat. Am dezvoltat un sistem impresionant de protejare a
    drepturilor omului în Europa și care nu poate fi găsit nicăieri în lume. Cred că
    este important să începem prin a recunoaște aceasta, înainte de a privi la adevăratele
    probleme. Din 1948, de la Declarația Universală a Drepturilor Omului, am
    înființat un sistem extraordinar de protejare a drepturilor omului. Dar sunt și
    îngrijorat în privința a ceea ce poate furniza acest sistem. Să dau câteva
    exemple. Una dintre problemele care îmi cauzează neliniște, nesomn și
    îngrijorare în Europa de azi este situația fraților noștri romi. Situația lor
    este deplorabilă. Este minoritatea cea mai mare a Europei, aproximativ 6
    milioane de oameni, și indicatorii privind abuzul, privarea, hărțuirea sunt
    foarte mari. O altă îngrijorare este violența de gen, violența împotriva
    femeilor și trebuie să ne confruntăm cu ea. O altă problemă sunt drepturile
    persoanelor cu dizabilități și trebuie să facem un efort pentru a recunoaște
    nevoile acestor persoane. O altă problemă sunt membrii comunității LGBT și
    drepturile lor. O dimensiune secundară a îngrijorării mele privitoare la
    drepturile omului este aceea că lucruri rele se întâmplă prea adesea și cei
    care le comit scapă. Și lucrurile se întâmplă iar toată lumea le consideră
    acceptabile. Vorbesc despre incitarea la ură, vorbesc despre cum cineva, pe
    rețelele de social media, sau politicienii, pe o platformă, care pot formula
    discursuri care incită la ură împotriva persoanelor vulnerabile și nimic nu se
    întâmplă. Noi, datorită muncii noastre, avem o viziune din elicopter asupra
    stelor membre și putem spune că este o mare problemă.


    În
    ciuda unei tendinței eurosceptice din ultimii ani, Uniunea Europeană nu poate
    merge decât înainte în apărarea drepturilor omului    . Este, în definitiv, una
    dintre rațiunile care ține națiunile ei împreună.


  • Combaterea discursului xenofob, de instigare la ură

    Combaterea discursului xenofob, de instigare la ură

    Combaterea discursului care incită la ură în mediul online a înregistrat progrese semnificative după adoptarea Codului de Conduită în domeniu de către patru mari companii din domeniul IT. Comisia Europeană a publicat, săptămâna trecută, cel de-al treilea raport de evaluare a modului în care prevederile Codului sunt respectate.

    Companiile IT au eliminat 70% din discursul care incită la ură despre care au fost informate că există pe platformele lor online, se arată în cel mai recent raport de evaluare. La precedentul exercițiu, în mai anul trecut, procentul eliminării era de 59%, în timp ce în 2016, anul în care s-a semnat Codul de Conduită, doar 28% din conținutul semnalat a fost eliminat. Raportul observă și o îmbunătățire semnificativă a timpului de reacție al companiilor, care au analizat peste 80% dintre sesizări în primele 24 de ore, față de 40% în 2016. Evaluarea s-a desfășurat, de-a lungul a șase săptămâni, în 27 de state membre (Luxemburgul a făcut excepție), cu participarea a 33 de Organizații Non-Guvernamentale și 2 autorități naționale, care au trimis aproape 3000 de sesizări, dintre care peste 1800 pe canale care sunt disponibile și publicului larg. În plus, alte două platforme – Google plus și Instagram – și-au anunțat intenția de a-și asuma Codul de Conduită, semnat inițial de Facebook, Twitter, Microsoft și Youtube.

    Comisarul european pentru Justiție, Consumatori și Egalitate de Gen, Vera Jourova, a amintit că ideea din spatele Codului de Conduită este aceea de a responsabiliza companiile din IT, care erau conștiente de forța pe care o au, dar nu neapărat și de răspunderea pe care o poartă. Vera Jourova`consideră că progresele arată că se pot obține rezultate prin cooperarea dintre companii, societatea civilă și factorii de decizie:

    ​Fiecare dintre cele patru companii de IT a arătat că este mai responsabilă și a luat un număr de măsuri pentru a-și intensifica activitatea în acest domeniu. Au angajat mai multe persoane pentru a se ocupa de aceste probleme – de exemplu, Facebook a angajat încă 3000 de persoane, pe lângă cele 4500 care deja lucrau în domeniu – au demarat cursuri de pregătire `cu ONG-uri și surse de încredere care semnalează nereguli, astfel încât în 2017 încă 50 de organizații au ajuns pe lista celor care raportează probleme.

    Cele mai frecvente cazuri de discurs care incită la ură sunt cele legate de origine etnică, ură împotriva musulmanilor și xenofobie. Acest tip de discurs este sancționat și de legislația statelor membre, însă deocamdată doar o mică parte dintre cazurile raportate companiilor ajung și în atenția autorităților – în medie unul din 5.

    Aproximativ două treimi dintre statele membre au deja puncte de contact pentru discursul care incită la ură, iar în primăvara acestui an ar urma să fie lansat și un dialog între autoritățile naționale și companiile IT.