Radio România Internațional

Tag: yiptu

  • Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

    Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

    Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali Românie, tu Dorneşti, dinintea a autorităţlor româneșțâ şi a aților ucraineni. Năulu terminal adrat tu unâ turlie di suțatâ public-privatâ, custusi vârâ 10 miliuni di evradz. Pâradzlli furâ daț di Grampet Group, nai ma marea tâbâbie di companii privati feroviari (calea di her) cu acţionariat românescu ditu Evropa ditu Not-Apiritâ.

    Pritu dișcllidearea a aluștui terminal, va s-andreagâ unâ cripari di simasii a giudeţlui Suceava. Easti zborlu di fâțearea ma lișoarâ a urdinarillei pi geadei câtâ sinurlu cu Ucraina. Cathi mesu, pot s-hibâ purtati 240.000 di toni di yiptu, pot s-hibâ âncărcati ș-discârcati tu idyiul chiro optu vagoani tu unâ staţie di 128 di metri. Bircheavis a aliștei capațităţ di purtatri ş-a tâtâlor alântor culăi tehniți ş-tehnolodziți di mari hâiri, terminallu di Dorneşti va s-hibâ un punctu strateghic ti lișurarea a urdinarillei di yiptu di la sinurlu cu Ucraina la Portul Custanţa.

    Dicara tu Ucraina ahurheaști campania di adunari a yiptului ş-vagoanili cu gârnu va s-lipseascâ s-hibâ purtati câtâ Amarea Lai, dișcllidearea a investiţillei easti di simasie ti Românie. Aestu transportu va s-adarâ nai ma multu pi calea di her ș-aestu lucru va s-adarâ ma lișoarâ urdinarea pi geadei tu Românie. Tu idyiul chiro, autorităţli di Suceava luyursescu că investiţia easti hâirlâticâ ș-di furnia a suțatâllei ș-a andruparillei ali Ucrainâ, ama ș-ti securizarea a transportului.

    Tu arada a lui, consullu gheneral ali Românie tu câsâbălu Cernăuţi, Irina Stănculescu, mindueaști că yiurtusearea a terminallui di purtari a yiptului ditu giudețlu Suceava easti unâ provâ ma multu că andruparea a Românillei ti cratlu ş-miletea ucraineanâ, ti icunumia ucraineanâ, armâni vârtoasâ, consecventâ ş-asumatâ la livellu a autorităţlor, a suțatâllei țivilâ, ama ș-a mediului privat. Tu numa a şefâllei ali diplomaţie di Bucureşti, consullu gheneral cundille că România fu ninga Ucraina ditu prota dzuuâ a polimlui di prișcâvilli anchisitu di Federaţia Aruseascâ ş-va s-hibâ ninga Ucraina ș-di aoa ș-ninti cât chiro va s-hibâ ananghi, tamam ș-tu proțeslu di reconstrucţie/fâțeari mirimeti.

    Reprezentantul a diplomaţillei româneascâ adâvgă că iniţiativili publiți ică privati di tindeari a infrastructurâllei transfrontalierâ cu Ucraina suntu nu maș unâ apandisi ti nivollea icunomicâ, ama ş-ti ațea politicâ şi strateghicâ, ți scot tu migdani, ași, că România lucreadzâ dealihea la integrarea/apruchearea ali Ucrainâ pi pâzarea unicâ evropeanâ. „Prit investiţiili ş-copuslu adrati di România, tu numâ naţionalâ i cu agiutor di la partenerilli internaţionali, dit ahurhita a polimlui di prișcâvilli fu asiguripsitâ trițearea/urdinarea a vârâ 37 di miliuni di toni di produsi agricoli ucraineniˮ, adusi aminti consullu gheneral ali Românie tu Cernăuţi.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apruduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Efectili a polimlui ditu Ucraina

    Efectili a polimlui ditu Ucraina

    Polimlu ditu Ucraina va s’influenţeadză negativ, anlu aestu, creaştirea economică mondială, ama şi inflaţia, iar proţeslu va s’lundzească şi anlu yinitoru, faţi timbihi Organizaţia ti Coopearare şi Dizvoltare Economică (OCDI).


    Tu aţelu ditu soni raportu mutrinda perspectivele economiilei mondiale, Organizaţia nu excludi nica şi ună aspărdzeari a catandisillei, cum şi alăncearea alti şocuri cari s’mintească arada economică. OCDI, cari adună 38 di văsilii dizvoltate şi cu economii tru expansiune ditu lumea tută, ş-amănă raportul di cathi anu mutrinda previziunile economiţi, publicat di arada tru meslu marţu, di itia a aputrusearillei nkisiti di Rusia contra ali Ucraina pi 24 di şcurtu, furñia aliştei amănari hiinda incertitudituea mutrinda evoluţia şi efectili economiţi a conflictului.



    OCDI prognozeadză ună creaştire a economiillei mondiale di 3% andicra di 4,5%,cât eara previziunea di ma ninti. Anlu yinitoru, creaştirea cam ava s-ayălisească, di va s’agiungă la 2,8% andicra di 3,2%, cât eara prognozat. Tru idyiulu kiro, inflaţia va s’angreacă cabaia tru economii şi tru putearea di ancupărari a populaţiillei, căţe s’aşteaptă că ea s’agiungă la 8,5% pi livel mondial, ună valoari diplo andicra di isăkili di ma ninti.



    Criza uminitară s-dizvărteaşti cum ocllilli a noştri, alăsânda dinăpoi ñilli di morţă di bagă zori ti ñilli di arifugaţ tra ş-alasă casili şi fuvirsinda redresarea economică pe cari tuţ u aştiptam după doi ani di pandimie, să spuni tru raportu.



    Influenţa majoră ali Rusie şi ali Ucraină tru economia mondială easti dată di rolul pe cari eale îlu gioacătru harea di furnizor di părmătii pi mai multi păzări. Diadunu, ateali dauă văsilii reprezintă aproapea 30% ditu exportul mondial di gărnu, 15% ti misuru, 20% ti cuprii agricole, minerale şi gaze naturale şi 11% ti exportul di petrol. Diapoa, şingirili di aprovizionare mondiale suntu tributare tră exporturli ruseşti şi ucrainene di metale şi gaze aretki. Păhadzlli a tutăloru aluştoru părmătii criscură după diclanşarea a polimlui, cu consecinţe greali ti economiili a multor văsilii. Curmarea a exporturlor di gărnu poati s’aibă ca efectu ună ixiki alimentară sertă cari s’ducă la cadialihea fănicadz umanitari tru niscănti văsilii ţi suntu pi cali di dizvultare. Ma multu, criza di cuprii tră culturli agricole va s’aibă ca efectu producţii scădzute, lucru ţi va u amplifica criza alimentară.



    Dipendintă tu nai marea parti di energie ditu Rusia, UE va s’hibă nai zñiipsită di consecinţili a conflictului di la sinurli a llei. Tru raportul OCDI, zona euro va s’nreghistreadză ună creaştire di 2,6% anlu aestu şi di 1,6 tru 2023, după ţi, ma ninti, previziona ma multu andi di diplo. Ună potenţială curmari dinăoară a livrărilor di gaze ruseşti cătră Europa, ună creaştire niacumtinată a păhadzloru la energie ili cutulburări a şingiriloru di aprovizionare oati s’aibă zñii aputrusitoari tră economiili europene. Explozia inflaţiillei poati s-ducă la crişteri dinăoară la ratili a tocurloru di cătră bănţăli ţentrale, fuvirsinda nica ma multu redresarea economică agiumtă instabilă, cuncileadză raportul.



    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala