În România este vremea
căpşunelor. Dacă în urmă cu 20 … 30 de ani întâlneam astfel de fructe de
dimensiuni mici, pe tarabele din pieţe sau în magazine găsim în prezent căpşune
de dimensiuni mai mari, din soiuri de mare productivitate, care şi-au recăpătat
şi acel gust, cum se spune de pe vremea bunicilor. Aceste fructe se
diferenţiază prin mărimea lor, culoare, intensitatea aromei şi gust şi este
normal să fie aşa dacă ţinem cont de faptul că în lume există peste 600 de
soiuri de căpşun. Originar din America, arbustul care ne dă acest delicios
fruct a început să fie cultivat în Europa în secolul al 18-lea şi, în timp, s-a
răspândit şi în spaţiul românesc.
Căpşunele pot fi servite proaspete, imediat după
ce le-am îndepărtat codiţele şi le-am spălat. Pot fi servite după ce presărăm
zahăr deasupra lor sau după ce turnăm puţină miere. Mai pot fi servite într-o
combinație cu smântână, cu un iaurt mai gras și cu miere sau cu frișcă.
Smântâna trebuie amestecată cu puțin miere și cu esență de vanilie după care se
toarnă în cupe în care deja am pus căpșunele întregi sau, dacă sunt mai mari,
tăiate în jumătăți.
Căpşunele pot fi folosite şi pentru prepararea
unei prăjituri cu aluat. Pentru prepararea aluatului avem nevoie de 5 ouă, 5
linguri de făină, 5 linguri de zahăr și 5 linguri de ulei. Batem gălbenușurile
de ou cu jumătate din cantitatea de zahăr, adăugăm esență de vanilie și ulei,
după care încorporăm făina și praful de copt. Separat se bat albușurile până
când se transformă în spumă, adăugăm restul de zahăr și obținem o cremă ca de
bezea, pe care o amestecăm cu cealaltă compoziție. Totul se întinde într-un
tavă unsă cu ulei, iar deasupra se pun jumătăți sau felii de căpșune. Punem
tava în cuptorul încălzit la 180 de grade Celsius și o ținem circa 30 de
minute. După ce se răcește, se presară zahăr pudră și se porționează pentru a
fi servită.
Pentru a păstra savoarea acestui fruct şi după
trecerea sezonului, putem să facem dulceaţă, gem sau sirop de căpşuni. Există,
desigur, şi varianta de a le păstra în congelator.