Radio România Internațional

Tag: yipturi

  • România cutugurseaşti atacarea-a ţintiloru ţivili tru Ucraina

    România cutugurseaşti atacarea-a ţintiloru ţivili tru Ucraina


    “România cutugurseaşti sertu atacurli fapti ma multi ori arada di Rusia contra a oamenilor nistipsiţ şi ali infrastructură ţivilă, nica şi a silozurilor di yipturi ditu porturile ucrainene Reni şi Ismail. Pritu aesti călcări flagrante ali legislaţie internațională, Rusia bagă ma largu tu piriclliu securitatea alimentară globală şi siguranţa navigaţiillei tru Amarea Lae”.


    Caplu a diplomațiillei di București, Luminița Odobescu, lo meatri după năi atacuri a forților arusești contra a porturilor adusi aminti – porturi la Dunăre — agiumti prota cali di exportu a yipturiloru ucrainene, după ţi Rusia s-trapsi meslu ţi tricu ditu Iniţiativa ali Amarea Lae. Aestă inițiativă, ndrupătă di Organizația a Națiunilor Unite, dfădea izini ti exportul a yipturiloru ucrainene pritu ună cali sigura pi Amarea Lae, ama Moscova nu apruke ta s’u prilundzască. Furñia spusă di Rusia: nu eara tiñisită componenta akicăsearillei ţi pruvidea dari cali ti exporturli di yipturi şi angrăşăminte aruseşti, angriunate indirect pritu efectul a sancţiunilor financiare occidentale contra ali Moscova. Di atumţea, Rusia bombardează cu regularitate infrastructurile portuare ucrainene la Dunăre, aflate la ñică distanță di România, pi 24 di alunaru hiinda faptă prota atacă cu drone tru aţeali două porturi, di itia a curi fură asparti ma multe măgăzii şi infrastructură portuară. Ninti ta s-li ataca porturile di la Dunăre, forţele aruse avea gudită kiro di ma multi stămăñi porturile ucrainene di la Amarea Lae, maxus Odesa, di iu eara exportate ma ninti yipturi ucrainene.


    București, și Ministerul ali Apărari Naţională cutugurseaşti sertu atacurile executate fapti ma multi ori arada di forţele armate ale Fedearaţie Ruse contra a zonelor lbănati di populaţia ţivilă şi a elementelor ditu infrastructura critică ali Ucraină.


    “Polimlu di agresiune nkisitu di forţele ruse contra ali Ucraină easti ună călcari flagrantă a ndreptului international”, spuni tu un comunicat ministerul, cari precizeadză că structurile a lui, cari asigură monitorizarea spaţiului aerian, nu aflară fuvirseri di turlie militară contra a teritoriului naţional ică a apilor teritoriale ale României.


    Ministerul Apărarillei Naționale dimăndă, ama, că li anvărtuşi meatrilri di vigilenţă apufusiti simfunu cu planurli naţionale şi aliate şi monitorizeadză tru niacumtinatu spaţiul naţional terestru, maritim şi aerian tru cooperare cu structurile NATO, acţionând tră anvărtuşearea ali apărari pi tutu Flanc estic şi discurajarea a iţi agresiuni contra a teritoriului aliat.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Gheopolitica a biriketillei

    Gheopolitica a biriketillei

    Dzălili di la nkisita-a polimlui contra ali Ucraina tricură di ţinţi suti, aproapea un an și giumitate. Vidzumu tru tuti aesti dzăli evoluții militari, politiţi, sociale și economiţi ţi nu s’au avdzătă tru Europa postbelică, tră Europa secolului XXI. Tuti formulele și ecuațiile a relațiilor internaționale, teoriile a irinillei și legislația internațională cari reglementeadză relațiile anamisa di state fură date nanăparti, anulate, arcati tru cuprie. Ici ţiva ditu ţi s’avea apufusită namisa di state, maxus dupu Doilu Polimu Mondial, numata angrica, numata funcționa. Ase, ataca ali Rusie contra ali Ucraina lo imaginea a unei agresiuni naziste ditu añilli 30-40: nidimăndatu, ama di lumea tută ştiută, nintimilleatu, ama cu itii şi scupadz ti ciudie, ţi putea s’hibă păzărăpsiti, cu emfază militaristă, di văsilie mbitată di putearea işiş. T amărtie, tut ditu aţelu kiro știm ţi nsimneadză un ahtari polimu, un măkelu militar di aestă turlie, maxus că intră tru sţenă armati tut ma moderne și hăirlÂtiţi, ică fuvirsearea nucleară easti prezentă ditu protili minuti. Polimlu ditu Ucraina s’dizvărteaşti dupu cama di dauă dekenii di la debutlu a secolului XXI și ici ţiva ditu ţi caracterizeadză aţelu kiro nu armasi nanăoarti ditu imagine. Și nu easti zborlu maş di ună barbarie militară, di turlie clasică, ţi poati s’hibă vidzută nyie iuţido tru lumi, ama di lenu turlii di efecte și fenomene.



    Problema a exportului di birikei ucrainene easti una ditu eale și vini sertu diznău tru atenție tru aesti dzăli. Ucraina ari ună babageană suprafață agricolă cari produţi gărnu cât să’lli da un loc di kipită tru topul mondial. Ditu ma multe motive, birikeatea ucraineană nksea cătă văsilii ţi suntu pi calea di dizvultari, diti gaerţ Africa ama și ditu Asia, iu eara esențiale tru asigurarea alimentațillei. Eale nkisea cu pamporea ditu porturile Ucrainei la Amarea Lae. Triţea pritu strimtorli controlate di Turchia tru Amarea Meditearană, și la scurtu kiro agiundzea tru nordul ali Africă ică nidzea ma larg, pi alti amări și oceane. Ecuația geopolitică ali Amarea Lae easti multu ndilicată, ași easti di ma multe secole și multi polimi s-amintară aoa. Tru aestu kiro, ișeari la Amarea Lae au, pi ningă Ucraina și Rusia, România și Vărgăria, dauă state ditu NATO și Uniunea Europeană, și Turchia, un stat membru NATO, cu buni legături cu liderul rus. Nica easti și Georgia, cu ună cumată considerabilă di litoral pontic. Fostă ripublică sovietică, Georgia faţi gaereţ ta s’aproaki ni si s’aderă la Uniunea Europeană și la NATO, lucre ama ţi lli-aduţi keadiţi di la viţinlu rus, pi ning polimlu ditu 2008.



    Tru Amarea Lae, Rusia giucă daima cartea a unei dominații militare acută. Ninti di polimuul nkisitu tru 2022, Rusia lo ali Ucraina hamunisia Crimeea, cu un babageanu rol strategic tru Amarea Lae. Anlu ţi tricu, armata rusă vru tra s’llia ali Ucraina tută parte di sud, aţea cu işeari la Amarea Lae, cu porturile di iu nkisea biriketea ucraineană tru lumea tută. Ase că, contra la iţi convenții, akicăseari și tratat internațional, Rusia declară că va s’atacă iţi pampori ucraineană. Aţeali ţi poartă biriketi di export pari s’hibă pi lista a priorităților ali Rusie tru politica a llei ditu Amarea Lae. Di la 18 di alunaru, Rusia dimăndă că li tradzi garanțiile di navigație tru siguranță tru Amarea Lae și ncllidi calea maritimă umanitară. Aestă habari vini anda s’bitisi vadelu ti acordulu mediat di Turchia, tamama aoa şi un an di dzăli. La nivel internațional, agresiunea R1usiei contra ali Ucraină dusi la creașterea a păhălui la biriketi, ama acțiunea Uniunillei Europene și coridorlu păzărăpsitu li restabiliră.


    Hăbarea ali Rusie că va s’agudească iţi pampori cari s’duţi cătă porturile ucrainene feaţi iara s’crească păhălu la biriketi lagărnu şi misuru, pi bursili di profil. Tru aestu contextu, poziția ali Românie, ca văsilie NATO și membră a Uniunillei Europeani tru exportul a biriketillei ucrainene agiundzi s’hibă di nai cama marea simasie, easti vitală. Practic, transferlu a biriketillei pi cale rutieră, pritu România, deapoa pritu portul Constanța nu dănăsi vărăoară, acă acordul ditu anlu ditu soni deadi izini ti dizvărtearea aluştui pi scară largă, direct ditu porturli legitime ali Ucraina. Tora, fuvirsearea rusă u alăxeaşti Amarea Lae tru ună zonă cu un babageanu potențial exploziv, un piriclliu tră echilibrul crehtu a ligăturăllei NATO-Rusia. Ase, exportul a unlui produs agricol esențial tră hrana ti miliuñî di oameni agiundzi s’hibă pretextul a unui agiocu geopolitic inflamant, parti a unui polimu absurdu.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Păradz europeni tră fermierlli româñi

    Păradz europeni tră fermierlli româñi

    După cama di unu an și giumitati tru cari Ministerlu ali Agricultură di București s-consultă cu reprezentanţălli a organizaţiilor publiţi şi private ditu domeniu și angrăpsi 1.900 di frăndză tră Planul Naţional Strategic 2023 – 2027, fermierllii români și agricultura românească va s’aibă hăiri di agiutoru. Comisia Europeană aprobă Planlu tru valoare di aproapea 16 di miliardi di euro. Ditu aeşţă păradz, aproapea 10 miliardi di euro suntu plăţ directi şi intervenţii sectoriale, iara artimaia va s’hibă alocată tră dizvoltarea horloru.


    Uidisitu cu ministrulu Agriculturăllei, Petre Daea, Planlu ali Românie mutreaşti făţearea ma cu hăiri a mijloacelor di subzistenţă a fermierlor şi a competitivitatillei a lor. România ufiliseaşti aproaopea 40% ditu bugetul a llei tră dizvoltare rurală tră s’da curayiu a practicălli ecologice tru zonele cu valoare naturală analtă, cu scupolu ti protejarea a biodiversitatillei. Iara tra s’ţănă ma largu atractivitatea a zonilor rurale ditu România, planlu va s’ndrupască thimilliusearea cama di 12.000 di locuri di lucru tru aesti zoni, cu finanţari tră ntreprindiri şi infrastructură. Ma multu, fermierllii va s’hibă agiutaţ s’adoptă năi inovaţii, di la agricultura di precizie la metodile di producţie agroecologhiţi – tăxeaşti ministrul.


    Petre Daea nica declară că tru năulu document fu băgatu un instrumentu di andrupari tră fermierllii cu kireari, pritu cari s’da dispăgubiri tru caz di calamităţ, suma totală ahărdzită hiinda di aproapea 400 di milioane di euro. Uidisitu cu năsu, aestu instrument di agiutoru lipseaşti si s’facă ntrăoară, pritu ună călindari multu strictă, iara vadelu di bitiseari pruvidzutu easti trimestrul al treilea a anlui yinitor.


    Până tru bitisita-a anlui, ama, Petre Daea tăxeaşti că va s’hibă păltiti a fermierlor româñi dispăgubirli tră culturile zñiipsiti di xearea siminati tru toamna anlui tricut. El pricunuscu că anlu agricol 2021/2022 fu multu greu, cari lă adusi mari kindinu a fermierloru români, tru condiţiile tru cari “xerea pedologică băgă stăpuiri pi tută văsilia”.


    Aestu lucru s’veadi și tru producția di misuru ali Românie, cari easti nai ma ñîcă tru aeşţă ditu soni 15 di añi. Cu tuti aestea, da asigurări ministrul, producţia amintată va lu asiguripsească consumlu internu, lugursitu la aproapea 7 milioane di tonuri, existânda şi disponibilitatea tră exportu. Altă turlie eralucărli tru 2021, cându uidisitu cu datili a Institutlui Naţional di Statistică, România eara pi protlu loc tru UE ahătu ditu videala ali suprafeţă siminată cu misuru, cât şi ali producţie, cari s’aprikea di 15 milioane di tonuri.


    Tru atea ţi mutreaşti gărnulu, România eara tru anlu anul tricut pi loclu patru tru UE ditu videala ali suprafeţă cultivată, ama şi ali producţie, cu pisti 10 milioane di tonuri, tru condițiile tru cari consumlu internu di gârnu easti lugursitu la 2,5 – 3 milioane di tonuri tru anu.


    La producţia și suprafața siminată di floarea-soarlui, România easti constantu, ditu anlu 2015, pi protlu loc tru UE — uidisitu cu datili a Institutlui Național di Statistică.




    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Acordu româno-franţescu mutrinda tranzitlu a yipturloru ucrainene

    Acordu româno-franţescu mutrinda tranzitlu a yipturloru ucrainene

    Franţa şi România viţină ali Ucraină simnară un acordu ti licşurarea a exporturilor di yipturi a Kievului. Documentul fu simnat, la Paris, di ministrul francez al Transporturilor, Clément Beaune, şi di secretarlu di stat român Ionel Scrioşteanu, di la Transporturi, tru prezenţa ambasadorului Ucrainăllei tru Franţa. Uidisitu cu spusa a corespondintăllei Radio România la Paris, Franţa ari nădie ca Ucraina s’agiungă diznău pi nivelu di exporturi neise ninti di aputrusearea a askeriloru ruse, diclanşată pi 24 di şcurtu, la ordinul prezidintului Vladimir Putin. Atumţea, Kievlu putea s’da tru mesu şase milioane di tone di yipturi pe păzărli internaţionale. Uidisitu cu acordulu, Franţa vas u ndrupască România tra s’crească fluxurile di yipturi ucrainene pritu porturile Constanţa, la Amarea Lae, Galaţi, la Dunăre, şi pritu Canalul Sulina ali Dilta. Autorităţile române va s’lucreadză diadunu cu ateali franceze tra ună ma bună dotare a punctiloru di sinuru terestru anamisa di România şi Ucraina şi tra crişterea numărului di vagoane di părmătie cari trec sinurlu. Ună strategie pi kiro di mesi mutrescu călliurli di purtari cari fac legătura anamisa di aţeali dauă văsilii, inclusiv ateali cari traverseadză Ripublica Moldova, enclavă anamisa di România şi Ucraina.



    Ministrul Clément Beaune: “Acordul cu România va-lli da izini ali Ucraină s’pitreacă ma multu yiptu cătră Europa şi cătră văsilii ţi suntu pi calea di dizvultari maxus ateali ditu zona mediteraneană, confruntate cu probleme alimentare. Domnul Putin ari spusă că maş 3% din yipturile ucrainene reexportate agiungu tru văsili ţi suntu pi calea di dizvultare. Easti zborlu, ama, di multu ma multu, piste un cirecu, aţea ţi lă da izini a născăntoru unor văsilii ca Egiptul ică alti s’armănă pi lucru, di itia că populili a lor ţănu di yipturile ucrainene. Himu pirifañi că di itia a unei acţiuni europene aprăftăsimu aproapea s’agiundzemu nivelu di export di yipturi pe cari Ucraina lu-avea ninti di polimu pe rutili terestre. Pritu acordul cu România, Franţa va lu-anvărtuşeadză agiutorlu a llei tra exportul di yipturi pe cale maritimă, feroviară şi terestră cătră văsiliili cari au ananghi di eali.”



    Ambasadorul ali Ucraină tru Franţa, Vadim Omelcenko, haristusi ti atea ţi număsi agiutorlu concret, hăirlăticu aprukeatu di văsilia a lui, agiutoru cari lo silă cabaia după vizita comună ditu alunaru a prezidinţăloru Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis la Kiev. El adusi aminti că, după ţi Rusia aputrusi Ucraina, exporturli di yipturi ucrainene fură dănăsiti aproapea acutotalui, di itia că porturli di la Amarea Lae fură sumu ună blocadă ermetică di flota militară rusă. Cum Putin easti un personaj imprevizibil, europeñilli au frixi tora că acordul faptu tru alunaru, la Istanbul, sum egida ONU şi cu păzărăpsearea ali Turchie, pritu cari aruşlli diadiră izini ti purtraea a gărnului şi a misurlui pritu porturli ucrainene, poati s’hibă tru piriclliu.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala








  • România s’agiundzi cu biriketea

    România s’agiundzi cu biriketea

    Cu aproapea 300 di ñlli di ictări zñiipsiti pănă tora, di xeri, ditu ateali 7 miliñi siminati cu yipturi, România mutreaşti cu ngătanu catandisea, tra s’hibă ndreaptă tră iţi sţenariu. Anlu tricut, s-nregistră ună biriketi recordu, cari avea, ti exemplu, 11,3 milioane di tonuri di gârnu, ama tru aestu an recoltele fură zñiipsiti di condiţiile meteorologhiţi, iara custuserli mări di producţie și spusiră şi eali murafetea.



    Dzălili di ma ninti, România bitisi lucrărli di adunari a gărnului, ama biriketea easti cu 15-18% ma ñică andicra di 2021, dimăndă ministrul român ali Agricultură, Petre Daea:


    “Tută producția cari fu adunată ari trei scupadz adză — ţănearea tru măgăzii și tru dipozite, atea turlie că producția s’nu s’aspargă la fermieri, tru dipozitele pi cari li au procesatorllii cu scupolu ti alăxearea aliştei tru fărină și diapoa calea a pănllei, s’asiguripsimu populația și, cadialihea, disponibilitățli ti exportu.”



    Uidisitu cu ministurlu Petre Daea, ari duri gărnu tra s’anvălească ananghea internă ali Românie — ţi easti iuva la 2,5 – 3 miliuñi di tonuri – şi tra s’asiguripsească nica şi un surplus tră exportu. Tru idyiulu kiro, acă easti zborlu ti ună cantitate niheamă ma ñică di gărnu tru recolta aluştui an, calitatea aluştuio easti una superioară a atilui di anlu tricut, nica spusi ministrul. Datele centralizate spun că tempearaturile mări şi xerea prilundzită zñiipsiră culturli tru trei cirecuri ditu giudiţi, maus culturli di misuru şi floarea-soarelui, ama, uidisitu cu prognozili, producţiile va s’ţănă keptu a căftarillei di pi păzari. Tru zonili zñiipsiti, recoltărli ahuhriră ma ayoñea andicra di anlu tricutu.


    “Recoltăm suprafeţele cari avură zñiie di itia a xerillei, tră aţea că eali agiumsiră la maturitatea di recoltare, aţea turlie tra s’nu nregistrămu niţi ună kireari, iara calea ti florea-soarilui easti cătă unităţile di procesare”, spusi Petre Daea.


    Iara tra s’ayină tru agiutorlu a fermierilor, ministerlu diadi posibilitatea a aţiloru zñiipsiţ di xerea pedologică s’alăxească distinaţia a culturilor tru hrană tră prăvdză.


    Ma multu, Ministerlu ali Agricultură bagă la dispoziţia a fermierilor un Ghid di bune practiţ agricole mutrinda efectele a alăxerloru climatice, tră s’ţănă keptu a provocărilor tru contextul di crişteari a fenomenlui di xeri sertă. “Alăxerli climatiţi suntu ună realitate, nu ună ficţiune şi ti atea lipseaşti s’ufilisimu tuti hălăţli ţi li avemu aţea turlie că nivelu a producţiilor şi valorificarea superioară a aluştoru s’aibă hăiri tru sectorlu economic ali Românie”, spune Petre Daea.


    România easti unu ditu nai ma mări exportatori di gărnu tru Uniunea Europeană şi easti un exportator activ tră Orientul di Mesi, prinţipalu importator hiinda Egiptulu. Grânele româneşti suntu exportati pritu portul prinţipal a văsiliillei, Constanţa, ufilisitu, tora şi di Ucraina ca rută alternativă di export, după ţi Rusia băgă ună blocadă la Amarea Lae.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala