Radio România Internațional

Tag: Ylva Johansson

  • Digitalizarea pașapoartelor și cărților de identitate

    Digitalizarea pașapoartelor și cărților de identitate

    Atunci când trec frontierele externe ale UE, cetățenii din UE și din afara sa trebuie să se supună unor controale sistematice. Numai în 2023, s-au înregistrat aproape 600 de milioane de treceri la frontieră.

    Pentru a accelera controalele la frontieră, a garanta siguranța și a facilita călătoriile, Comisia a propus digitalizarea pașapoartelor și a cărților de identitate pentru orice persoană care intră sau iese din spațiul Schengen. Mai exact, a prezentat un cadru comun pentru utilizarea credențialelor digitale de călătorie și o nouă aplicație a UE care să le permită călătorilor să își creeze și să își stocheze credențialele digitale de călătorie. Acestea sunt o versiune digitală a datelor stocate în pașapoarte și în cărțile de identitate. Ele includ informațiile conținute în cipul pașaportului sau al cărții de identitate, inclusiv fotografia titularului, dar nu și amprentele digitale ale acestuia.

    Un document de călătorie digital poate fi stocat pe un telefon mobil și, când va fi disponibilă, în aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie. Călătorii sunt liberi să aleagă dacă doresc să solicite sau să utilizeze, gratuit, versiunea digitală a documentelor lor de identitate.

    Noul sistem va îmbunătăți securitatea, iar autorilor fraudelor le va fi mai greu să utilizeze documente false sau să treacă frontierele Schengen fără a fi depistați. Totodată, va îmbunătăți eficiența controalelor la frontiere. Datorită verificărilor prealabile care pot fi efectuate grație acreditărilor digitale de călătorie, autoritățile de gestionare a frontierelor se pot concentra mai direct pe stoparea introducerii ilegale de migranți și pe detectarea infractorilor transfrontalieri.

    Pe de altă parte, va facilita procedurile de trecere a frontierei, în contextul în care, călătorii vor putea să își prezinte pașapoartele sau cărțile de identitate digitale înainte de călătorie, pentru o verificare prealabilă la frontieră. Nu în ultimul rând, noul sistem va duce la reducerea sarcinilor administrative pentru cetățenii. Astfel, țările UE le pot permite cetățenilor lor să utilizeze cărțile de identitate digitale pentru alte forme de înregistrare și identificare.

    Comisarul European pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson a oferit mai multe amănunte: “Cu această propunere, vom face posibil ca persoanele fizice să solicite un pașaport digital.

    Deci, propunerea este ca statele membre să fie obligate să elibereze pașapoarte digitale dacă și atunci când cetățenii solicită acest lucru. Nu este obligatoriu ca cetățenii să îl aibă, dar este obligatoriu să îl livreze dacă doresc. Apoi vor avea o versiune digitală a pașaportului pe care o pot stoca în portofelul digital al UE sau în aplicația digitală de călătorie a UE pe care o vom dezvolta.

    Acest lucru nu va reduce total pașaportul fizic, dar va face acest lucru mai ușor și mai rapid pentru polițiștii de frontieră, deoarece pașaportul digital poate fi trimis în avans înainte de a trece granițele, astfel încât polițiștii de frontieră să poată face toate verificările și apoi trecerea efectivă a graniței va fi mult mai rapidă.

    Acest lucru înseamnă că polițiștii de frontieră se pot concentra pe probleme mai dificile, de exemplu dacă trebuie să facă niște verificări suplimentare, în timp ce alții pot face verificări rapide.”

    Consiliul și Parlamentul European urmează să analizeze propunerea Comisiei. Odată adoptată, va începe dezvoltarea aplicației digitale a UE pentru credențiale digitale de călătorie și se vor elabora standardele tehnice necesare.

  • Efectele controalelor interne la granițele Uniunii Europene

    Efectele controalelor interne la granițele Uniunii Europene

    Persistența controalelor la frontieră în spațiul Schengen, dintre care unele considerate ilegale de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a declanșat o reformă cuprinzătoare a acestui sistem. Codul Frontierelor Schengen a fost revizuit în 2024 pentru a specifica în continuare condițiie pentru reintroducerea controalelor la frontierele interne, inclusiv mecanisme suplimentare pentru a face față amenințărilor specifice.

    În raportul său, „Starea Schengen”, din 2024, Comisia Europeană a observat că o coordonare îmbunătățită a dus la o reintroducere mai direcționată și mai flexibilă a controalelor la frontierele interne.

    Prezentă la o dezbatere recentă în Paramentul European, Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne, a anunțat că noul eurobarometru, care va fi publicat în curând, arată că mai mulți oameni decât oricând au auzit de Schengen.

    „Mai multor oameni decât oricând le pasă de Schengen. Libera circulație este esențială pentru cetățenii și întreprinderile noastre. Noul eurobarometru arată, de asemenea, că prea mulți dintre cetățenii și întreprinderile noastre au experiențe negative cu controalele la frontieră.

    Controalele la frontierele interne trebuie să fie temporare, o ultimă măsură. Datorită reformei noastre Schengen realizată în acest mandat, suntem acum mult mai bine plasați să ne ocupăm de controalele la frontierele interne. Activitatea coordonatorului Schengen a fost eficientă.

    În doi ani, mai multe state membre au ridicat controalele datorită acestor dialoguri. Dar este și adevărat că unii au introdus și noi verificări. Dacă au loc controale la frontierele interne, acestea trebuie să limiteze pe cât posibil efectele negative.”

    Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne, a spus că a primit asigurări din partea Germaniei că aceasta va face totul pentru a minimiza impactul asupra traficului transfrontalier și pentru a evita controalele permanente pe cât posibil, folosind evaluarea riscurilor și controale flexibile.

    „Mulți au ridicat o problemă cu migrația neregulată, dar știți că anul acesta sosirile neregulamentare ale migranților din Uniunea Europeană au scăzut cu 40%. În timpul acestei dezbateri, am auzit vocea importantă a celor cărora le pasă de Schengen. S-a subliniat că Schengen este esențial pentru libertate, prosperitate și securitate. S-a spus că aceste controale la frontierele interne reprezintă un risc pentru libertatea de mișcare atât de importantă pentru cetățeni și întreprinderi. S-a subliniat că Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene și că, dacă controalele la frontierele interne sunt necesare pentru o perioadă, acestea trebuie să fie ridicate cât mai curând posibil.

    De asemenea, am auzit că personalul la frontierele interne ar putea fi mai necesar la alte frontiere externe. Astfel, salut cu căldură faptul că atât de mulți dintre voi ați subliniat importanța punerii în aplicare pe deplin a pactului privind migrația acum. Aceasta trebuie să fie acum prioritatea.”

    Codul Frontierelor Schengen stabilește condițiile în care statele membre care se confruntă cu amenințări la adresa ordinii publice sau a securității interne pot reintroduce controalele la frontierele interne. Acest lucru ar trebui să fie o măsură temporară și de ultimă instanță și trebuie să respecte mai multe reguli procedurale. Totuși, din 2015, șase state membre au reintrodus și menținut controale invocând situația la frontierele externe ale Uniunii Europene sau preocupările de securitate.

  • Măsurile UE împotriva traficului traficului de ființe umane

    Măsurile UE împotriva traficului traficului de ființe umane

    Comisarul European pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a participat la reuniunea Rețelei UE a Coordonatorilor și Raportorilor Naționali, privind traficul de ființe umane. În discursul său, Ylva Johansson a subliniat că traficul de persoane, o a doua sursă de profituri ilicite din crimă organizată după traficul de droguri, ar trebui pedepsit ca atare în toate statele UE.

     

    În abordarea sa, Comisarul pentru Afaceri Interne a subliniat că traficul de ființe umane rămâne o amenințare gravă în UE, în pofida progreselor înregistrate în ultimii ani în vederea combaterii sale.

     

    “Numai anul trecut, la nivel mondial, rețelele de trafic de persoane  au avut un profit ilicit de mai bine de 200 de miliarde de dolari. Încercăm la nivelul UE să stopăm, să atenuăm această situație, care favorizează nepedepsirea infractorilor, prin noi măsuri care protejează victimele și au în vedere recuperarea prejudiciului. Vom confisca instrumentele prin care operează traficanții, le vom confisca bunurile și profitul obținut din activitatea de trafic de persoane.

    Vom face tot ce este posibil să incriminăm în întrega UE folosirea cu bună știință a serviciilor oferite de victimele traficului de persoane. Până acum, folosirea lor a fost incriminată doar pe teritoriul câtorva state membre. Suntem însă în momentul în care ne apropiem de stabilirea tuturor practicilor necesare care să combată fenomenul.

    Aș vrea să amintesc, de asemenea, că femeile și copiii ucraineni rămân vulnerabili și o țintă a traficanților de persoane, există o amenințare reală în acest sens și trebuie să fim vigilenți. O măsură binevenită a fost luată de EUROPOL, care anul acesta a înființat un grup operațional împotriva traficanților care îi au ca țință pe ucraineni, cum spuneam un grup vulnerabil”.

     

    În fiecare an, în UE sunt înregistrate peste 7.000 de victime ale traficului de persoane, însă cifra reală este probabil mult mai mare, deoarece multe victime rămân nedeclarate. În 2011, deputații europeni au adoptat Directiva privind combaterea traficului de persoane pentru a proteja și sprijini victimele și pentru a pedepsi traficanții. Aceasta urmărește prevenirea traficului și admite că, întrucât femeile și bărbații sunt traficați adesea în scopuri diferite, măsurile de asistență și sprijin ar trebui să fie adaptate în funcție de gen. Formele de exploatare au evoluat în ultimii ani, iar traficul s-a mutat tot mai mult în mediul online.

     

    Recent, invazia rusă a Ucrainei a generat un exod masiv de femei și copii, creând astfel noi oportunități pentru organizațiile criminale. În acest context, în decembrie 2022, Comisia Europeană a propus întărirea normelor UE de combatere a traficului de persoane.

     

    Parlamentul a adoptat o poziție cu privire la această propunere și este gata să înceapă negocieri cu statele UE. Deputații europeni lucrează, de asemenea, la elaborarea unor norme care să împiedice introducerea pe piața UE a produselor fabricate prin muncă forțată. Proiectul de regulament ar urma să ofere un cadru prin care să se poată investiga utilizarea muncii forțate în lanțurile de aprovizionare ale companiilor.

     

  • Prevenirea pierderilor de granule din plastic pentru a reduce poluarea cu microplastice

    Prevenirea pierderilor de granule din plastic pentru a reduce poluarea cu microplastice

    Poluarea cu microplastice cauzată de pierderile de granule este o problemă semnificativă în Uniunea Europeană. Pierderile de granule din plastic în toate etapele lanțului de aprovizionare au impact negativ asupra mediului, dar și asupra sănătății umane.

    Granulele din plastic sunt o sursă persistentă de poluare a râurilor, mărilor și oceanelor. Odată ajunse în mediul înconjurător, sunt dificil de curățat și iar costurile acestui proces sunt foarte mari.

    Pentru a preveni pierderile de granule din plastic, Comisia Europeană a prezentat Parlamentului European o propunere de regulament care prevede reducerea pierderilor de granule din plastic cu 74%. Noul regulament include cerințe minime obligatorii pentru toți transportatorii și operatorii, cu un domeniu extins care include transportul maritim. Ylva Johansson, membru al Comisiei Europene, explică.

    “În 2019, între 52 de mii și 184 de mii de tone de granule au fost pierdute în mediul înconjurător în Uniunea Europeană. Pierderile accidentale, precum cele de pe coasta Spaniei și Portugaliei din acest an, sunt ocazionale, dar pot crea impacte negative bruște și semnificative asupra comunităților afectate, mijloacelor de trai și ecosistemelor.

    De reducerea poluării cu microplastice beneficiază direct sectoarele pescuitului și acvaculturii, precum și alte sectoare, cum ar fi turismul. Este un exemplu excelent în care protejarea mediului merge mână în mână cu susținerea activităților economice locale. Prin urmare, ne propunem să prevenim și să reducem pierderile de granule din plastic cu până la 74%. Acest lucru ne va apropia de ambiția noastră de “Zero Poluare”, cu un efort minim asupra întreprinderilor mici și mijlocii.

    În general, prioritatea noastră este să găsim un echilibru corect între ambiție și fezabilitate. Pentru aceasta, trebuie să continuăm să ne concentrăm pe un cadru simplu și coerent pentru manipularea responsabilă a granulelor din plastic.

    Deoarece transportul maritim este de natură internaţională, Comisia Europeană este hotărâtă să continue să lucreze la regulile globale în Organizația Maritimă Internațională pentru a asigura armonizarea regulilor internaționale, naționale și regionale în ceea ce privește extinderea domeniului de aplicare a reglementării asupra transporturilor maritime de granule din plastic.”

    Negocierile privind reglementarea pierderilor de granule din plastic între Consiliul European, Comisia Europeană și Parlamentul European vor începe după alegerile europarlamentare din luna iunie.

  • Parlamentul European aprobă dreptul la reparat

    Parlamentul European aprobă dreptul la reparat

    Înțelegerea la care am ajuns este profitabilă pentru toate părțile interesate: consumatori, afaceri și mediul înconjurător, a afirmat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, la dezbaterile care au precedat votul din Parlamentul European.  Și tot ea a dat  un exemplu al beneficiilor pe care le aduce directiva privind dreptul la reparat:

    Potrivit unor estimări,  consumatorii ar economisi 175 de miliarde de euro în următorii 50 de ani.

    În plus, nu ar mai fi aruncate la gunoi bunuri care ar mai putea fi folosite. Date oficiale arată de altfel că înlocuirea prematură a unor produse, precum mașini de spălat, aspiratoare sau telefoane mobile, generează în fiecare an 35 de milioane de tone de deșeuri în întreaga Uniune.

    Noile norme prevăd că producătorii vor avea obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile. Bunurile reparate în perioada de garanție, valabilă de obicei timp de doi ani, vor beneficia de o prelungire a garanției, după cum a precizat europarlamentarul Rene Repasi, raportor în acest dosar:

    Consumatorii vor primi o extindere a garanțiilor legale cu cel puțin un an atunci când optează pentru reparații.

                

    Și după ce expiră garanția, producătorii vor avea are obligația să repare produsele de uz casnic, iar consumatorii pot împrumuta un dispozitiv pe durata lucrărilor sau pot opta pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă nu se mai pot face reparații.

     

    Producătorii vor avea totodată obligația să ofere piese de schimb la un preț rezonabil și nu vor putea să-i împiedice pe reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D.

     

    Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să ofere vouchere, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.  Va fi creată și o platformă europeană online, cu secțiuni pentru fiecare țară. Accesând-o, consumatorii vor putea găsi cu ușurință ateliere locale de reparații, vânzători de bunuri recondiționate, cumpărători de bunuri defecte sau inițiative de reparare din cadrul comunităților, ca de pildă așa-numitele „cafenele de reparații”.

    Pentru a intra în vigoare, directiva trebuie aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Uniunii. Din acel moment, statele membre au la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația națională.

     

  • Combaterea abuzului sexual și a exploatării sexuale a copiilor în UE

    Combaterea abuzului sexual și a exploatării sexuale a copiilor în UE

    Comisia Europeană a adoptat recent un pachet de măsuri pentru a întări legea penală pentru lupta împotriva abuzului sexual și a exploatării sexuale a copiilor. Abuzul sexual al copiilor este o infracțiune extrem de gravă, pedepsită de toate legislațiile. Acum, executivul comunitar a îmbunătățit terminologia penală prin care pedofilii să primească pedepse mai mari.

    Comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson a detaliat măsurile propuse, și anume definirea și mai precisă și conformă a abuzului sexual al copiilor, criminalizarea manualelor pedofilulului, mărirea perioadei de prescripție și consiliere pentru victime.

    “În primul rând am definit abuzul sexual la copii din cauza răspândirii sale cu mai mare viteză în era digitală. Avem mare nevoie să ținem pasul cu tehnologia. De exemplu, acum definim inteligența artificială generativă asupra anumitor produse. 

    De asemenea, formulăm mai multe definiții care provin din tehnologia digitală care se dezvoltă. O facem într-un mod care să funcționeze și în viitor și nu va fi nevoie s-o aducem la zi mereu. 

    În al doilea rând, vrem să criminalizăm în propunerile noastre cărțile pedofilului. Un exemplu cu care m-am întâlnit acum un an și jumătate este cel al lui Marcel, care m-a vizitat la birou. Mi-a spus cum un vecin i-a abuzat fiica de când avea 1 an până la 3 ani. Marcel a devenit un luptător împotriva abuzului sexual la copii, în special împotriva așa-numitelor cărți ale pedofilului criminalizate în două state din Uniunea Europeană. 

    Noi propunem ca ele să fie criminalizate în întreaga Uniune Europeană. Ce este o carte a pedofilului? Ea dă instrucțiuni clare despre cum se seduce un copil, cum poate fi făcut un copil să păstreze secretul, cum poate fi evitată proba de ADN și alte probe în timpul contactului sexual. 

    De asemenea, include folosirea unui limbaj specific prin care un adult să se apropie de un copil, ca și folosirea unui limbaj prin care un pedofil se poate apropia de părinții unui copil. 

    În al treilea rând, schimbăm perioada de prescripție. Adesea, copiii sunt abuzați de cineva apropiat, de cineva în care au încredere. Adesea este un membru al familiei, poate fi un preot, un antrenor de fotbal, un vecin. Acum vom fi siguri că în toate statele membre perioada de prescripție va funcționa suficient de mult, 20 sau 30 de ani. Aceste experiențe traumatizante durează o lungă perioadă de timp până când o persoană se hotărăște să vorbească și ca făptuitorul să poată fi inculpat. În al patrulea rând, avem în vedere susținerea și protejarea victimelor. Noul centru pentru prevenirea abuzului sexual pe care l-am propus va juca un rol semnificativ.”