Radio România Internațional

Tag: Xerea

  • Europa, aputrusită di căñină

    Europa, aputrusită di căñină



    Emisfera nordică tricu ună nauă stămănă sum ună căldura zori tră ztrăxeari. Tempiraturile năstricură multu 40° Celsius, tru Italia și Spania, di exemplu, kiro tru cari incendii lăhtăroasi feaţiră mări zñii tru Gărţia, ama și tru Canada şi California. Tru Hamunisiili Canare, un incendiu aspari tru aestu mesu 5.000 di ictări di agări şi fură purtaţ 4.000 di pirsoane, iara tru hamunisia elenă Rhodos, cama di 250 di pompieri, ntră cari 52 di români, acționează nică contra a incendiului divastator ţi lu adusi dalga di căldură extremă, tu kirolu anda vimturli vărtoasi adară anvărligări di foc şi propagă iruşi fleamili. Nilli di ictări di pădure, hoteluri ma ñiţ ică ma mări, case, biseriţ, ferme cădzură aputrusiti di focu. 30 di ñilli di bănători și turiști fură purtaţ tru locuri ma sigura, ndauă ñilli ditu aeşţă pi calea apăllei. Autoritățli ndreasiră ună apunti aeriană tră turnarea tu patridă a turiștilor și spun că aesta easti nai ma marea opirațiune di purtari ditu istoria ali Gărţie, iu până pi 27 di alunaru easti nica tru lucru un codu aroşu di căñină, cu temperaturi prognozate di până la 44°C.



    Ma multi regiuni ditu Europa fură băgati sum codu aroșu di itia a piriclliului extrem, iara recorduri di temperatură fură surpati tu tută lumea. Marţ, nai ma marea temperatură nregistrată tru Italia — ţi lu ari recordulu di căldură tră Europa continentală, cu 48,8 di gradi Celsius misurate tru Sicilia pi 11 agustu 2021 — fu di 44 di gradi Celsius la Ragusa, tru idyea regiune. Tru idyea dzuuă, Agenţia meteorologică spaniolă dimănda 45,3 gradi Celsius tru Catalonia, şi 43,7 gradi Celsius tru Insulele Baleare. Tru sudlu ali Franţă, recordurile fură surpati maxus la altitudini tru Alpi, Pirinei şi tru hamunisia Corsica, cu temperaturi ma mări cu până la 11,9 gradi Celsius andicra di ateali di arada tră aestu sezon. Coduri aroşi di căñină fură și tru Serbia, Slovenia ică nordul ali Croaţie, iara Elveția s-ampulisi şi ea cu incendii. ONU căftă a lumillei să s’ndreagă ti “dăldză di căldură ma intense”, căndăsinda cafi persoană s-şi ndreagă planurli işi di ananghi tra s’ţănă keptu aluştoru temperaturi, dzuuă şi noapte.



    Căldura extremă cari s-arcă tru emisfera nordică bagă ună presiune cabaia mari ti sistemili sanitare, feaţi timbihi și directorul ali Organizaţie Mondială a Sănătatillei, kiro tru cari spitalele ditu regiunile nai ma zñiipsiti di căñină dimăndară că s’ampulisscu cu ună creaştiri a urgenţilor ligate di temperaturile multu mări. Căldura easti unu di fenomenele meteorologice cu naia ma mari grad di mortalitate, adusi aminti tora ayoñea și Organizaţia Meteorologică Mondială. Tuti aesti avertismente s’fac tru condițiile tru cari veara tricută, maş tru Europa, temperaturile criscute feaţiră cama di 60 di ñilli di morţă, uidisitu cu un studi adratu nu di multu kiro. Tora, temperaturile pi continentul european suntu tru lișoară scădeari, ama kirolu ma largu easti caldu tru sudlu ali Europă, iu termometrele spunu nica, local cama di 40 di gradi Celsius, tru Sicilia, Cipru şi Gărţia. Organizaţia Meteorologică Mondială estimează, ama, că kimatli di căñină va s’hibă şi di aoa şi nclo tru multe regiuni di pi glob şi tru meslu agustu.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Păradz europeni tră fermierlli româñi

    Păradz europeni tră fermierlli româñi

    După cama di unu an și giumitati tru cari Ministerlu ali Agricultură di București s-consultă cu reprezentanţălli a organizaţiilor publiţi şi private ditu domeniu și angrăpsi 1.900 di frăndză tră Planul Naţional Strategic 2023 – 2027, fermierllii români și agricultura românească va s’aibă hăiri di agiutoru. Comisia Europeană aprobă Planlu tru valoare di aproapea 16 di miliardi di euro. Ditu aeşţă păradz, aproapea 10 miliardi di euro suntu plăţ directi şi intervenţii sectoriale, iara artimaia va s’hibă alocată tră dizvoltarea horloru.


    Uidisitu cu ministrulu Agriculturăllei, Petre Daea, Planlu ali Românie mutreaşti făţearea ma cu hăiri a mijloacelor di subzistenţă a fermierlor şi a competitivitatillei a lor. România ufiliseaşti aproaopea 40% ditu bugetul a llei tră dizvoltare rurală tră s’da curayiu a practicălli ecologice tru zonele cu valoare naturală analtă, cu scupolu ti protejarea a biodiversitatillei. Iara tra s’ţănă ma largu atractivitatea a zonilor rurale ditu România, planlu va s’ndrupască thimilliusearea cama di 12.000 di locuri di lucru tru aesti zoni, cu finanţari tră ntreprindiri şi infrastructură. Ma multu, fermierllii va s’hibă agiutaţ s’adoptă năi inovaţii, di la agricultura di precizie la metodile di producţie agroecologhiţi – tăxeaşti ministrul.


    Petre Daea nica declară că tru năulu document fu băgatu un instrumentu di andrupari tră fermierllii cu kireari, pritu cari s’da dispăgubiri tru caz di calamităţ, suma totală ahărdzită hiinda di aproapea 400 di milioane di euro. Uidisitu cu năsu, aestu instrument di agiutoru lipseaşti si s’facă ntrăoară, pritu ună călindari multu strictă, iara vadelu di bitiseari pruvidzutu easti trimestrul al treilea a anlui yinitor.


    Până tru bitisita-a anlui, ama, Petre Daea tăxeaşti că va s’hibă păltiti a fermierlor româñi dispăgubirli tră culturile zñiipsiti di xearea siminati tru toamna anlui tricut. El pricunuscu că anlu agricol 2021/2022 fu multu greu, cari lă adusi mari kindinu a fermierloru români, tru condiţiile tru cari “xerea pedologică băgă stăpuiri pi tută văsilia”.


    Aestu lucru s’veadi și tru producția di misuru ali Românie, cari easti nai ma ñîcă tru aeşţă ditu soni 15 di añi. Cu tuti aestea, da asigurări ministrul, producţia amintată va lu asiguripsească consumlu internu, lugursitu la aproapea 7 milioane di tonuri, existânda şi disponibilitatea tră exportu. Altă turlie eralucărli tru 2021, cându uidisitu cu datili a Institutlui Naţional di Statistică, România eara pi protlu loc tru UE ahătu ditu videala ali suprafeţă siminată cu misuru, cât şi ali producţie, cari s’aprikea di 15 milioane di tonuri.


    Tru atea ţi mutreaşti gărnulu, România eara tru anlu anul tricut pi loclu patru tru UE ditu videala ali suprafeţă cultivată, ama şi ali producţie, cu pisti 10 milioane di tonuri, tru condițiile tru cari consumlu internu di gârnu easti lugursitu la 2,5 – 3 milioane di tonuri tru anu.


    La producţia și suprafața siminată di floarea-soarlui, România easti constantu, ditu anlu 2015, pi protlu loc tru UE — uidisitu cu datili a Institutlui Național di Statistică.




    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 21.08 – 27.08.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 21.08 – 27.08.2022

    Ucraina, la sasi mesi di la invazia rusă


    Yiurtuseari anvirinată ti Ucraina: umplearea, stămâna aesta, 31 di ani di la diclararea a indipendinţei andicra di Uniunea Sovietică coincisi cu marcarea a 6 meşi di la ahurhita ali invazie arusească.


    Ucraina nsimneadză 31 di añi di la proclamarea a indipendinţăllei andicra di Uniunea Sovietică, ama şi giumitati di an di cându Rusia nkisi contra a llei ună atacă la scară largă. Proclamarea a indipendinţăllei ali Ucraină fu un moment clleaie tru proţesul di surpari ali Uniunii Sovietică, ună surpari pe cari lidirlu rus Vladimir Putin u zuyrăpsea ca hiinda nai ma marli fănico geopoliticu a secolui 20. Ti Ucraina ahurhea ună cali ndilicată emu ti aflari ună idintitati naţională, emu ti dimocratizare.


    Prezidintulu Volodimir Zelenski taxi că va s’hibă amintati tuti teritoriile ucrainene, iara lidirlli a lumillei occidintale, cari andrupără nica ditu ahuhrită, suntu apufusiţ tra s’da agitoru sit u kirolu ţi yini.


    Secretarlu gheneral NATO, Jens Stoltenberg, şi lidirlli a prinţipalelor puteri occidintale tăxiră, marță, tru cadrul a unui summit virtual, ahărdzitu ti andruparea mutrinda turnarea ali Crimeei sum autoritatea a Kievului, că va s’andrupască alumta ali Ucraină pi lungu kiro. Tru intervenția a lui, premierlu roman Nicolae Ciucă dimăndă că statili dimocratiţi lipseaşti s’armănă susto adunati stogu ti andruparea a indipendinţăllei, suveranitatillei şi integritatillei teritorială ali Ucraină tru cadrul a sinurloru a llei pricunuscuti internaţional. El adusi aminti că agiutorlu ali Românie ti Ucraina s’yilipseaşti tru ma multi planuri şi arădăpsi, pi ningă aţelu politic, economic ică financiar şi agiutorlu umanitar, aţelu diplomatic ică tru dumenea a ndreptului internaţional.



    Energia scumpă, meru ali discordie tru coaliţie


    Energia, cama di tamamu custusearea a llei ţi s’lugurseaşti că va s’agiungă ti nistrăxeari, aprindi ligăturli anamisa di principalele partidi al coaliţiei guvernamentale di Bucureşti, PSD şi PNL. Păhadzlli la energie plăscăniră, u loară ta nalliurea, iara estimările iniţiale a executivului mutrinda efortul bugetar a aluştoru misuri să spunu, tora dipi cu nădie. Maş la electriţitate, tru alunaru, hargea di mesi fu di patru ori ma mari andicra di idyiulu mesu a anlui tricut. Social-dimocraţlli minduescu ti turnarea la reglementari tru sectorul energetic, variantă ţi s’agudiaşti cu logica ali economie di piaţă şi nu easti aprukeată di liberali. PSD îlu lugurseaşti cu căbati ministrul liberal Virgil Popescu, că nu kiverniseaşti ghini criza a facturilor la gaz şi electricitate. Ditu opoziţie, USR, îlli reproşeadză a ministrului ali Energie că easti borgi văsilia maca mpărmută 30 di miliardi di lei. Spusu cu dzeaditlu di tuttă lumea, Virgil Popescu reacţionă cama amanatu şi diadi asiguripseri că schema di plafonare şi compensare a facturilor arămâne tru lucru. Tră s’amintă păradz di la buget, ministrul acaţă tru isapi ună paraimpozitare aplicată tru tutu şingirlu ditu energie, nu maş tră producători.



    Xerea pi lungu kiro


    Suprafaţa agricolă afectată di xeri năstricu, stămâna aesta, 400.000 di ictări tru cama di trei cirecuri ditu giudiţili a văsiliillei. Un raport al Comisiei Europene cundilleadză că România ca parte a unei zone lărgurie tu cari easti Slovacia, Ungaria şi Republica Moldova şi este sñiipsită di xeri. Primele vizate di aestu fenomen extrem sunt centrul şi sudul ali Portugalie, tută Spania, sudul ali Franţă, ţentrul ali Italiei şi sudlu ali Ghirmănie. Autorităţile di Bucureşti spunu, di altă parte, că românii nu lipseaşti să s’aspară ti ună ixiki alimentară, iar Institutul Naţional di Statistică vini cu hăbări buni: România exportă, tru proţlli ţinţi meşi a alustui anu, yipturi şi preparate pe bază di yipturi ti ună tiñie di 2,155 miliardi euro, tru creaştere cu 77% comparativ cu idyea perioada ditu 2021. Tru idyiulu registru, Ministerul Mediului a lansat, tru aestă stămână, Strategia Naţională tră Păduri 2030. Uidisitu cu ministrului a Mediului, Tanczos Barna, strategia yine cu ună nauă abordare tru ţi mutreaşti controlul şi restricţiile. Ea pruveadi creaşterea a suprafeţelor împădurite cu 56.000 di ictări până tru 2026 şi construieşte, tăxeaşti ministrul, un nău yinitor tră pădurli ali Românie.



    Proiectele legilor justiţiei, criticate di experţi şi opoziţie


    Guvernul vulusi aţeali trei proiecte di nomu tru domeniul ali justiţie, ligate di statutlu a giudicătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi statutul a Consiliului Superior al Magistraturii.


    Dupu 2 ani di la lansarea a lor tru dibatu publicu, proiectele di nomu cari mutrescu justiţia fură vulusiti di executivlu di Bucureşti şi pitricuti a Parlamentului ti dibatu şi adoptari. Aţeali trei proiecte mutrescu statutlu a giudicătorloru şi procurorlor, organizarea judiciară şi statutlu a Consilului Superior ali Magistratură. Iniţatorlu a lor, ministrul di resort, Cătălin Predoiu, ari nădie că nomurli va s’aibă, după ţi va s’treacă pritu sita parlamentară, ună turlie cari va s’ndreagă un elementu important a Mecanismului di Cooperare şi Verificari. Reforma ahănda tru domeniu easti ună căftari băgată di Comisia Europeană nica di la thimilliusearea a MCV, tru 2007, cându România intră tru Uniunea Europeaană. Autorităţli di Bucureşti nădie că aestu mecanism va s’hibă scosu.


    Critiţ di idyea turlie feaţiră şi reprezentanţălli a formaţiunii REPER, a fostului premier tehnocrat Dacian Cioloş, cari lu stipseaşti ministrul Predoiu că nu tiñisi căftărli ali Comisie Europeană şi a alăntoru organisme internaţionale, cari monitorizeadză evoluţia ali justiţie ditu România. Cătălin Predoiu nu apruke critiţli lansate tru spaţiul public tu ţi mutreaşti niscănti lucre ditu proiectele di nom şi spusi că tuti dimersurile legislative di până tora a ministerului pi cari ălu cumănduseaşti, cum şi alanti documente aflate tru elaborare, ntră cari alăxearea a codurlor penale, va s’ducă la ndridzearea a punctului ţentral ditu cadrul MCV. Experţălli tru domeniu aflară ndauă lucre slabi a proiectelor. Ună ditu eali va s’hibă eliminarea a pruevidirlor ligate di număsearea şi revocarea a poliţiştilor cari llia parti la anchete judiciare pritu ordinlu a Procurorlui Gheneral. Scutearea a aluştoru pruvidiri poati sdişcllidă calea cătă controlu politic faptu tră poliţiştillli judiciari, minduescu experţălli.



    Performanţe la giumitatea a ţiclului olimpic


    Perioada di graţie a sportului românesc, ahurhită veara aesta, s’duţi ma largu. Cătălin Chirilă amintă medalia di brondzu tru proba di canoe simplu pe 500 di metri, dumănica trecută, la Campionatele Europene di kaiac-canoe di la Munchen. El avea amintată şi malăma la canoe simplu pe 1.000 di meatri. Tu ahurhita a meslui, sportivul român spusi giunami la canoe simplu 1.000 m şi agiumsi vicecampion la canoe simplu 500 m la Mondialele ditu Canada. Cu ună săptămână nintea a lui, tut Munchen, ama tu antriţerli di canotaj, România amintă nu ma pțănu di 8 medalii, 5 di malămă și 3 di brondzu. Sportivii români au treacă bună emu pi apă emu năuntru, neise tru apă. Constantin Popovici şi Cătălin Preda amintară medaliile di malămă, neise di asimi tru proba di ansăreri tru apă di la mare anălţime (27 metri), la Europenele di nataţie di la Roma. Vedita a Europenelor ditu Cetatea Eternă fu românul di 17 ani David Popovici, naua steauă a nataţiei mondiale, campion la 100 di meatri liber, cu nău recordu mondial, şi la 200 di meatri liber. Sportivlli români s-turnară cu medalii şi di la Europenele di tenis di measă şi atletismu. Până şi fotbalul românesc, ahâtu oarfănu tru performanţe, adusi haristuseari a suporterilor: campioana CFR Cluj şi vicecampioana FCSB s-calificară tru grupele Europa Conference League.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Strateghia naţională forestieră, tru mengă

    Strateghia naţională forestieră, tru mengă

    Strateghia Naţională tră Păduri 2030, cari faţi parte ditu Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă, fu părăstisită, luni, tru Romania. Uidisitu cu ministrulu a Fisillei, Tanczos Barna, aesta yini cu ună nauă minduită tru aţea ţi mutreaşti controlu şi restricţiile. Strategia pruveadi şi criştearea a suprafeţilor împădurite până tru 2026 cu 56.000 di ictări. Strateghia naţională forestieră andreadzi un nău yinitoru tră pădurli ali Românie, spuni ministrul. Tru minduita al năsu, naua strateghie forestieră bagă accentul ahât pe responsabilizarea a nicukirlui, ti protecţie, pe biodiversitate, ama şi pi compensarea a nicukirloru di păduri aflate tru zona di protecţie.


    Tanczos Barna “Strateghia pripuni ună nauă abordare tru aţea ţi mutreaşti controlu şi restricţiile, aţea turlie că responsabilizarea a nicukirloru s’ducă la ună băgari tru practico ma bună a aliştei strateghie. Tru idyiulu kiro, cadealihea, rolu di protecţie, di biodiversitate, aestu serviciu suţial ahărdzitu di păduri tră tută comunitatea, tră tută societatea easti ma largu multu di multu di simasie. Va li criştemu suprafeţili cu strictă protecţie, ama pi ningă aesta lipseaşti s’yină cratlu şi s’compenseadză kirerli, s’ndrupască nicukirlli cari au suprafeţili ampădurite, au fondul forestier tru ahtări locări di protecţie.”



    Până la 30 di yismăciuni strateghia forestieră va s’lipsească s’hibă vulusită pritu apofasi di guvernu, după cari va s’ahurhească andridzearea a unălei nauă legislaţii subsecvente. Uidisitu cu ministrulu, Parlamentul va s’lipsească s’vulusească tru anlu 2023 un nău Cod silvic. Tră aţea că easti băgată tru Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă, nai ma importante obiective incluse tru strateghia forestieră va s’hibă finanţate ditu fonduri europene. Strateghia yini tru contextul tru cari, pisti 400 di ñilli di ictări di culturi agricole ditu 34 di giudeţe fură asparti di xeri, tru aestu anu. Aşi, mulţă fermieri româñi vor s’dişcllidă sistemi di irigaţii. Uidisitu cu alăxerli leghislative a kirolui ditu soni, producătorlli agricoli pot s’thimilliusească andridzeri locale di irigaţii. Ma multu, cara fermierllii au sistemi locale di irigaţii cari suntu tru lucru, un proţentu di 50% ditu contravaloarea ali energhie electrică la staţia di pompare va lu-păltească cratlu, iara apa ufilisită la irigaţii easti fără pălteari.


    Di altă parte, anlu aestu, suprafaţa zñiipsită di incendii, hărnită şi di xeri, easti di 10 ori ma mari andicra di media a aţiloru ditu soni 15 di añi. Fostul şef a Gardăllei di Fisi, Octavian Berceanu, feaţi timbihi că cinuşa rezultată di itia a fleamăllei easti cu piriclliu ti bănători, tru condiţiile tru cari nu ari pirdeadz di protecţie şi bărnurli verdză a căsăbadzloru. Uidisitu cu sistemlu european di informaţii mutrinda incendiile forestiere, aproapea 150.000 di ictări di teren arsiră tru 2022 tru România, andicra di 15.000 anamisa di 2006 şi 2021. România, cu 0,63% ditu suprafaţa a cratlui zñiipsită di incendii, easti pi doilu locu la nivel european, după Portugalia (0,95%), dupu ea yini Spania şi Croaţia (0,56%).


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala











  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 07.08.12.08.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 07.08.12.08.2022

    BNR a părăstisi un raport mutrinda inflația


    Banca Națională ali Românie criscu la 13,9% prognoza di inflaţie tră bitisita a aluştui an şi estimeadză ună inflaţie di 7,5% tră bitisita a anlui ţi yini. Tru mai, Banca Centrală avea estimată că nivelu ali inflaţie va s’agiungă la 12,5% tră bitisita aluştui an şi la 6,7% tră 2023. Tu giumitatea a anlui 2024, inflația va s’hibă di 2,3%. Rata ali inflaţie ş-lu criscu ritmolu di creaştiri, ditu apriiuru până tru cirişaru, şi agiumsi la pisti 15 procente pe fondul a şocurilor date di păhălu la energie, combustibilu şi al alti părmătii, ama şi di criştearea a păhălui la produsili alimentare, nmaxusu aţeali procesate. Guvernatorlu a BNR, Mugur Isărescu, adusi aminti di indicele ROBOR, cu cari s’faţi isapi ti ratele pe cari le păltescu persoanele fizice la mpărmuturli bancari. Aesta lugurseaşti că bănţăli reacţionară exagerat, atumţea cându năstricură rata di politică monetară cu indicele ROBOR. Cara tru yinaru, ROBOR era di aproximativ 3%, tru aestu kiro, năstreaţi 8 procente, cu multu pisti toclu di politică monetară apufusitu di BNR, di 5,5%.



    România are duri biriketi, acă s’ampuliseaşti cu xerea prilundzită


    România bitisi lucrărli ti adunarea a gărnului, ama birikeatea easti cu 15-18% ma ñică andicra di 2021, dimăndă ñiercuri ministrul ali Agricultură, Petre Daea. Văsilia nreghistră, anlu tricut, ună biriketi recordu di yipturi, ditu cari 11,3 milioane di tonuri di gărnu, ama, tru aestu an, biriketea fu zñiipsită di condiţiile meteorologhiţi şi hărgili mări cu producţia. Ministrul Daea cundille, ama, că ari duri gărnu tră s’anvălească ananghisearea internă a văsiliillei şi tra s’asiguripsească un surplus tră export. Consumul anual mediu ali României easte di 2,5-3 milioane di tone. Temperaturile mări şi xerea prilundzită zñiipsiră tru tută văsilia, maxusu aţeali di misur si floarea-soarelui, pisti 300.000 ditu ateali 7 milioane di ictări siminati cu yiptu hiinda compromise. România easti unu di nai ma mări exportatori di gărnu tru Uniunea Europeană şi easti un exportator activ tră Orientul di Mesi, prinţipalu importator hiinda Egiptulu. Grânele româneşti sunt exportate pritu portul prinţipal a văsiliillei, Constanţa (sud-est), ufilisitu şi di Ucraina ca rută alternativă di export, după ţi Rusia băgă ună blocadă la Amarea Lae.



    România ajută Franța tru astindzearea incendiilor


    Comitetul Naţional tră Situaţii di Ananghi, gritu di premierlu ali Românie, Nicolae Ciucă, apufusi tra s’da agiutoru umanitar extern di urgenţă tră astindzearea a incendiilor ditu Franţa.


    Fură ascumbusiţ 7 ofiţeri şi 70 di subofiţeri pompieri, cum şi 17 hălăţ di intervenţie. Aflată nolgiva a unăllei dalgă sertă di căldură şi a unei xeri prilundzită, Franța s’ampuliseaşti cu riaprindirea a născăntoru indindii di pădure tru regiunea Girondi ditu sud-ascăpitata a văsiliillei. Fleamili s-arăspândiră multu ma ayoñea andicra ateali cari u aputrusiră tru meslu alunaru regiunea, a diapoa ñilli di oamiñi fură purtaţ ditu calea foclui. La astingerea a babageanlui incendiu di vegetație pompierlli francezi sunt agiutaț di soţ ditu mai multe văsilii, tru ună giuneaţă pi cari prezidintulu Emmanuel Macron u spusi ca hiinda ună dimonstraţie a solidaritatillei europene. Italia, Gărţia şi Suedia s’arădăpsescu anamisa di văsiliili cari pitricură avioane cari aspurcukescu cu apă, iara ditu România 77 di salvatori va s’agiută ti astindzearea a incendiilor. Autoritățli di București apufusiră s’pitreacă și tehni speţifică. Easti zborlu ti 17 hălăţ di intervenție cari nergu tru misiune la căftarea a Guvernului francez, pritu intermediul a Mecanismului European di Protecţie Civilă.



    Bucureștiul condamnă acţiunile militare ruseşti di ningă centrala nucleară di la Zaporojie


    Caplu ali diplomație di București, Bogdan Aurescu, pitricu un un mesaj di cutugurseari a acţiunilor militare ruseşti di ningă centrala nucleară di la Zaporojie, ditu sudul Ucrainei. Ahtări acţiuni sunt iresponsabile şi prezintă riscuri tră tută Europă — feaţi timbihi, pi Twitter, ministrul roman di Externe. Centrala nucleară Zaporojjie, nai ma mare ditu Europa, easti pi teritoriile controlate, di la ahuhritaa meslui marţu, di armata rusă. Pe teritoriul ali centrală ari askirladz ruşi, ama aesta easti, ma largu, operată di compania ucraineană di resort şi ari personal ucrainean. Ucraina raportă, tru aestă stămână, niacumtinati bombardamente ruseşti tru zona liniei frontului, kiro tru cari dauli părţ arucă căbatea ună-alantă tră agudirli ditu weekend-ul tricut tru centrala di la Zaporojie, lucru ţi adusi găilipseari tru comunitatea internaţionale tu ligătură cu ună eventualu fănico nuclearu. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, caftă dănăsearea ntrăoară a tutulor activităţilor militare tru imediata proximitate a Centralei nucleare ucrainene di la Zaporojie. El căftă aestu lucru emu a forţilor ruse, emu a aţiloru ucrainene.



    Echipe românești di fotbal calificate tru play-off-ul Europa Conference League


    Vicecampioana ali Românie la Fotbal, FCSB, s-califică tru play-off-ul Europa Conference League la fotbal, după ti azvimsi echipa slovacă FC DAC 1904 Dunajska Streda cu scorul di 1-0, gioi seara, pe Arena Naţională ditu Bucureşti, tru manşa secundă a turului al treilea preliminar al competiţiei. FCSB nu avu mari emoţii tru andamasea di pi Arena Naţională, tru duelul cu un adversar evidint inferior. In barajul tră grupele Conference League, FCSB va trutâlni formaţia Viking Stavanger (Norvegia). Şi Universitatea Craiova s-a calificat tru play-off-ul Europa Conference League, după ce a trutrecut formaţia ucraineană Zaria Lugansk cu scorul di 3-0, joi seara, pe Stadionul “Ion Oblemenco ditu Craiova. Universitatea Craiova o va trufrunta, tru play-off, pe Hapoel Beer-Sheva FC ditu Israel. Ună altă echipă ditu România calificată tru aestă competișie easti campioana CFR Cluj, cari a truvins, pe teren propriu, formația belarusă Şahtior Soligorsk cu scorul di 1-0. CFR Cluj va juca tru play-off-ul competiției cu NK Maribor (Slovenia). Tru schimb, echipa Sepsi OSK Sfântu Gheorghe a fost eliminată di formaţia suediză Djurgaardins IF, după ce a fost truvinsă, cu scorul di 3-1, pe Stockholm Arena.




    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • România s’agiundzi cu biriketea

    România s’agiundzi cu biriketea

    Cu aproapea 300 di ñlli di ictări zñiipsiti pănă tora, di xeri, ditu ateali 7 miliñi siminati cu yipturi, România mutreaşti cu ngătanu catandisea, tra s’hibă ndreaptă tră iţi sţenariu. Anlu tricut, s-nregistră ună biriketi recordu, cari avea, ti exemplu, 11,3 milioane di tonuri di gârnu, ama tru aestu an recoltele fură zñiipsiti di condiţiile meteorologhiţi, iara custuserli mări di producţie și spusiră şi eali murafetea.



    Dzălili di ma ninti, România bitisi lucrărli di adunari a gărnului, ama biriketea easti cu 15-18% ma ñică andicra di 2021, dimăndă ministrul român ali Agricultură, Petre Daea:


    “Tută producția cari fu adunată ari trei scupadz adză — ţănearea tru măgăzii și tru dipozite, atea turlie că producția s’nu s’aspargă la fermieri, tru dipozitele pi cari li au procesatorllii cu scupolu ti alăxearea aliştei tru fărină și diapoa calea a pănllei, s’asiguripsimu populația și, cadialihea, disponibilitățli ti exportu.”



    Uidisitu cu ministurlu Petre Daea, ari duri gărnu tra s’anvălească ananghea internă ali Românie — ţi easti iuva la 2,5 – 3 miliuñi di tonuri – şi tra s’asiguripsească nica şi un surplus tră exportu. Tru idyiulu kiro, acă easti zborlu ti ună cantitate niheamă ma ñică di gărnu tru recolta aluştui an, calitatea aluştuio easti una superioară a atilui di anlu tricut, nica spusi ministrul. Datele centralizate spun că tempearaturile mări şi xerea prilundzită zñiipsiră culturli tru trei cirecuri ditu giudiţi, maus culturli di misuru şi floarea-soarelui, ama, uidisitu cu prognozili, producţiile va s’ţănă keptu a căftarillei di pi păzari. Tru zonili zñiipsiti, recoltărli ahuhriră ma ayoñea andicra di anlu tricutu.


    “Recoltăm suprafeţele cari avură zñiie di itia a xerillei, tră aţea că eali agiumsiră la maturitatea di recoltare, aţea turlie tra s’nu nregistrămu niţi ună kireari, iara calea ti florea-soarilui easti cătă unităţile di procesare”, spusi Petre Daea.


    Iara tra s’ayină tru agiutorlu a fermierilor, ministerlu diadi posibilitatea a aţiloru zñiipsiţ di xerea pedologică s’alăxească distinaţia a culturilor tru hrană tră prăvdză.


    Ma multu, Ministerlu ali Agricultură bagă la dispoziţia a fermierilor un Ghid di bune practiţ agricole mutrinda efectele a alăxerloru climatice, tră s’ţănă keptu a provocărilor tru contextul di crişteari a fenomenlui di xeri sertă. “Alăxerli climatiţi suntu ună realitate, nu ună ficţiune şi ti atea lipseaşti s’ufilisimu tuti hălăţli ţi li avemu aţea turlie că nivelu a producţiilor şi valorificarea superioară a aluştoru s’aibă hăiri tru sectorlu economic ali Românie”, spune Petre Daea.


    România easti unu ditu nai ma mări exportatori di gărnu tru Uniunea Europeană şi easti un exportator activ tră Orientul di Mesi, prinţipalu importator hiinda Egiptulu. Grânele româneşti suntu exportati pritu portul prinţipal a văsiliillei, Constanţa, ufilisitu, tora şi di Ucraina ca rută alternativă di export, după ţi Rusia băgă ună blocadă la Amarea Lae.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 24.07 – 30.07.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 24.07 – 30.07.2022

    Căñina zñiipseaşti România


    Tru stămână ditu soni, tru România, temperaturile năstricură 40 di gradi Celsius, iara nai ma mari parte a teritoriului fu sumu atenţionări Cod galben şi portocaliu di căñină. Disconfortul termic fu analtu, iar indicele temperatură-umezeală năstricu praglu critic di 80 di unităț. Tru născănti giudiţe fură băgati restricții temporare tră traficul rutier di mare tonaj. Di altă parte, tru născănti zone, fură și perioadi di instabilitate atmosferică accentuată: intensificări di vimtu, ploiuri şi kiritlu.



    Xerea faţi ravagii tru agricultură


    Xerea pedologică ditu România, dimi rezerva scădzută di apă tru sol, aspardzi şi anlu aestu multi culturi, di lli-aduţi pi niscănţă agricultori baş tru praglu a falimentului. Nai ma mări probleme sunt tru sudul și tru estul țării, iu rezervele di apă sunt extrem di ñiţ. Guvernul di la București căftă ali Comisie Europene aprobare tra s’da un avansu anamisa di 70 şi 85% ditu pălterli directe tră misurli di mediu şi climă ditu Programul Naţional di Dizvoltare Rurală 2014-2022, tra s’lă agiută a fermierloru ţi au zñie cu xerea. Tutunăoară, Executivlu va tra s’da a pomicultorilor şi viticultorilor, ama şi a crescătorlor di porţă şi pulli agiutoari di pisti 51 di milioane di euro, ditu cari 25,5 milioane ditu fonduri europene, iara artimaia di la bugetul naţional. Ma multu, fură pruvidzuti investiţii tru sisteme locale di irigaţii ditu fonduri UE tru valoare di 100 milioane di euro, pritu Planlu Naţional Strategic 2023-2027. Xerea asparsi, pănă tora, cama di 150 di ñilli di ictări di suprafaţă agricolă. Dunărea agiumsi la un nivel minim tru giudiţlu Dolj (sud), iu s-nregistră ună catandisi fără preţedint tru aesţă ditu soni 70 di ani: culturile agricole numata pot s’hibă irigate cu apă ditu fluviu. Tru ma multi localităț ditu văsilie apa fu raţionalizată.



    Româñilli pot s’amâna păltearea a ratelor la mpărmuturli bancari


    Românii cari au probleme cu păradzlli va s’poată tra ş-amănă ratele bancari, după ţi Guvernul aprobă normele aferente Ordonanţăllei di urgenţă cari priveadi aestă posibilitate. Pot s’ufilisească aestă misură persoanele fizice fără rate restante şi ateali juridice cari dimonstreadză că avură ncasări cu nai ma puţăn 25% ma ñiţ andicra di anlu di ma ninti. Perioada tră cari s’da facilităţile di suspendare şi amânare la ratelor easte anamisa di unu şi nauă meşi. Aţelli cari contractară mpărmuturi tru cadrul a programelor “Prima Casă” şi “Noua Casă” pot s’apeleadză la aestă reglementare, cara împrumuturile lă si diadiră anlu aestu, până la 30 di apriiuru. Ministrul di Finanţe, Adrian Câciu, ama şi analişti economici recomandă, ama, pălteareatrusă, achitarea di cu kiro a împrumuturilor, cu căftarea tra s’treacă la ună dobândă fixă. Indicele ROBOR la trei meşi, andicra di cari s’faţi isapi ti hargea a creditelor di consum tru lei cu dobândă variabilă, agiumsi la 7,71% pi an. Şi indicele la şase meşi, ufilisitu ti calculul dobânzilor la mpărmuturli ipotecari tru lei cu dobândă variabilă, criscu la 7,83% pi an, kiro tru cari indicele di referinţă tră mpărmuturli consumatorilor (IRCC) easte tora di 2,65% pi an.



    Un plan naţional tră arifugaţlli ucraineni


    România ari un Plan naţional di misuri mutrinda integrarea pi kiro di mesi şi lungu kiro arifugaţlor ucraineni. Bugetul alocat easte di 200 di milioane di euro, păradz di la stat şi ditu fonduri europene. România agiundzi, aşi, prota văsilie ditu UE cari ari ună viziune şi un plan a curi scupo easte integrarea cama lişoru a ucrainenilor şi amintarea a aluştoru a indipendinţăllei personale – precizeadză autorităţile di la Bucureşti. Ucrainenii cari aleapsiră s’armână tru România va s’aibă hăiri di misuri concrete di agiutoru tru domeniile educaţiei, sănătăţii, ocupării, bănaticlui, cilimeañiloru şi persoanelor vulnerabile. Ahurhinda cu data di 10 di şcurtu, tru perioadă pre-conflictu, tru România intrară cama di 1,7 milioane di arifugaţ ucraineni, ama majoritatea s’purtară cătă ascăpitata ali Europă.



    Românii nu va s’aibă kindinu di itia ali apofasi UE tra s’ñicureadză consumul di gaze


    Consumatorii români, ntreprindirile ñiţ şi di mesi, serviciile sociale şi industria critică nu va s’aibă zñie di eventuale misuri suplimentare tră ñicurarea a consumului di gaze naturale, informează Guvernul. Rezervele di gaze ale ţării sunt di 55%, dimi pisti nivelul obligatoriu di 46% pruvidzut tră 1 august. Menţinânda aestu ritmo accelerat, poati s’agiungă la ună capacitate a dipozitelor di nai ma puţăn 80% ninti di 1 brumaru, spuni Executivul. Năpoi aduţimu aminti că, statele membre ale UE aprobară un plan di ñicurari coordonată a consumului a lor di gaz, tră s’ñicureadză dipendinţa andicra di Moscova. Acordul are loc aca ma multe ţări comunitare protestară andicra di ţinta globală a ñicurarillei consumului cu 15%, căftată di Comisia Europeană tră perioada 1 august 2022 – 31 marţu 2023. Documentul pruvedi că statele membre va s’adară tut ţi s’poati tra s’agiungă aesta ţintă a ñicurarillei consumului di gaz, cari toradioară este voluntară. Di altă parte, ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, afirmă că România beneficiază di ună largă andrupari ditu partea ali Americă. La Washington, el avu andamasi di lucru cu reprezentanţă a Dipartamentului di Stat și lo asiguripseri di agiutoru tră dizvoltarea programului nuclear civil românesc. Virgil Popescu nica spusi că România va ta s’bitisească etapa di finanţare ti construcţia a aţiloru dauă năi reactoare 3 şi 4 ale Centralei atomo-electrice di la Cernavodă (sud-est).



    Creaști, diznou, numirlu a cazurilor di SARS-CoV-2


    Naua dalgă a pandimiei di COVID-19 ntruregistră, marţă, un record tru România: piste 12.000 di cazuri noi tru ună dzuuă. Numărul a infectărilor ahurhi, diznău s’crească, iara stămâna yinitoare suntu estimate 10.000 di cazuri ndzuuă, uidisitu cu spusa a ministrului Sănătatillei, Alexandru Rafila. Acă s’arăspăndiaşti multu iruşi, rata di pozitivare hiind di 25%, aestă variantă a virusului duce la forme di lăngoari ma puţăn severe. Yini ună nauă campanie di imunizare tru toamnă, cându s’aşteaptă un ser adaptat la năili variante a lumakillei Omicron a SARS-CoV-2.



    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Căftări tru agiutorlu a agricultorilor ditu România

    Căftări tru agiutorlu a agricultorilor ditu România

    Culturile agricole ditu România cădzură pradă, tru aestu an, a xerillei fără precedint cari faţi ravagii, iara agricultorllii ahuhriră să-şi facă isapea ti kirerli, cu frixea că numata va ş-llia păradzlli pi cari 4lli investiră. Nai ma mărli probleme sunt tru sudul și tru estul a văsiliillei, iu rezervele di apă sunt extrem di ñiţ. Fermierllii ditu născănti zone căftară a autorităților locale s’facă dimersurile ţi suntu ananghi tra s’apufusească catandisea di calamitate tru agricultură. Tra să-lli agiută pi fermierllii zñiipsiţ di xeri, Guvernul di la București căftă ali Comisie Europene aprobarea tra s’da unu avans anamisa di 70 şi 85% ditu plăţile directe tra misurile di mediu şi climă ditu Programul Naţional di Dizvoltare Rurală 2014-2022. Tru idyiulu kiro, Executivul va tra s’da a pomicultorilor şi viticultorilor, ama şi a crescătorilor di porţă şi pulli agiutoari di 51,6 milioane di euro, ditu cari 25,5 milioane di euro ditu fonduri europene, iara alanţă di la bugetlu naţional, dimăndă Ministerlu ali Agricultură. Ma multu, s-pruvidzură investiţii tru sisteme locale di irigaţii ditu fonduri UE, tru valoare di 100 milioane euro, prin Planul Naţional Strategic 2023-2027. Uidisitu cu datili centralizate di aestă instituţie, xerea asparsi pănă tru aestă oară, aproapea 107 ñilli di ictări di suprafaţă agricolă ditu 20 di judiţe ali Românie.



    Di itia a xerillei, Dunărea agiumsi la un nivel minim, luni tahina. Dibitlu a fluviului la intrarea tru văsilie fu di maş 1.950 metri cubi pe secundă, cu multu sumu media multianuală normală ditu aestă perioadă di 2.500 metri cubi pi secundă. Hidrologilli feaţiră timbihi că, tru tut kirolu a aliştei stămână, dibitlu va s’hibă tru scădiari, până la valoarea di 1.850 metri cubi tru secundă. Di itia că scădzu nivelulu a apilor ali Dunării, tru judiţul Dolj, neise, s’nregistreadză ună catandisi fără preţedint tru aeştă 70 di ani ditu soni: culturile agricole numata potu s’hibă udati cu apă ditu fluviu. Aesta după ţi nivelu a Dunărăllii scădzu cu 7 cm tru ună dzuuă. Prezidintulu ali Asociaţie Fermierilor ditu România, Daniel Botănoiu, faţi timbihi că xerea extremă aduţi zñie a producţiilor agricole ali văsilie ditu aest an, ama va s’aibă impact şi ti yinitorlu anu agricol, tra atea că lucrările numata va s’poată s’hibă executate tru oara ananghi şi di calitate. Neise, el lugurseaşti că sistemul di irigaţii liseaşti s’hibă uidisitu cu năili tehnologii cari s’aibă hăiri maximă tra plante, ama lipseaşti s’hibă ufilisiti şi soiuri di plante tolerante la xeri.


    Tru kirolu anda agricultorlli s’ampulisescu cu xerea, niţi hăbărli di la meteorologi nu suntu mplini di curayiu. Xerea easti maş ahurhita, va s’yină kiro nica ma laiu, faţi timbihhi prezidintulu ali Societati Meteorologice Române, Ion Sandu, cari easti di păreari că autoritățli lipseaşti s’llia misuri tra perioadili yinitoari.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Aprovizionarea cu apă – catandisi găilipsitoari

    Aprovizionarea cu apă – catandisi găilipsitoari

    Tru România, văsilie cu puţăne sisteme di irigații funcționale, agricultura easti tru mare parte dipendintă di kiro. Xerea pedologică, dimecu rezerva scadzută di apă tru sol, aspardzi şi anlu aestu ictări di culturi, aducânda agricultorllii tru praglu a falimentului. Catandisea easti confirmată di directorul general al Administraţiei Naţionale di Meteorologie, Elena Mateescu. Tru un interviu ti agenția Agerpres, ea spune că, tru aestă veară, România treati pritu un kiro tru cari dificitul di precipitaţii easti unu cabaia mari, iara semnalele suntu ma largu căţe catandisea nu va s’alăxească, atea ţi va s’facă cadialihea că aestu anu agricol s’hibă unu ditu atelli nai ma multu cu xeri ditu istorie.



    Simfunu cu isăkili di specialitate, nai cama zñiipsiti culturi suntu misurlu şi floarea-soarelui, kiro tru cari Moldova easti reghiunea agudită nai ma greu di xerea pedologică extremă, cu nai ma ñicurată cantitate di precipitaţii ditu istorie, di 322,6 litri pe metru pătrat, tru aestu an. Cama multu, nica ma multi giudițe ditu sud dimăndu că numata ari apă ti adăpari neise ti irigaţii di itia că nivelu ali Dunării scădzu cabaia multu. Ministerlu ali Agricultură spuni că suprafaţa zñiipsită di xerea pedologică la culturile la cari s-‘bitisi adunarea a biriketillei criscu la aproximativ 70.000 di ictări tru 14 giudiţe, iara procesul di constatare a zniiloru easti tru mplină dizvărteari. Cu tuti aestea, ministrul ali agricultură, Petre Daea, spuni că tru aestă oară nu easti ananghi tra s’hibă apufusită catandisea di calamitate di itia a xerillei. El nica spune că proiectele adrati la Ministerul ali Agriculturii şi tru aţeali executate au tru mengă trei obiective:


    “Primlu obiectiv easti aţelu tra s’adrămu staţiile di pompare, s’li echipăm cu hălăţ modirne di lucru, practic s’li automatizăm, s’consumă puţăn curentu. Difturlu easti atelu tra s’asiguripsească secţiunea di curari. Născărsimu secţiunile di curari a canalilor atea turlie că apa să s’ducă preayalea cătă staţiile di băgari sumu presie. Şi treilu obiectiv easti aţelu tra s’impermeabilizam canalu, neise avlakea”.



    Probleme nu suntu maş la irigații, că și la asiguripserea apăllei ti populație. Di itia a fenomenului di xeri accentuată ditu kirolu dit soni, tru ma multi localități ditu sudlu și estul ali Românie apa fu raţionalizată, iara autorităţile caftă malargu cearei di asiguripseari ti ananghiseare di consum tră populaţie. A diapoa, kirolu nu s’alăxeaşti! După ună bitisită di săptămână cu temperaturi care agiumsiră la 40 di gradi Celsius, ama și cu fărtuni și vijelii cari arupsiră cupaci şi citii di casi, România ahurhi ună nauă săptămână cu căñină. Meteorologii dimăndă că până nai puţăn gioi, ma marea parte a văsiliillei va s’hibă sumu atenţionări cod galben şi portocaliu. Marță sunt prognozate diznău temperaturi maxime di până la 40 di gradi, maxus tru regiunile vestice şi sudice. Tru contextul căldurăllei excesivă, Ministerul ali Sănătati publică pi frăndza a lui di internet ma multe recomandări ti populaţie.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 17-23.07.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 17-23.07.2022

    Canină tru România


    Tu hăvaia a temperaturilor analti, autorităţile di la Bucuresti apufusirău şingiru di misuri valabile tru aestă veară, tru perioadile cându suntu emise coduri meteorologhiţi di căñină – va s’lucreadză ună parei di criză, va s’hibă instalate puncte di prim agiutor dotate cu apă potabilă, populaţia va s’hibă informată periodic, iar autorităţile va s’aibă ligături cu organizaţiile neguvernamentale tră atea ca persoanele vulnerabile s’hibă agiutati cu prioritate. Autoritățile urminipseaşti s’nu facă urdituări ică alternarea alustor cu cu adyea tru locuri dotate cu aer condiţionat, maxusu tră persoanele cari au niscănti lăngori si persoanele tru ilikie. Dicidințăllii nica spun că tru condiţiile actuale di xeri easti ună risipă ca oaminilli s’udă gărdituile cu apă potabilă și susţăn că niscănti administraţii locale va s’lipsească s’bagă restricţii tru aestă noimă. Tutunăoară, CFR Călători va s’ñicureadză, tru kiro di căñină, numirlu persoanelor tru trenurli ţi nu au aer condiţionat, iara tru născănti giudiţi suntu băgati, restricții temporare tră traficlu rutier di mare tonaj.



    Strategie tră combaterea xerillei


    Easti ananghi s’intervenim ntrăoară, cu tuti resursele naţionale şi europene, tră s’vigllemu agricultura noastră şi fermierii români — luurseaşti premierul Nicolae Ciucă. Acesta a convocat, marți, prima şedituţă a Comitetului interministerial tră gestionarea efectelor produse di schimbările climatice tru agricultură. Comitetul, constituit ditu reprezentanţi ai mai multor ministere, a analizat efectele produse di schimbările climatice tru agricultură, inclusiv cele produse di secetă. Ca obiectiv pe şcurtu şi di mesi kiro, Comitetul ş-pripune s’implementeadză misurli ţi suntu ananghi tră creastirea a capacitatillei di industrializare a producţillei agricole şi andruparea a fermierlor cu scupolu ti pregătirea şi dizvărtearea a campaniillei agricole di toamnă. Premierul dimăndă, tru idyiul kiro, că autorităţlii ndregu negocierile ditu toamnă tră aţea ca fondurile europene ditu Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă s’poată s’hibă ufilisiti şi tră extindirea sistemului di irigaţii. Xerea ditu aestu an easti dukită, tru agricultură, tru multe judițe ditu România, iara culturile di pe suprafeţe mari ditu unele zone fură asparti di ixikea a ploiurloru. 70% ditu teritoriul României easti zñiipsitu di xeri, uidisitu cu autoritățli.



    Ratificaria a protocoalelor di adirare la NATO


    Andămusitu, ñiercuri, tru sesiune extraordinară, Parlamentul di la București ratifică adirarea ali Suedie şi Finlandă la Alianţa Nord Atlantică, România hiinda ase anamisa di primele văsilii membre cari contribuie la avansarea ma ntrăoară a procesului di includire a aţiloru dauă văsilii scandinave tru alianța miltară. Tuti grupurli parlamentare votară tră adirarea a aţiloru dauă văsilii la NATO, reprezentanţăllii partidilor sumliniinda că easti ună nkisită anănghisită tru actualu context global di securitate, greu zñiipsitu di polimlu ditu Ucraina, şi ună puneari di solidaritate europeană. Protocoalele di adirare ratificate tora fură simnate pe 5 alunaru la Bruxelles, vrearea ali Suediei și Finlandii ti adirari la Alianța Nord-Atlantică vini pi fondul a cilăstăserloru di securitate ligate di invazia ali Rusie tru Ucraina.



    România ș’asiguripseasti ananghea di gaze


    Premierul Nicolae Ciucă da asiguripseri că România va s’aibă gazlu anănghisitu tră iarna 2022-2023. Uidisitu cu șeflu a Guvernului, tru aestă săptămână, s-tricu di nivelul di 1,6 miliardi di metri cubi tru dipozite, iara tru planul di energie easti pruvidzut să s’agiungă, până la 1 di brumaru, 80% ditu capacitate. Ași cum spunu cifrele tru aestu kiro, himu pisti procentele asumate, spune Nicolae Ciucă. Cu ună producţie proprie importantă şi cu leadzea offshore adoptată, atea ţi da izini ti exploatarea gazelor ditu Amarea Lae, România ar putea să îşi acopere ditu surse interne consumul di gaze la iarnă, fără a mai avea nevoie di importuri, afirmă și fostul preşeditute al Autorităţii Naţionale di Reglementare tru Energie, Niculae Havrileţ. România, sumlinie Havrileţ, nica poati s’agiută alti văsilii ali Uniunii Europene tră aprovizionarea cu gaze, ama pritu compensare şi cu pălteari. Nu easti un scenariu fantezistu, spuni aestu, easti un scenariu perfect realizabil, ama Ministerul Energiei andreapsi și un plan di reacţie tru cazul tru cari va s’aibă probleme cu alimentarea cu gaze naturale.



    Participarea șefului diplomației la Consiliul Afaceri Externe


    Ministrul român di Externe, Bogdan Aurescu, lo parti, tru aestă săptămână, diadunu cu omologilli a lui ditu alanti state membre ale UE, la Consiliul Afaceri Externe, cari s’ţănu la Bruxelles. Agenda reuniunii a inclusi discuţii ahăndusiti mutrinda aputrusearea ali Ucraina di cătră Rusia, viţină cu România. Uidisitu cu un comunicat al MAE român, şeflu a diplomaţiei di la Bucureşti diadi curayiu ali Ucraina s’ducă ninti pi calea reformelor, ama evidinţie contextul dificil tru cari aceastia lipseaşti s’hibă băgati tru lucru, di itia afuvirsearillei ali Rusiei. Tutunăoară, lu spusi agiutorlu tră anvărtuşearea a regimului di sancţiuni la adresa Moscovăllei, cum şi tru ti mutreaşti andruparea ali Ucrainei di cătră UE. Tru contextul crizei alimentare cauzate di agresiunea Rusiei, Aurescu cundille că aproximativ 2,7 milioane di tone di yipturi ucrainene tranzitară România până tora, reprezentânda circa giumitate ditu totalul cantităţii di yipturi exportate di Ucraina.



    Rezultate remarcabile ale olimpicilor români


    Elevii români amintara patru medalii di malama şi una di asimi la Olimpiada Internaţională di Fizică, organizată online di Elveţia, cu rezultatele amintati elli clasându-si pi loclu doi mondial, diadunu cu Coreea di Sud. Și lotul di matematică ali Românie amintă primul loc tru Europa şi locul ţinţi tru lume la Olimpiada Internaţională di Matematică di la Oslo, cu dauă medalii di malămă şi patru di asimi. Ma ninti, tru meslu mai, lotul olimpic di matematică al României amintă șase medalii și locul I pe echipe la a 39-a ediţie a Olimpiadii Balcanice di Matematică ditu Cipru. Tut aestă săptămână, elevllii români amintară, treilu locu tru lume la Olimpiada Internaţională di Geografie.




    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Dalgă di căldură. Căñina va s’hibă ma largu tru România tru dzălili ţi yinu. Fu apufusită ună avertizare cod galben ti căldură și un indiţi analtu di temperatură-umiditate până gioi, tru centrul, estul și vestul a văsiliillei. S’așteaptă ca inditili di temperatură-umiditate s’treacă di nivelul critic 80, di aduţi un disconfort extrem, kiro tru cari maximele sunt prognozate anamisa di 33 și 37 di gradi Celsius. Un cod di chihlimbar ti creaștirea a căldurălli va s’hibă apufusitu marță tru sudul și vestul a văsiliillei cu maxime di 37 până la 40 di gradi și minime di 20-22 di gradi.



    Apă. Dibitul a fluviului Dunărea pi tronsonul românesc va să s’scadă tru dzălili ţi yinu la 1.850 di metri cubi pi secundă, dimi di trei ori sum media ditu aluaru di 5.350, uidisitu cu unu raportu tipusitu di hidrologi. Prognozili inițiale nu s’aștipta ca aestu nivel să scadă sumu 2.500. Dibitili fluviale a arăurloru interne va s’armănă relativ stabile. Dibitlu a fluviului Dunărea scădzu di itia a xerillei și a temperaturilor excesiv di analti. Rezerva di apă ditu nai ma mărli 40 di lacuri rezervor ditu văsilie scădzu andicra di aoa şi dauă stămâñi la 3,3 miliardi di metri cubi. Furnizorlli bagă restricții ti cantitatea di apă livrată tra s’aibă kiro să-și umplă diznău rezervele. Autoritățli locale și Inspectoratele Judițene tră Situații di Urgență diadiră asistență a populațiillei ditu zonele nai ma greu aguditi di xeri, maxusu tru căsăbadzlli şi horli ñiţ ditu estul ali Românie, tră ș-asigura aprovizionarea cu apă potabilă și apă tră prăvdză.



    Schengen. Tru ună diclarație di Dzuua ali Poliție di Frontieră Române, premierlu Nicolae Ciucă spusi căaţelu ditu soni raportu mutrinda catandisea a spațiului Schengen căndăseaşti Consiliul European s’adoptă dicizii cari s’da izini ti adirarea ali Românie la aestă zonă fără pașapoarte easte ună pricunoastiri a eforturilor ţi li feaţi aestă văsilie tra ș-asigura sinurli. Ciucă nica spusi că aţelli ditu soni añi reprezentară ună provocari tră personalu ali poliție di sinuru, cari fu tru ananghea tra s’tănă cheptu a niscăntru dăldză di babageani di itia ali pandimie și, maxusu, a agresiunillei aruse contra ali Ucraină. El adăvgă că guvernul va li ducă ma largu gaereţli di securizare a sinurloru a văsiliillei, tru simfunie cu angajamentele loati di România tru harea di membru ali Uniunii Europene și tru harea di candidat la adirarea la spațiul Schengen.






    Asistenţă. Dauă avioane C-27 J Spartan ale Forțelor Aeriene Române feaţiră un azboiur di asistență tru ună zonă afectată di incendii ditu Slovenia, eliberânda 10.000 di litri di apă. Uidisitu cu un comunicat a Ministerului român ali Apărari, la aestă misiune internațională llia parti 30 di militari, nica şi piloț, membri a echipajului, personal auxiliar, cum și un ofițer ditu cadrul a Inspectoratlui General tră Situații di Urgență, aflat tru ligătură cu autoritățile slovene. Agiutorlu dat di România yine dupu căftarea faptă di Sloveniei tru cadrul Mecanismului European di Protecție Civilă.










    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • România, zniipsită di xeri

    România, zniipsită di xeri

    70% ditu teritoriul României easti zniipsitu di xeri, uidisitu cu autorităţli, cari fac un apel la populaţie s’ufilisească raţional resursili di apă, aţea turlie că aestea s’hibă duri ti tuţ beneficiarlli. Meteorologilli dimăndă că va s’aibă nica dauă stămâni di xeri, cu precipitaţii multu puţăne şi cu tempearaturi mări, aţea ţi caftă apofasi ti viglleari a resurselor tră asigurarea a apăllei ti beari pi kiro di mesi şi lungu kiro.


    Easti ananghi s’intervenim ntrăoară cu tuti resursele naţionale şi europene, tră vigllearea ali agricultura a noastră şi fermierllii români — diclară premierul Nicolae Ciucă cari gri, marță, ti prima andamasi di lucru a Comitetului interministerial tră kivernisearea a efectiloru ţi li aducu alăxerli climatiţi tru agricultură. Comitetul, adratu ditu reprezentanţi a ma multor ministere, feaţi isapea ti efectele produse di alăxerli climatiţi tru agricultură, inclusiv a aţiloru ţi li faţi xerea.



    Catandisea di estanu easti multu ndilicată. Feaţi cilăstseri ahătu cătu putumu tra s’criştemu nivelu a adăpărloru, ama tru multe zone nu s’putu, aşi că ună mari parte ditu cultură easti zniipsită, dimăndă ministrul Agriculturăllei, Petre Daea.



    Ca obiectiv pi vadi şcurtu şi di mesi, Comitetul ş-pripune s’implementeadză meatrili ţi suntu ananghi tră criştearea a capacitatillei di industrializare a producţiei agricole şi andrupascu fermierii cuscupolu ti pregătirea şi dizvărtearea ali campanie agricole ditu toamnă. Premierlu dimăndă că autorităţile ndregu păzărăpserli ditu toamnă tră atea ca fondurile europene ditu Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă s’poată s’hibă ufilisiti şi tră extindirea sistemului di irigaţii.



    Tru contextu, Administraţia Naţională Apele Române feaţi timbihi că, tru condiţiile tru cari rezerva di apă a văsiliillei easti tru scădiari, populaţia lipseaşti s’ufilisească raţional resursele di apă, atea turlie că aestea s’hibă duri ti tuţ beneficiarii. Tru aistu kiro, cama di 200 di localităţi au serviciul di alimentare cu apă restricţionat, di itia a xerillei şi a consumului multu mare. Autoritățli dimăndă că va s’hibă loatî misuri di restricţionare a consumlui, tră protejarea resursăllei şi asiguripsearea a apăllei potabilă pi vadi di mesi şi lung.



    Catandisea easti greauă pi tut continentul iu, ma multu, di itia a tempearaturilor multu mări, focurli di vegetaţie şi pădure facu mări zñii. Neise zñiili sunt semnificative tru Franţa, iu dzăţ di ñilli di ictări fură apreasi, a diapoa dzăţ di ñilli di oamiñi fură purtaţ. Tru nordul ali Atenă, autorităţli elene raportară ma multi focuri di vegetaţie tru un kiro di maş 24 di săhăţ. Sunt focuri di vegetație și tru Spania și Portugalia, iu s’nregistrară sute di victime di itia a dalgăllei di căñină cari acăţă ună mari parti ali Europă.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Habari dit bana romaneasca si internationala

    Habari dit bana romaneasca si internationala

    Bucuresti — Embistimen’l’i ortodocsi (majoritari), greco-catolit si romano-catolit dit Romania yiurtusescu, aza, Adormirea Maical’ei a Domnului ica Stâ Maria Mari, — una ditru nai cama mari sarbatori ali cristinatati cari aduti aminti di oara anda fudzi Samta Fecioara dit aesta lumi. Suti di n’il’i di embistimen’i suntu dusi hagilaki la manastirurli dit vasilie cari au hramlu ti “Adurn’earea a dadal’ei a Domnului”. Sărbătoari. Tut aza, cama di 2,2 miliun’i di român’i cari poartă numa di Maria, Marian ica dirivati a aistor s-yiurtusescu onomastica.


    (Mihai)



    Bucuresti — Guvernul roman va s-da despăgubiri a fermierlor a curi biriketi fu greu zn’iipsita di xeri, declara, viniri, premierlu Victor Ponta, tru una emisiune televizata, mentionandalui ca avu una discutie pe aesta tema cu ministurlu ali agricultura. Ponta spusi ca pana tora nai ma multu avura zn’ie biriketea di misur si garnu. Tru opinia a şeflui a Executivlui, Romania va s-dukeasca zn’iili a xeril’ei dit aestă veara până tru bitisita a anlui şi eale lipseasti s-hiba compensate cu misuri cari să stabilizezeadza alanti lumaki, tra s-nu zn’iipseasca trendul crescător pi cari ul ari tru aesta oara economia romaneasca.


    (andreea)



    Montreal – Boxerlu român Lucian Bute, fostu campion mondial, va s-alina diznau tru ringu, după una hopa di un an şi şapti mesi. El va lu andamuseasca, mani tahina, Montreal, pi italianlu Andrea Di Luisa. Ma s-aminta partida, Bute va s-aiba şansa ca tru yinitorlu meci s-alumta diznau tra titlul mondial. Romanlu kiru paftaua di campion mondial la categoria supermijlocie (versiunea IBF), tru mai 2012, dinintea a englezlui Carl Froch (ti s-trapsi cu kirolu dit activitate) Tru ilikia di 35 ani, Lucian Bute ari tru palmares 32 di victorii (24 prin KO) şi 2 azvindzeri, a deapoa italianlu Di Luisa (33 ani) avu pana tora 17 di victorii (13 ninte di limită) şi 2 eşecuri.


    (Mihai)



    Ottawa – Românca Simona Halep, numirlu trei mondial, u andamuseasti, aza, italianca Sara Errani, cap di serie numirlu 15, tru semifinalile a turneului di tenis di Toronto, dotat cu premii tru valoare di 2.4 miliun’i di euro. Viniri, tru cirecuri, romanca u azvimsi poloneza Agnieszka Radwanska(14 WTA) aesta hiindalui atea di a 300-ta victorie dit carieara a l’ei di agiucătoare profesionistă di tenis, precizeadză WTA. Adversara ali Halep dit semifinali, Sara Errani s-califica dupa ti u azvimsi ucrainianca Lesia Ţurenko, agiucătoare vinită dit calificări. Accederea tru penultimlu actu al’i asiguripseasti ali tenismena romana un cec tru valoare di 111.940 dolari şi 350 di puncti WTA.


    (Andreea )




    Armanipsearea: Tascu Lala



  • Agricultura românească, zn’iipsită di xerea prilundzită

    Agricultura românească, zn’iipsită di xerea prilundzită

    Ploiurli ti nu suntu duri, deadun cu una veara cabaia cu can’ină, adusira una criză cabaia mari tru agricultura românească. Xerea zn’iipsi cama di un cirec dit siminarli agricole di estan — fac timbihi reprezentanţal’ii a fermierlor. Nai ma zn’iipsiti suntu agarli di misur, ama mari problemi, spun specialiştil’i, suntu şi la floarea soarilui ica soia. Moldova (est) easti zona nai cama zn’iipsita, ama xerea agudi şi bună parti dit Dobrogea (sud-est), Banat (sud-vest) ica Crişana (nord-vest).




    Prezidentul a Ligal’ii Asociaţiilor Producătorlor Agricoli dit România, Laurenţiu Baciu, s-aşteaptă la producţii cu 25-30% ma n’it andicra dit 2014 şi la cheardiri di aproapea doauă miliardi di euro. El spuni că, tru aesti condiţii, fermierl’ii nu pot s-ndreaga naulu an agricol şi diplândzi, tu idyiul chiro, ixichea di disponibilitati a bancherlor tra s-da mparmuturi di aoa si nclo ti sectorlu agricol şi absenţa di la birou a responsabililor ali administraţie, ti suntu tru adyea. Autorităţle taxescu, toradioara, că va s-da agiutoare tt culturli n’it. Tru marli exploataţii, ministerlu ali Agricultura lipseasti s-ndreaga isachi ma largurii di finanţare, tru cari easti ananghi di acordul ali Uniuni Europene.




    Baciu cutugurseasti si agalisearea ti procedurli di agiutor ş-că fermierl’ii nu pot ş-asigurispeasca culturle tru xeri ica ngl’eţ, iara agiutoarili cari la si da tru ahtari situaţii agiungu amanat. Iara calvarlu a fermierlor nu pari sa s-bitisească dip ayon’ea. Meteorologil’i spun prognoza că şi tru dzalili ti yin kirolu va s-hiba can’ina tru ma marea parte a vasiliil’ei şi masi aoa si aclo suntu aştiptate ploi slabe, di scurtă durată. Ase că ixichea di apă dit loc va s-armana tu idyea scara tru regiunile agricole dit estul, sud-estul, sudul şi ascapitata a vasiliil’ei. Diplânsă şi tru an’il’i tricuţ, devalizarea a sistemlui di irigaţii dit perioada comunistă agiumsi diznau tru dezbaterea publică.




    Reabilitarea a unei infrastructura di irigaţii la nivel naţional custuseasti aproapea un miliardu di euro. Tru numa a Guvernului, ministrul Agricultural’i, Daniel Constantin, spuni că aesta poati s-hiba finanţată cu fonduri europene, prit acatarea tru isapi tru aşi-numasitlu “plan Juncker”, un proiectu di investiţii publiti ti poartă numa a şeflui di la executivlu comunitar şi cari va s-aruca tru economiile a văsiliilor membre cama di 300 di miliardi di euro. Constantin adavgă că acata tru isapi şi un acordu politic parlamentar, prit cari s-hibă promovat un nom mutrindalui reabilitarea a sistemlui di irigaţii tru yinitorl’i tinti ani.




    Tu kirolu di ma ninti izvurlu di amprotusa di apă tru sistemlu di irigaţii, Dunărea eara işisi calamitată. Nivelu a araului scădzu ahât multu tru perioada dit soni, câte s-aproaki di nai cama n’itli coti nreghistrate varaoară. Baziaş, nica tru intrata tru vasilie, debitlu easti cu 50% ma n’ic andicra di media multianuală a perioadal’ei, a deapoa Galaţi, nai ma marli casaba-portu fluvial dit România, tamama nolgica di cupan’e isi tu migdani un singir di hamunisii di arina. Uidisit cu spusa a specialiştilor, tru yinitoarili dzali, nivelu a Dunăl’ei ma largu va sa scadă.


    Angrapsearea: Bogdan Matei


    Armanipsearea: Tascu Lala