Românii din Diaspora ar investi în IT, agricultură şi
turism, conform primei ediţii a Business
Summit – Împreună pentru România. Aceasta s-a încheiat cu succes, iar
discuţiile antreprenorilor din Diaspora cu cei din România s-au concretizat cu
idei de business, în sectoare precum IT, agricultură şi turism. Obiectivul
summitului organizat de RePatriot, proiectul de repatriere prin antreprenoriat,
a fost încurajarea reconectării românilor din Diaspora cu România, în special
prin realizarea de investiţii în România. Au participat aproximativ 100 de
antreprenori de succes din Diaspora şi 130 de antreprenori români, alături de
reprezentanţi de vârf ai autorităţilor centrale române şi invitaţi de excepţie
din ţări care deja au găsit soluţii pentru fructificarea potenţialului existent
în România. Majoritatea participanţilor la Summit au concluzionat că România
oferă oportunităţi atractive pe care oamenii de afaceri îşi doresc să le
fructifice, însă există încă obstacole
care stau în calea unui mediu de afaceri sănătos precum birocraţia excesivă,
modalitatea de realizare şi implementare a politicilor fiscale şi lipsa
predictibilităţii legislative. Atenţia faţă de Diaspora este acum recunoscută
drept o prioritate naţională, de când, la începutul acestui an, preşedintele
Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş au lansat românilor de peste hotare
invitaţia de a-şi valorifica expertiza acumulată în străinătate pentru
dezvoltarea României.
Ministerul Sănătăţii lucrează la un proiect prin care
îşi propune să oprească exodul medicilor în străinătate, dar să ducă şi la
întoarcerea celor care pleacă. O primă întâlnire cu doctori români care
lucrează în Marea Britanie a avut loc deja. Potrivit consilierului de stat în
Departamentul Sănătate Publică al Administraţiei Prezidenţiale, Loreta Păun, aceştia s-au arătat interesaţi
de modalităţile cele mai eficiente prin care pot reveni în ţară. Statisticile
arată că pleacă, în special, medicii tineri înalt specializaţi şi România se
confruntă cu un deficit de personal. Loreta Păun a adăugat că, deşi pregăteşte
cei mai mulţi absolvenţi ai facultăţilor de medicină, România are cel mai mic
număr de medici la mia de locuitori.
Ambasadorii Slovaciei, Irlandei, Ciprului, precum şi un
reprezentant al Ambasadei Poloniei vor efectua, sâmbătă, o vizită de
documentare în judeţul Alba, la diverse proiecte finanţate din fonduri
europene, în cadrul campaniei ‘Yes, we care!’ (‘Da, ne pasă!’), derulată de
Reprezentanţa Comisiei Europene. Campania are loc pentru familiarizarea
ambasadorilor statelor membre UE la Bucureşti cu proiectele finanţate din
fonduri europene în România. Tema acestei vizite este ‘Transilvania, între
tradiţie şi reînnoire!’. Prin acest eveniment, organizatorii consideră că vor
fi reflectate implicarea şi pregătirea autorităţilor publice locale şi a
mediului privat pentru dezvoltarea de noi investiţii şi parteneriate.
Liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu,
va fi candidatul comun al dreptei pro-europene la alegerile prezidenţiale din
Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă). Atât Partidul
Liberal-Democrat, cât şi fostul ONG, transformat în partid, Demnitate şi
Adevăr, au anunţat că renunţă la propriii candidaţi şi o vor susţine pe Sandu,
fost ministru reformator al Educaţiei. Potrivit ultimelor sondaje privind
intenţiile de vot, atât ea, cât şi liderul DA, Andrei Năstase, beneficiau de
procentaje cuprinse între 12 şi 15%, mult sub socialistul filorus Igor Dodon,
cotat cu circa 30%. Primul tur de scrutin al prezidenţialelor e programat pe 30
octombrie, iar al doilea pe 13 noiembrie. Este prima oară în ultimii 20 de ani
când şeful statului, până acum desemnat de Parlament, va fi ales prin votul
direct al cetăţenilor.
