Radio România Internațional

Tag: xeri

  • Apă și focu

    Apă și focu

    După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi şi ună xeri dramatică. Tora pari că tută apa cari nu fu meşi arada cădzu ună ş-ună pi locu, s-alăxi tru torenti și arni tuti ţi eara ncali. Căldurli mări numata suntu ună năutati ti verli europeani, maş că tru aestu an ţănură cabaia multu.

    Ma s’ţănea maş trei meşi di dzăli, putea s’hibă zborlu ti un nău anotimpu. Ama ahurhiră pritu apriiuru, tru Spania, și agiumsiră până tru yismăciuni. Aesta acă prognoza tăxea călduri cabaia mări neise căñină și tru meslu sumedru. Ama kirolu nu easti kirutu, nu ari s’ciudusească pi vărnu, că după ună ñică dalgă di arcoari, cu ploiuri multi, s’yină diznău căldura și năi recorduri tru aestă vahti di kiro.

    Extremili di veară adusiră xeri şi focu mari. Văsiliili meditearaneani, cama nviţati cu xerea și căldurli mări, cu locărli aridi ca turlie di reliefu, suntu acăţati cathi veară di mărli focuri/inţendiili. Cu liveluri di temperatură influențati di itia că suntu mardzina di Oceanlu Atlantic, Portugalia agiumsi tu catandisea s’aibă focuri mări tu păduri şi zori easti s’hibă viglleati ică asteasi.

     

    România s-ampulisi și ea cu temperaturi multu mări, aproapea cathi dzuuă di veară hiinda un recordu tru domeniu. Deapoa, aestu reghim termic ţănu cama di trei meşi tu veară și ună perioadă nica ma mari fără ploiuri. Loclu easti uscat pi ma multi meatri ahănda și lenu turlii di biriketi fură asparti. Nu criscură, yimişili nu avură apă tra s’crească, misurlu s’uscă dzuuă di dzuuă sumu aradzili a soarlui. Focuri mări alănciră şi tru România ama fură viglleati fără mări problemi.

    Iarna ditu soni fu isihă și nu deadi neaua iarapoi veara-a anlui ţi tricu fu și ea ună cu xeri, cu tempearaturi mări. Añilli ditu soni nu para vidzură neaua ama niţi ploiurli. Ama ca estanu, nu fu vărnăoară. Și tut ma multu ca vărnăoară prognozili meteo dimăndă coduri ti un kiro cu extremi. Meslu yismăciuni lipsea s’hibă tut un ca di veara, ama Boris, ciclonlu, nu llirtatlu lideru arus ică vără campionu di tenis, alăxi acutotalui tuti prognozili.
    Di la căldura di veară s-agiumsi ună ş-ună la ploiuri multi nica şi neuri. Italia, vikimu, văsilia a toamnilor di malămă, cănăscu scăderi pi napandica nesie iruşi di tempearatură, cu neuri nica și la atituditui sumu dauă ñilli di meatri. Ascăpitata ali Europă fu aputrusită di nicărli fapti di ploiurli fără bitiseari cari umplură cupañea a arăurloru și fluviiloru. Dunărea nică Budapesta, iarapoi Praga easti și ea sumu api. Apili mări alănciti dupu ploiurli ditu apirita ali Românie zñiipsiră cabaia multi localităț ditu giudeţili Galați și Vaslui.

    Tru kirolu ditu soni, sinferlu media ari tu amprotusa catandisea ditu locărli nicati, vidzuti nica şi di politicieañili ţi suntu tru campanie electorală. Cadealihea, după nicări, dupu doi meşi, doi meşi ş-cama, va s’aibă emu alidzeri leghislativi, tră Parlamentu, emu tră prezidenţillea a văsiliillei. Di itia că actualu prezidentu bitiseaşti cu ateali mandate ţi ălli da izini constituția, alidzerli prezidențiale s’hărsescu cabaia multu tu arada a bănătorloru.
    Româñilli suntu ciudusiţ di aestă alăxeari meteorologhică ti vini ună ş-ună și au tu mengă problema a alăxerloru climatiţi ti cari tutu să zburaşti tu kirolu ditu soni. Turnarea ditu vacanți s-feaţi tu aestă hăvaie di scădeari ună ş-ună a tempearaturlor și di nicărli. Imagiñili di Galați suntu lăhtăroasi tuti gaereţli ti agiundzearea tu arada di ma ninti s’ampuliseaşti cu năi făţeri timbihi meteo, cu ploiuri și fărtuñi ţi bagă tu piriclliu catandisea. Pi Dunaru ţi avea agiumtă cu debitlu tu giumitatea a ţifriloru normali, s’așteaptă s’yină apa mari, cari ari faptă zñie tu văsiliili și capitalili ditu amonte pi cari marli fluviu european li străbati.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Misuri contra a zñiiloru fapti di xeri

    Misuri contra a zñiiloru fapti di xeri

    Dalga di câñinâ ți aduți zñie tu Românie nica ditu meslu cirișaru va s-tragâ, preayalea-ayalea, sh-aestu lucru va s-facâ tu nai ma marea parti ditu vâsilie. Oamiñilli va s-poatâ sâ-și yinâ tu ori dupâ temperaturli multu analti, disconfortul termic multu mari ş-nopţâli tropicali ți țânurâ aproapea tutâ veara. Dipu ș-ași, kirolu s-aspuni ma câldârosu di cumu easti di-arada, iara ploiurli suntu pțâni.
    Meteorologlu Iris Răducanu: „Tu dzuua di ñiercuri va s-facâ nica câroari mari tu reghiunili ditu ascâpitatâ, aclo iu, local, va s-facâ nica câñinâ, disconfortul termicu va s-hibâ mari ș-temperaturli maximi va s-hibâ pânâ di 35°. Tu notlu a vâsilillei, kirolu va s-hibâ, di arada, instabil ş-va s-facâ cându ș-cându ploai, cu kiritu, iara vimtul va s-mutâ di oarâ-oarâ.”

    Instabilitati va s-facâ ș-tu notu-ascâpitatâ, niheamâ tu apiritâ, tu munti ş-pi locări cama pțâni tu chentru ș-tu arațili. Dupâ trei meși câldâroși ș-cu xeri, cum va s-facâ kirolu tu meslu yizmâciuni? Diznău nâ dzâți Iris Răducanu: „patruli stâmâni ți va s-yinâ va s-hibâ cu temperaturi ma analti di cumu fați di arada kirolu tu aestu mesu, ma multu tu reghiunili ditu ascâpitatâ și notu, iara ploiuri va s-facâ pțâni.”
    Debitlu ali Dunâ tu intrata tu Românie easti niheamâ pisti giumitati ditu media multianualâ, iara pi 42 di sectoari ditu ațeali 120 ți furâ mutriti, apa easti sum minimlu di cari easti ananghi – uidisitu cu Administraţia a Apiloru Români.

    Tu ți mutreaști arâurli ditu nuntrul a vâsilillei, di itia a câninâllei ş-că nu avurâ ploiuri, dauâ cursuri di apâ ditu notu sâ strikirâ di dipu. Tu cama di 600 di localităţ ditu vâsilie, ma multu ditu apiritâ, alimentarea cu apâ easti ndauâ sâhăț dânâsitâ. Tu alti aproapea 300, niracordati la sistemi chentralizati, fântâñli s-astrikirâ. La aesti lucri slabi, s-adavgâ aprinderli di vegetație tu giudețili ditu Vâlcea ş-Vaslui. Mași tu Vaslui, vârâ 270 di ihtări di iarbâ uscatâ s-apreasi tu dzâlili ditu soni, pompierlli militari vinirâ ta s-astingâ 25 di foduri. Elli lâ feațirâ tâmbihi a oamiñiloru s-mindueascâ că foclu tu kiro di câñinâ ş-cu multi ierghi uscati, ascapâ di sumu control ică tu condiţii di vimtu vârtosu, ș-poati s-hibâ unu piriclliu ti sânâtatea ş-tamamu ș-ti bana a oamiñilor ș-a prăvdzâloru ș-poati s-aducâ zñii multu mări.

    Tu agriculturâ, fermierlli s-andregu ti unu nău anu agricolu, ama xerea di veara aesta lâ adusi multâ zñie.
    Zñiili mări ditu Românie va s-dukeascâ tu tutu continentul evropean – deadirâ tu șteari analișțâlli di la Reuters. Ei minduescu că, România, ți s-astrițea cu Franţa ti titlul di nai ma marli producâtoru di misuru ditu UE, di itia a dăldzâloru di xeri ş-câñinâ, poati s-aibâ estanu unâ producție ma ñicâ cu 30%. Easti unâ mari zori sâ seamiñi misuru tu unu cireapu. Easti unlu ditu nai ma grealili sezoani ți li avurâ fermierlli româñi – dzâsi unlu ditu analișțâ.
    Ministerlu a Agriculturillei di București dzâsi că pritu misurli la cari s-minduescu, pi ninga pâradzlli ți va lâ si da, va s-facâ și scutearea a ratilor ti agricultori ditu dzuua di 1 di yizmâciuni.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • România, zñipsitâ di xeri

    România, zñipsitâ di xeri

    Aeșțâ doi añi di ma nâpoi cu temperaturi recordu la livel mondial ş-ploiuri pțâni vinirâ pisti un loc ți avea zñie di la xerea ți s-fâțea veara ș-mea ași, tu României, zñia easti ș-ma lai ti bana a oamiñilor di cathi dzuuâ, ama ș-ti economie.Tu cama di 400 di hori ditu vâsilie apa s-da maș ti pțânu kiro tu dzuuâ. Nai ma zñipsiti suntu giudeţili ditu apiritâ: Botoşani, Iaşi, Vrancea, Neamţ şi Bacâu. Cripări mări tu alimentarea cu apâ ari, ama, ș-tu giudeţi dit notu, cata cum Giurgiu ş-Gorj.

    Reprezentanţâlli a Apilor Români lâ fac tâmbihi, ma largu, a oamiñlor s-nu hârgiuiascâ apâ, dicara coeficientul di umpleari tu ațeali 40 di lacuri di acumulari esti di 78%. Tu vârâ 120 di hori ditu giudeţlu Botoşani, câsâbă ți fu adus aminti ma ninti, a oamiñlor nu mata lâ si da apâ niți noaptea, câțe hargea easti multu ma mari di cum easti di arada ş-nu s-adunâ unu livelu bunu tu bazinili di stocari. Urnimia ti oamiñi easti sâ-și adarâ zaire di apâ ti kirolu anda apa easti dânâsitâ. Tu alti locări ditu giudeţ, iu nu ari sistemi centralizati di alimentari cu apâ, fântâñili s-astrâkirâ, iara oamiñilli poartâ niscânti ori apâ di la trei, patru kilometri alargu. Spețialişțâlli da urnimii s-hibâ filisitâ apa te-a beari maș ti scupolu aestu, iara ti huzmeț s-aflâ, ma s-poatâ, alti cearei.

    Pi di altâ parti, xerea ți țâni di multu kiro adusi zñie a yiptului. Tu meslu alunaru di estanu, ministrul di resortu, Florin Barbu, âlli deadi tu șteari a comisarlui Janusz Wojciechowski că multi suprafeţi ditu Românie suntu zñipsiti și, di pțânu kiro, âlli câftă a Comisillei Evropeanâ s-lâ da cât ma yoñia pâradz a fermierlor ți au mari zñie. Multi câmpuri au zñie tu Românie di la xerea ți s-fați, iara chirearea a pâradzloru a producătorlor agricoli bagâ tu piriclliu viabilitatea icunomicâ a fermilor şi sinferlu di securitati a vâsilillei, deadi hâbari Bucureştiul.

    „Zñiili mări fapti di fenomeni climatiți nibuni au ananghi cușia di pâradz ca misuri ahoryea, ți s-ducâ la aflarea di cearei ti cripărli ți yinu dupâ ahtări fenomeni”, sâ spuni tu unâ carti pitricutâ la CE di ministrul a Agriculturâllei ş-a Dezvoltarillei ti hori, Florin Barbu. Uidisitu cu spusa a ministerlui, bugetlu acutotalui luyursit la maximum 75,2 miliuni di evradz ti siminărli adrati tu toamna a anlui 2023 lipseaști s-lâ hibâ dati unâșunâ a fermierilor.

    Tu ți mutreaști anlu 2024, xikea di ploiuri ş-reghimlu termic multu analtu, di cum fați di-arada, tu aproapea tutâ vâsilia, iara tu zonili di câmpu para ândzeanâ, adusirâ zñie, iara tu niscânti locări asparsirâ di dipu yipturli, ma multu misurlu ș-oclliul-a-soarlui, pi unâ suprafaţâ di vârâ 2.000.000 ha la livel naţional. Chirerli, dzâți ministerlu ali Agriculturâ, suntu luyursiti la cama di 200 di evradz ti ihtaru.

    Autor: Ștefan Stoica
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Xeri mari tu Românie

    Xeri mari tu Românie

    Xerea mari cu cari s-alumtâ România li adră autoritățli s-llia misuri ligati di darea a apâllei – tu aproapea 450 di câsâbadz ș-hori, dirmi 15% dit tuti localităţli la livel naţional, iu apa s-da cu ângrâdeari, maș la niscânti sâhăț. Prit localitățli zñipsiti ari ș-niscânțâ câsâbadz: Dorohoi, Târgu Neamţ, Târgu Ocna, Roman, Paşcani, Hârlău ş-unâ parti dit munițipiul Iaşi, naí iu suntu nai ma mărli cripări.
    Di itia a xerillei sâ strâchirâ multi fântâñi, criscâtorilli di prăvdzâ dzâc că di ahântu soari ș-iarba s-uscă și prăvdzâli mâcâ ma pțân, iara mulțâ agricultori ș-chirurâ yipturli, ma multu aclo iu nu pot s-adarâ irigații (s-udâ loclu cu apâ cu agiutorlu a chiunghurlor).

    Ta sâ-lli andrupascâ ațelli ți suntu zñipsiț, ministrul ali agriculturâ, Florin Barbu, avu luni unâ protâ andamusi cu reprezentanţâlli a bănțâlor comerțiali di la cari câftă cearei ta s-anvâleascâ ratili ș-tocurli ti fermierlli ți s-alumtâ cu xerea. Fermierlli lipseaști s-aproachi agiutor anamisa di 200 şi 250 di evradz pi ihtar ti câmpurli asparti, iara suprafaţa ți ari zñie pânâ tora easti di vârâ dauâ miliuni di ihtări la misur și oclliul-a-soarlui ş-di 100.000 di ihtări la gârnu și rapiţâ.

    Catandisea easti confirmatâ ș-di sistemlu MARS di mutreari a câmpurlor agricoli dit UE, ți ș-ñicurâ, luni, luyurserli tu ți mutreaști producţia di yiptu adratâ di bloclu comunitar di estan, nai ma di simasie alâxeri hiindalui adrati la misur și oclliul-a-soarlui, ți avurâ zñie di la xerea dit vâsiliili dit notlu-apirita ali Evropâ.
    “Tu ma multi părţâ dit chentru-notlu şi not-apirita a Evropâllei, meșli cirișar ş-alunar furâ para multu câldâroși, cu ma multi dzâli cându temperaturli maximi tricurâ di 35 di gradi Celsius, ți zñipsi yiptul di vearâ tu chirolu anda plantili dișcllidea”, aesti suntu luyurserli tu raportul dit soni di cathi mes al MARS. Uidisit cu spusa a organismului, xichea di ploai adusi cripări mări tu apirita ali Ungarie, apirita ali Românie şi Vâryârie.

    Iara hâbărli di la spețialişțâlli româñi nu suntu buni niți ti chirolu ți yini. Tora di oarâ, gradlu di umpleari a aților 40 di lacuri di acumulari dit vâsilie dipusi niheamâ sum 80%, iara spețialișțâlli di la „Apili Români” luyursescu că va sâ scadâ ș-di aoa ș-ninti, iara până tu bitisita a meslui coefițientul di umpleari va s-agiungâ la vârâ 77%.
    Instituţia dzâți că, tora, s-asiguripseaști apa brută di cari au ananghi benefițiarlli dit izvurli di pi suprâ tu sistem chentralizat, ama lâ fați tâmbihi a oamiñilor s-filiseascâ ma pțânâ apâ și s-acațâ tu isapi alternativi di țâneari ți şi filiseari diznău a apâllei tu activitățli dit nicuhiratâ, aclo iu s-poati.
    Ti oamiñilli dit sectoarili industrial ş-agricol, spețialișțâlli adrarâ un ghid ti hârgiuiari ma pțânâ a apâllei, ți puteț s-lu aflaț pi frândz di internet a instituţillei. Pi di altâ parti, debitlu ali Dunâ la intrata tu vâsilie easti sum media di cathi an a meslui alunar, ama nu ari cripări di alimentari ti Chentrala Nuclearâ di Cernavodă.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • România aputrusită di căñină

    România aputrusită di căñină



    Dalga di căldură nica easti şi tu aesti dzăli tru ma marea parti ditu România. Cănina şi disconfortul termic s’dukesu tut ma multu tru sudul, sud-estul, vestul şi local tru ţentrul a teritoriului. Tru mulţă căsăbadz, primăriile ndreapsiră tru locărli cu călbălăki spaţii tru cari oamiñilli pot si s’avreadză şi llia misuri aţea turlie că fântâñili arteziene, ama şi sistemele di aer condiţionat ditu transportul public s’hibă pi lucru. Yeaţărlli lă aduc aminti a lăndziţloru croniţ şi a oamiñiloru tu ilikie s’aibă ngătanu tru aestă perioadă. Elli fac urminie s’nu şeadă multu kiro tru soare s’nu bea biuturli ţi au multă cafeină. Ama, nica şi cu tuti misurli di precauţie oamiñilli greu străescu căldura, maxus aţelli ţi şedu la bloc. Căñina aduţi zñie şi tru transporturi. Temperaturli di pisti 40 di gradi nregistrate tru aer şi pisti 50 di gradi la nivelu a solui caftă, pi niscănti sectoari di cali di heru, ñicurarea a vitezăllei di urdinari a trenurilor. Şi pi călliuri suntu restricţii di urdinari tră aftukinatli greali. Constructorlli zburăscu ti prevenirea deformaţiilor majore ireversibile cari pot s’alăncească pi şingirlu rutieru tru condiţiile a temperaturilor multu mări.



    Di itia a căldurăllei excesivă, tru ma multi zone ditu văsilie vegetaţia uscată s’apreasi. Unu di incendii pkăscăni, marţă, tamam ningă Bucureşti şi ambudyiusi urdinarea rutieră ti ndauă săhăţ. Vegetaţia uscată s’aprindi di itia a temperaturilor multu mări, ama nu maş căldura easti aflată căbati. Fermierlli ş-născărsescu locurli pritu aprindeari, acă practica easti paranom. Tru kirolu ditu soni, maş tu giudeţlu Vrancea, pompierlli asteasiră şapte ahtări incendii.



    Sudlu a continentului nord-american şi ali Europă, nordul ali Africă şi născănti părţă ditu Asia suntu aputrusiti şi eale tru dalga di căñină, cari agiumsi tru niscănti locuri cu temperaturi spectaculoase. China dimăndă ună maximă record di 53 di gradi Celsius. Tru Valea a Moartillei ditu California, ţi nai multi ori easti cu locuri di mari hearbiri di pi Pimintu, s-agiumsi la 52 gradi Celsius. Marță, la Roma s-nregistră ună temperatură record di 42°Celsius. Easti căñină și tru Spania și tru Franța. Tru Gărţie, codlu aroşu di căñină fu prilundzitu pănă tu bitisita a stămânăllei. Regiunile nordiţi ali văsilie cata cumu Macedonia, hamunisiili Thassos şi Samothraki, cari suntu destinaţii turistiţi tră mulţă români, nregistreadză temperaturi multu mări. Pompierlli s’ampulisescu cu extindirea incendiilor di vegetaţie tru zona di ningă Atena și fu activat mecanismul european di protecţie civilă, cari da izini ali Gărţie s’aibă agiutoru ditu văsiliili a Uniunillei. Căldura va s’hibă cabaia mari şi tu yinitoarili dzăli iara Agenţia Spaţială Europeană cundille că stămâna ţi yini poati s’aducă nai ma mărli temperaturi nregistrate vărăoară tru Europa. Uidisitu cu experţălli, temperaturile mări ditu Europa pot s’alăxească adeţli a turiştilor. Tut ma mulţă pot s’aleagă destinaţii cama tru avră ică s’ducă tru vacanţă primăveara ică toamna tra s’nu hibă tru căñină.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Xeri sertă tru Europa

    Xeri sertă tru Europa

    Franța easti tru catandisi di alertă. Italia faţi isapi ti zñiili agricole di miliardi di euro. Olanda, Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia și Croația s’ampulisescu cu dificultatea tra s’asiguripsească furaji ti prăvdză. Tru Spania, volumili di apă adunati tru bazine sunt, tru aestu kiro, cu pisti unu cirecu ma ñiţ andicra di media pi dzaţi añi. Tu ţi mutreaşti Portugalia, apa ditu lacurli di acumulare tră centralele hidroelectriţi easti la giumitati ditu media pi șapti añi.


    S’nu agărşimu niţi incendiile cari zñiipsescu văsilii ditu sudlu ali Europă ! Iara tuti aestea au ună idyea cauză- căldura excesivă și xerea sertă.


    Și România nu faţi excepție. Aproapea 243.000 di ictări ditu 30 di giudeţe, dimi ditu trei cirecuri di văsilie, sunt zniipsiti di xeri. Aţeali ditu soni dati centralizate di Ministerlu al Agricultură şi Dizvoltari Rurală spuni că suprafaţa calamitată easti tru creaştiri andicra di bitisita a stămânăllei tricută, cându 28 di giudeţe avea dimăndată că aproapea 230.000 di ictări eara zñiipsiti di ixkea apăllei. Nai cama multu trapsiră agărli di gărnu şi triticale, un hibrid di gârnu şi sicară : suprafaţa calamitată alină la 133.000 di ictări. Yinu deapoa suprafeţili siminati cu ordzu, orzoaică, uvedzu şi sicară – 20.000 di ictări, rapiţă – 24.000 di ictări și misuru – 40.000. Agricultorllii suntu lăhtărsiţ şi spun că va s’aibă keardiri multu mări.



    Ministrul ali Agricultură, Petre Daea, lă tăxi un ghid di buni practiţ, adratu cu Academia di Ştiinţe Agricole şi cu aţelli nai ma valoroşi specialişti ditu România, di itia că, tru minduita al năsu, xerea poate s’hibă combătută nu maş pritu adăparea a culturilor, ama şi pritu tehnologiile băgati tru lucru şi pritu alidzearea a soiurlor. Tru ţi mutreaşti udărli, România lipseaşti s’agiungă, până tru 2027, la 2,6 miliuñi di ictări di suprafaţă udată, tră cari s-pruvidzură 1,5 miliardi di euro di la bugetlu naţional — cundille idyiulu ministru Petre Daea.



    Tru ună postare pi unu şingiru di socializare, el angrăpseaşti că băgarea tru lucru a programului di reabilitare a sistemului di udari aprobat, tora ma niti, di Guvernu lipseaşti să s’facă cafi dzuuă, fără dănăseari. Oficialu feaţi și un apel la responsabilitate: nu pot s’hibă alăsati nanăparti aspărdzerli ţi sfeaţiră pi hiotea a kirolui. Nibunillea ică ixikea di acțiune pot să s’veadă, tru născănti cazuri, pritu vegetație forestieră cari acăţă tută secțiunea a canalelor di irigații, pritu canali asparti ică pritu stațiili di băgari sumu presie ţi fură asparti.


    Lucrările di reabilitare ahurhiră, ama easti importantu s’avemu ngătanu și s’ţănemu ma largu aţeali ţi adrămu, s’nu mata aspărdzemu – cundille ministrul ali Agricultură.


    Ari, tru România, ama, multi contraexemple, dimi lucrări ghini cumădusiti tru teren ţi s’yilipsescu tru produsili amintati, a curi calitate nu easti cu ici ţiva ma nghiosu di iţi altă exploatație ditu văsiliili fanion ali agricultură europeană. S-nu mata spunemu şi atea că adunarea a biriketillei s’bitisi tru România, tută producţia easti adunată tru măgăzii, iar cantitatea amintată va s’asiguripsească ananghea di consum ali văsilie, existânda nica şi căbilea ti exportu.




    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala









  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID — Numirul a cazurilor di Covid-19 tru România easti tru scădiare constantă ditu primuveară, ama tora ma nintiahuhri s’crească diznou. 9.339 di persoane fură confirmate cu Covid-19, gioi, tru România. Numirul total di infecții easti sum atelu ditu dzua di ma ninti, ama cu aproape 50% ma mare andicra di săptămâna tricută. Ma largu creaşti şi numirlu a aţiloru cari au ananghi di spitalizare: pisti 3.700 di persoane, ditu cari 253 suntu la tearapie intensivă. Tru spitale suntu aproapea 600 di cilimeañi cu Covid. Specialiștilli spun că varianta actuală a coronavirusului, Omicron, poate s’afirească protecția ţi u da emu vaccinare, emu tritearea pritu lăngoari, și faţi urminie ti imunizarea persoanelor ditu categoriile vulnearabile. Vaccinurile anti-Covid adaptate tră varianta Omicron lipseaşti s’hibă disponibile tru România ditu toamnă.



    Fonduri — Premierlu Nicolae Ciucă diclară că rata di absorbție a fondurilor europene di cătră România tru cadrul a exercițiului financiar 2014-2020 easti di 64,5%, un nivel idyealui acu aţelu ali Germanie și maş niheamă ma scădzut andicra di Franța, ama nintea a statelor membre ma veclli cata cum Belgia (59%) și Italia, Spania și Țările di Jos (cathi una cu puțăn pisti 56%). Uidisitu cu Ciucă, România ari amintată 22 di miliardi di euro ditu ateali 35 di miliardi cari îlli suntu ahărdziti tru perioada 2014-2020.



    Xerea – Xerea zñiipsi până tora 150.000 di ictări di agări tru 20 giudiţi diferite ditu România, spusi ministerul Agriculturăllei, pi baza rapoartelor di cafi dzua mutrinda catandisea a culturilor. Sistemele di irigații s’alumtă s’ţănă keptu, di itia a scădiarillei nivelu a apăllei ufilisită tră alimentarea stațiilor di irigare. Nai ma marea ahtari stație, ditu giudițul Brăila, tru sud-est, fu dănăsită di itia a dibitului scădzut a apăllei Dunării. Stația asigura apă tră 250.000 di ictări ditu regiune. Dibitlu di apă a arâului Prut, tru est, easti, tru scădiare, atri agiumtă pi un un nivel scădzut recordu. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, diclară că sectorul di creaștire a animalelor easti zñiipsitu și di xeri.



    Vizită — Prezidintulu ali Românie, Klaus Iohannis, lu aşteaptă viniri, la București, prezidintulu ali Republică Moldova, Maia Sandu, cu furñia a vizităllei a llei oficiale tru România, la acllimarea a șeflui a statului român. Easti prima andamasi bilatearală directă a aţiloru doi șefi di stat după ţi Republica Moldova (un stat ex-sovietic cu populație majoritară di limbă română) lo statutul di țară candidată la adirarea la UE. Uidisitu cu Administrației Prezidințiale, Klaus Iohannis năpoi va lu spună agiutorlu susta a Bucureștiului tra s’da silă a procesului di reformă tru Republica Moldova, anănghisitu ti integrarea europene. Tutunăoară, atelli doi oficiali va să zburască ti evoluțiile regionale tru contextul a polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucrainei cum și modalitățile di contracarare a efectelor negative a aluştui contra a Chișinăului. Va s’hibă zburăti și subiecte di interes central pe agenda bilatearală, catacum securitatea energetică a Republicii Moldova și cooperarea sectorială tru domenii clleaie — nica spuni Administrația Prezidințială.






    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Xeri. Guvernul di la București căftă aprobarea Comisiillei Europene tra s’da un avans di 70 până la 85% tru plăți directe ti misurile di mediu și climă ditu Programul Național di Dizvoltare Rurală 2014-2022, tra s’agiută fermierllii zñiipsiţ di xeri. Tutunăoară, Executivlu va tra s’da a pomicultorilor și viticultorilor, cum și crescătorilor di port și pulli un agiutor di 51,6 milioane di euro, ditu cari 25,5 milioane di euro ditu fonduri europene, alanţă di la bugetul național. Uidisitu cu datili centralizate di Ministerul Agriculturăllii, xerea adusi zñie până tora la aproapea 107 ñilli di ictăre di teren agricol ditu 20 di giudiţe ditu România.



    Gaz. Miniștrilli energiillei ditu UE s’andămusiră adză tra să zburască ti planurile di ñicurari a dipendințăllei Uniunilli di gazul rusesc. Comisia avea pripusă ună ñicurari voluntară a consumului cu 15%, cu posibilitatea a unui regim obligatoriu tru catandisi di urgență. A planului s-ncuntrară ama ma multi văsilii membre, cari ili sunt ma puțăn dipendinte di gazul rusesc, ică au stocuri suficiente tra iarnă. Ti atea, propunerea inițială a fu alăxită, tra atea ca miniștrilli ali energie s’aprobă adză. Uidisitu cu versiunea vidzută di agenția Reuters, suntu pruvidzute scutiri di la plafonul di 15% tra gazul ufilisitu tru industriile critice, cum aţelu metalurgic. Europa s’ampuliseaşti cu ună scădire a livrărilor ditu Rusia, Gazprom dimăndănda ună ñicurari suplimentară a dibitului prin conducta Nord Stream 1. Rusia fu stipsită că ufiliseaşti energia ca armă, iara Comisia Europeană feaţi timbihi că este probabilă dănăsearea totală a furnizărillei di gaze.



    Washington. Ministrul român ali Energiei, Virgil Popescu, easti tru Statele Unite, tra muabeţ mutrinda dizvoltarea programului nuclear civil și anvărtuşearea a parteneriatului strategic tru domeniul ali energiei. Tru ună ngrăpsită pi Facebook, scrie că avu un dialog multu bun la Washington cu reprezentanții companiilor americane și canadiene cari fac parte ditu proiectul cari pruveadi construirea unităților 3 și 4 la centrala nucleară di la Cernavodă (sud-estul României). ). Virgil Popescu avu muabeti şi cu reprezentanții companiei NuScale, cari construiește ñicul reactor modular la Doicești (sud). Diadunu cu partenerii americani, canadieni și francezi, modirnizăm și dizvoltăm energia nucleară tru România”, spusi Ministurlu ali Energie ditu România.






    Vizita. Ministrul Afacerilor Externe și Expatriaților ditu Regatul Hașemit al Iordaniei, Ayman Safadi, easti vinit adză tru România, la călisearea a șefului diplomației române, Bogdan Aurescu. Regatul Hașemit al Iordaniei easte unu ditu principalii parteneri ali Românie tru regiunea Orientului Mijlociu, iara andamasea aţiloru doi dimnitari va s’aibă tru prota thesi perspectivele și modalitățile concrete di dizvoltare a ligăturloru româno-iordane tru principalele domenii di cooperare, respectiv educație, comerț, agricultură, medicină, IT&C, securitate cibernetică și apărare, spune MAF. Tutunăoară, va s’hibă zburăti călliuri di creștere a volumului schimburilor comerciale și investițiilor, pornind di la potențialul dija existent. Tru idyiulu kiro, Bogdan Aurescu și omologul a lui iordanian va sa zburască ti principalele probleme politice di interes comun, inclusiv evoluțiile recente ditu Europa di Est și Orientul Mijlociu.






    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala