Yiurtuseari. Țeremonii militari și relighioasi, spectacoli și expoziții s-facu adzâ tu tuț mărlli câsâbadz ali Românie, ți yiurtusescu Fâțearea Unâ a Prințipatilor Români. Tu bâserițlli ortodoxi s-feațirâ dyeavasi, iara câmbăñilli bâturâ ti unu minutu. Aoa ș-166 di añi, tu 24 di yinaru 1859, Alexandru Ioan Cuza fu aleptu cumândaru a Valahillei, dupâ ți fu aleptu cumândaru ali Moldovâ tu 5 di yinaru. Apofasea politicâ a prințipatiloru ta s-facâ unâ fu protlu stadiu tu adrarea a cratlui românescu. Cumândarilli politiț pitricurâ mesaji ti Dzuua anda Prințipatili Români s-feațirâ Unâ. “Dzuua di 24 di yinaru easti dzuua cându lipseaști s-nâ minduim la cllirunumia ți nâ u alâsarâ strâpâpâñilli ș-la borgea ți u avem ta s-u țânemu și s-u duțemu ma largu“, cundille prezidentul Klaus Iohannis. Premierlu Marcel Ciolacu scoasi tu migdani că Unirea easti unâ paradigmâ di turlia cumu unu proiectu politicu di simasie adratu deadunu cu vrearea a popului poati s-facâ dealihea. Româñilli s-hârsescu di unâ șcurtâ vacanțâ cu aestâ arasti, di cara Dzuua ali Uniri fu spusâ dzuuâ pisimâ dupâ nomu. Mulțâ oamiñi aleapsirâ șâ-și treacâ aesti dzâli tu stațiunili di munti. Cu tuti aesti, di cara s-deadi hâbarea că va s-facâ ma multi protesti deadunu cu multili evenimenti castine minduiti ti aestâ aradâ ți va s-dizvârteascâ tu tutâ vâsilia, furâ bâgaț pi lucru cama di 22.000 di lucrâtori a Ministerlui di Nuntru ta s-asiguripseascâ irinea ș-isihia publicâ.
Mutarea capu/Protestu. Lucrâtorilli pi calea di heru, ofițeri tu rezervâ, personal di poliție, mineri, pâdurari, lucrâtori tu cilechi, lucrâtori la Metrou București și pensionari dzâsirâ că va s-llia parti adzâ la unâ mutari a caplui/protestu dinintea a scamnului ali Chivernisi. S-așteaptâ s-yinâ dzăț di ñilli di oamiñi. Oamiñilli suntu nihârsiț di cumandulu ali chivernisi ți anglliță crișterli a tiñiiloru di cathi mesu tu ahurhita a anlui ș-că pensiili publiți nu mata va s-creascâ uidisitu cu inflația. Dzâlili aesti fu datâ tu șteari ș-unâ andridzeari a instituțiilor publiți țentrali, cumu ș-a companiilor di statu. Uidisitu cu spusa a premierlui Marcel Ciolacu, ñicurarea a sectorlui public easti unu lucru di prota thesi ti coaliția di guvernari di tora adratâ ditu Partia Suțialu Dimucratâ, Partia Național Liberalâ ș-Uniunea Dimucratâ a Etnițlor Maghiari ditu Românie.
Diplomație. Ministrul românu ti lucri di nafoarâ, Emil Hurezeanu, va s-aibâ unâ andamusi cu secretarlu gheneral NATO, Mark Rutte, la scamnul ali NATO di Bruxelles, marțâ, 28 di yinaru, s-aspuni tu unu comunicat ali Alianțâ Nordu-Atlanticâ. Tu 14 di yinaru, Emil Hurezeanu lu-apruche Asistentul a Secretarlui di Stat ali SUA ti Emburlâchi Evropeanâ și Evrâasiaticâ, James O’Brien. Uidisitu cu unu comunicat a Ministerlui ti lucri di nafoarâ, cu ațea arasti, ufițiallu românu tiñisi lucurlu a SUA la sigurlâchea ș-apârarea a partillei ditu apiritâ ali NATO, cata cumu și criștearea a lucurlui strateghicu tu naia ali Amari Lai. Doilli ufițiali tiñisirâ și ligâtura bilateralâ, cundiliindalui, rezultati buni cata cumu suntu bâgarea ali României tu programlu Visa Waiver, crișteara a lucurlui deadunu tu sectorlu icunomic ș-energheticu ș-acțiunea coordonatâ România – SUA – UE.
Alidzeri. Liberalli va s-adunâ dumânicâ tu unâ Andamusi ahoryea a Consiliului Național ta s-vuluseascâ alidzearea a prezidentului di ma ninti a partidlui, Crin Antonescu, ți s-hibâ candidat comun ti coaliția di cumândârseari ditu Românie la alidzerli prezidențiali ți va s-facâ tu meslu mai. Suțial-dimucrațlli va s-facâ unâ ahtari andamusi cu idyiul scupo tu 2 di șcurtu, iara UDMR va s-llia apofasea tu ahurita a stâmânâllei ți yini. Protlu și doilu turu ti alidzerli prezidențiali va s-facâ tu 4 și 18 di maiu. Pânâ tora, primarlu/dimarhul a Bucureștiului, Nicușor Dan, candidatlu independentu Călin Georgescu și prezidentul ali Uniuni Ascâpaț România, Elena Lasconi, ș-aspusriâ vreaera ta s-candideadzâ ca prezidențâ. Aeșțâ doi di ma nâpoi furâ pi protlu locu la alidzerli prezidențiali ți furâ anulati anlu ți tricu. Di cara protlu turu ditu 24 di brumaru fu vulâsitu, Curtea Constituționalâ ali Românie anulă alidzerli acutotalui tu dzuua di 6 di andreu, a că, tu xeani, oamiñilli avea ahurhitâ chiola sâ-și bagâ vula. Curtea Constituțională lo aestâ apofasi dupâ ți Consiliul Suprem di Apârare scoasi tu migdani unu raportu ți dzâți că tu proțeslu electoral s-mintirâ forți xeani, ama investigațiili nu puturâ s-dzâcâ maca dealihea ași s-feați. Dzăț di ñilli di româñi inșirâ pi geadei ta s-caftâ s-facâ diznău turlu doi a alidzeriloru prezidențiali.
Arușfeti. Primarlu a multu cânâscutâllei stațiuni montanâ româneascâ Sinaia, liberallu Vlad Oprea, fu bâgatu gioi sum viglleari giudicâtoreascâ, i s-pâlteascâ 100.000 di evradz ta s-hibâ anchetatu tu libirtati, ti unu cazu di arușfeti. Elu easti aflatu câbâtli di abuz tu thesea ți u ari ș-ți dusi la darea-mpadi a lui di pi scamnulu di dimarhu/primar. Uidisitu cu spusa a procurorilor di la Direcția Naționalâ Antiarușfeti, pritu alti lucri, Vlad Oprea câftă pâradz di la unu pârmâteftu, aproapea 240.000 di evradz, ti ayuñiuseara a niscântoru acti ti adrarea a unui hotelu tu stațiuni.
Avinari. Ambasada ali Românie tu Belgrad câftă limbidzâri di la autoritățli sârbeșțâ tu ți mutreaști furnia ti cari un țetățean român fu datu nafoarâ ditu vâsilie. Tu lucrul aestu furâ mintiț ma mulțâ țetățeñi ditu UE și alti vâsilii ți loa parti la unâ andamusi di anvițari ti ONG. Românlu, ți easti membru ali unâ organizație mintitâ tu proiecti suțiali, fu dusu la unâ secție di poliție di Belgrad, deadunu cu alțâ partițipanțâ di la seminaru. Fârâ canâ exighisi, ama dzâcândalui că s-adarâ aestu lucru ditu furnii di sigurlâchi națională, lâ si deadi cumandu s-fugâ ditu Sârbie iruși, tu 24 di sâhăț, și nu mata au izini s-intrâ tu aestâ vâsilie chiro di unu anu. Țetăţeanlu român agiumsi ghini tu Românie. Avinarea a niscântoru țetățeñi UE ditu Sârbie nu s-ari faptâ pânâ ma ninti.
Fotbalu. Campioana ali Românie la fotbal, FCSB, azvinsi, gioi dicsearâ, tu capitala Baku, cu 3-2, echipa azerbaidjanâ Qarabag FK, tu etapa 7-a a Ligâllei Evropa. Cu aestâ nichi di simasie, FCSB nu mași că ș-asiguripsi biletlu ti etapa di astrițeari ți va s-yinâ, ama ari și șansi mări s-agiungâ-ndreptu tu optimili ditu soni. Tu 30 di yinaru, româñilli va s-gioacâ București contra ali formație anglicheascâ Manchester United.
Autoru: Udălu a Hâbărloru
Armânipsearea: Mirela Biolan