Radio România Internațional

Tag: yeatrâ

  • Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

    2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru arădăriki di alidzeri: locale, europarlamentare, generale şi prezidenţiale. Tru aestă noimă, administraţia di Bucureşti adusi tu menga a cetăţeañiloru domenile pi cari aeşţă ditu soni li lugursescu deficitare, ntră cari atelu ali infrastructură medicală.

     

    Tru dekenili ditu soni, politicienii români s-loară borgea s’da cali ti construcţia di spitale regionale, unităţi medicale mamut, cari s’ahărdzească servicii moderne şi centralizate tră populaţia ditu mărli reghiuni ali văsilie. Proiectili amănară di itia a birocrațiillei şi a xikillei di finanţari. Lucărli ama preayalea ayalea s’ndreapsiră.

     

    După ţi tu marţu ahurhiră lucrărli la Spitalul Reghionalu di Urgenţă Craiova, tru sud-ascăpitata ali Românie, a deapoa tru apriiuru, ateali di la Spitalu Regional di Urgenţă Iaşi, tru nord-est, la bitisita a stămânăllei ţi tricu fu nkisită construcţia a Spitalui Regional di Urgenţă Cluj-Napoca, tru nolgica ali văsilie. Valoarea proiectului năstreaţi 700 di milioane di euro, iarapoi vadelu di bitiseari easti pruvidzutu pisti trei añi. Unitatea medicală easti amplasată tru localitatea Floreşti şi va s’aibă aproapea 850 di apaturi, un heliportu şi 22 di sălluri di operaţie.

     

    Dusu ti ţeremonia di săpari loclu, cari bagă semnulu simbolicu ti ahurhita-a lucrărlor, ministrul Sănătatillei, Alexandru Rafila, spusi că, tru România, calitatea asistenţăllei medicală va s’hibă ma bună, nica şi pritu construirea aţiloru trei spitale regionale. Uidisitu cu aestu, tru România ahurhescu construcţiili di spitale cu multă iruşi şi suntu di multu bună calitate, haristusită a păradzloru aprukeaţ di la Uniunea Europeană pritu Planlu Naţionalu di Redresare şi Rezilienţă, ama şi di itia că mulţă oficiali locali suntu axi şi au sinferu. El spusi că, tru aestu kiro ari 20 spitali cari suntu tru construcţie ică la cari construcţia va s’ahurhească tu şcurtu kiro, iara aestu lucru s’faţi di itia şi a primarilor şi prezidentăloru di consilii judiţene cari au un sinferu legitim tra s’veaglle sănătatea a comunităţilor pi cari li coordoneadză.

     

    Cara România ari sinferu ta ş-crească livelu di calitate a actului medical ari annaghi nu maş di ună infrastructură modernă, ama şi di un numiru duri s’hibă di yeaţră ghini pregătiţ. Ti amărtie, sistemlu di sănătate a văsiliillei s’ampuliseaşti cu ună xiki di cadri medicale, tru condiţiile tru cari mulţă di elli fugu ta s’mutrească ti sănătati pacienţă tru stati ditu vestul ali Europă. Uidisitu cu Colegiulu Medicilor ditu România, naete di fudzeari ditu văsilie la yeaţărlli cu ilikia di pănă la  35 di ani easti di 58% pi fondul a unui deficitu di 15.000 di yeaţră la nivelu naţionalu.

    Autoru: Sorin Iordan

    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Criză di yeaţră tru România

    Criză di yeaţră tru România

    Nădia di bană tru România easti anamisad di nai ma scădzuti ditu Europa, iar pandimia di COVID-19 ari arnită ună parte ditu creaştirea nregistrată ahuhrinda cu 2000. Uidisitu cu unu raport ali Comisie Europene mutrinda sănătatea tru România, adratu anlu ţi tricu, pandimia scoasi tru migdani importanța ti anvărtuşearea ali asistență medicală primară, a serviţiilor di prevenție și a sănătatillei publiţi tru un sistem cari ţăni, tru ma marea parti, di serviţiile spitalicești. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, pricunuştea, tora ma niti, că pisti 15.000 di yeaţră fudziră ditu România maş tru añilli ditu soni tră tiñii di cafi mesu ma bune tru alti văsilii. Ase, s-agiumsi la ună criză di specialiști tru anestezie, tearapie intensivă, epidimiologie, pediatrie, medicină di laborator ică microbiologie. A diapoa, andicra di alti state europene, România are un yeatru la aproapea 200 di bănători, multu sum media europeană, di itia a politiţlor di sănătate publică difectuoase. Catandisea easti nica ma greauă pritu hori iu a unlui yeatru ălli yinni di optu ori ma mulță paciență.



    Ma multu, o analiză faptă tora ma ninti scoati tru vidială că medicina di familie ditu România poati s-aibă mări probleme tru yinitorlu nu multu dipărtosu. Fenomenlu cabaia mari di auşeari la aestă categorie di yeaţră poati s-aibă consecințe majore tru yinitorlli dzaţi añi, fac tombihi specialiști tru domeniu. Și ministrul di resort pricunuscu că, tru aestu kiro, ari ună criză naţională di yeaţră tră niscănti specialităţi, ntră cari şi aţeali di medicină di urgenţă şi medicină di familie. Tru atea ţi mutreaşti medicina primară, corpul medical auşi multu di multu, iara suti di localităţi nu au yeatru.



    Alexandru Rafila: Easti un fenomen la nivel naţional. Sunt specialităţi cari diservesc locuri critiţi cum suntu unităţile di aprukeari cu ananghi, serviţiile di ambulanţă, asistenţa medicală primară. Cu tut numirlu aparent mare, di 11.000 di yeaţră di familie, suti di localităţi ditu România nu au asistenţă medicală primară, iar corpul medical easti bitărnu, ari ună medie di ilikie di pisti 55 di ani.



    Uidisitu cu ministurlu, ixikea di cadre medicale cu studii superioare nu poate s’hibă anvălită pi şcurtu kiro, ama problema poati s’hibă ndreaptă tru yinitu pritu implementarea a unei strateghii di resurse umane tru sănătate, elaborată tru premieră tru România. Aesta nsimneadză un parteneriat cu universităţile di ymedicină şi farmacie. Tru aestu kiro, tru România ahurhiră, diznău, s’crească cazurile di Covid și impliţit numirul a pacienților internați tru spitale. Autorităţile dimăndă că lucrează la legislaţia ţi easti ananghi ti dişcllidiarea di ţentre di vaccinare anti-COVID tru unităţi sanitare. Aesta easti ună apofasi di pregătire ali campanie di imunizare ditu aestă toamnă, când s’aşteaptă un ser adaptat la năili variante a lumakillei Omicron.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Dilemili a coronaviruslui

    Dilemili a coronaviruslui

    “Lumea numata va s’hibâ idyea cum eara ma ninti, după ţi va s’treacâ pandemia di coronavirus!” Aestă spuneari numata easti unâ nau, unâ revelaţie, câte easti cadealihea un idyiulu loc. Ştiinţa, medicina, filosofia, politologia, ştiinţele ali administraţie, sociologia nica şi psihologia, tuti zburăscu ti coronavirus, ti ţi fu tu aestu kro, cata ditu meslu martu pânâ dzuua di azâ, şi ţi va s’facâ cu hiinţa umană şi societatea globală. Fără di altâ, şi geopolitica ari un loc tu aestâ muabeti. China, di iu nkisi lâhtâroasa lângoari COVID, easti di multu kiro tu epoca post-virus, ama oamin’illi şi liderlli a lor di tutâ lumea suntu multu fârâ di nâdii tra s’llia ti paradigmâ experienţa chineză. Europa ahurheasti s’li facâ cama habini cunuscutili meatri di autoizolari, ama aesta nu va sâ spunâ câ piriclliu tricu.




    Argumentili suntu cama multu economiţi şi psihologhiţi andicra di s’hibâ medicale iara ”eliberarea” nu easti ici idyea cu atmosfera di după treaţirea-a unâllei ceamaunâ. Armâni ma largu distanţa anamisa di oamin’i, pisti tut, pi geadei, tu mijloacele di transportu n’comun, tru magazine, tru restaurante icâ muzee, dealihea, aclo iu tuti aestea s’dişcllisirâ şi nu suntu nica ncllisi di reglementărli stricti a cafi unlui stat. Ideea di certitudine kiru, ici ţiva numata easti sigura, maxus tu materie di coronavirus. Nu ştim cum alânci, cum agiumsi tu Italia şi tru lumi, nu avem reguli imbatabile, nu avem unâ yitripseari icâ un vaccin, nu ştim cându va li avemu, nu ştim ţi va s’hibâ, cum nâ imunizăm şi desi va s’yinâ a daua dalgâ a pandemiillei. Sâ zburaşti multu şi trâ hâbârli ţi nu suntu dealihea cari bubukisescu tru aestă pandemie di incertitudine ama niţi tru determinarea a lor nu avem dipu mari şi multi certitudini. Mutarea a banâllei suţialâ tru online feati ditu monitor unâ ananghi vitală, fără di cari nu para poţ s’adari ţiva. Aestu spaţiu lipseaşti s’hibâ acâtatu şi cu oamini di opinie, specialişti cari să-şi spunâ minduita ti nâscânti lucri ligate di pandemie, emu, cum oferta easte limitată, piaţa este aputrusitâ şi de produse” falsificate icâ di multu slabă calitate.




    Până tru soni, anaparti di propagandă şi intoxicare, armâne apofasea ghini thimilliusitâ a cathi unâllei vâsilie ahoryea, maxus că experienţa amintatâ, nâscânti ori dramatic, tru alumta cu COVID 19, nâ da izini s-lom meatri personalizate, trâ nâscânti vâsilii, regiuni icâ localităţi, andicra di specificlu complexu a aistoru. Amânatu ahurhirâ s’hibâ astirnuti înviţămintili a aiştoru momente ama, cadealihea, reacţia unâ ş-unâ ta s’llia meatri di n’icurari tră tindearea-a pandemiillei fu nai cama buna apofasi a momentului respectiv. Limitarea a zorillei ti unâ catandisi ascâpatâ di sum control da izini a oamenilor s’caftâ cearei, yitripseri şi vaccinuri. Tu ahuhritâ vrea sâ spuneamu ca pandemia zn’iipsi solidaritatea, nca si atea europeană, cându statele cilastasira ca oamin’illi tru mintâturâ, căftânda resurse ti redresari işişi. Tora, ama, himu dinintea a unâllei gaereti comunâ, maxus a yeatârloru cercetători, finanţatâ di mărli state şi structuri statale, tra s’aflâ vaccinlu di largu şi unanim acces a tutulor oamin’ilor, cari ţi s’hibâ continentul i catastisea icunomică. Ari unâ acţiune comună, globală, ari şi unâ muabeti yie, nica şi pasională, ti COVID 19, tru tutâ lumea.




    Până tru soni, easti şi aestu un efectu a globalizarillei pi care âlu dukimu pi ma multi len turlii. Easte, vahi, prima criză globală alithea cu cari s’ampuliseasti dun’eaua, maxus că easte alathusită compararea a pandemiillei cu un polimu. Oamin’illi sunt acutotalui cu dari giueapi ti un polimu. Elli âlu nkisescu, elli âlu ndrupâscu până la autolichidare, elli âlu bitisescu, şi tuti aesti acâ ici ţiva nu eara inevitabil. Pandemia, ama, easte un fenomen medical, nkiseaşti fârâ ndrupâmintul a oamin’iloru, nu zn’iipseaşti selectiv, maşi inamiclu, şi nu este unâ armata pi care poţ s’u ndreptâ contra a aluştui. Cadealihea, tru lumea a scenariilor, aflămu şi ahtări turlii di argumente, ama niţi aestea nu au vârâ efectu ti acţiunea-a viruslui. Anaparti di tuti aesti opinii şi atitudin’i, armâni moartea şi trân’ipsearea ti pitrumsirâ ahândosu tu nai cama avansate societăţ, tru medii inexpugnabile, nolgica di nai cama museati yisi a societatillei umineascâ.



    Ngrâpsearea: Marius Tiţa


    Armânipsearea : Taşcu lala