Tag: Yukon Arctic Ultra

  • Retrospectiva săptămânii 02.02 – 08.02.2020

    Retrospectiva săptămânii 02.02 – 08.02.2020


    Le roi est mort, vive le roi!


    Liberalul
    Ludovic Orban – premierul demis, miercuri, prin moţiune de cenzură, cu votul a
    261 de parlamentari de la Bucureşti – a fost desemnat din nou, la numai o zi
    după debarcare, de
    preşedintele de dreapta al ţării, Klaus Iohannis, să formeze un nou Guvern. La
    capătul consultărilor-maraton cu reprezentanţii tuturor partidelor şi
    formaţiunilor parlamentare, şeful statului a făcut acest anunţ, pronunţându-se,
    totodată, pentru organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

    Klaus
    Iohannis:
    Întoarcerea la electorat este soluţia
    corectă. Mai simplu spus, întoarcerea la electorat înseamnă alegeri anticipate.
    Alegerile anticipate sunt prima mea opţiune.
    Or, pentru convocarea
    legislativelor anticipate, Parlamentul ar trebui să respingă două propuneri
    consecutive de premier desemnat. Până
    atunci, potrivit Constituţiei, candidatul pentru funcţia de
    prim-ministru trebuie să ceară,
    în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului
    asupra programului şi a listei Guvernului.

    Ludovic Orban a declarat că va
    păstra miniştrii din Executivul demis prin moţiune, pentru că este mulţumit de
    munca lor, dar cum PNL doreşte
    anticipate, liberalii au decis să respingă orice propunere de nou Guvern. Ludovic
    Orban: Nu există niciun partid care să deţină singur majoritatea absolută din
    Parlament, ca atare, preşedintele decide persoana candidatului pentru funcţia
    de prim-ministru. Din punctul meu de vedere, cred că se poate ajunge la
    anticipate.

    Până să se ajungă la un vot în Parlament pentru Guvernul Orban
    2, liderul interimar al PSD (în
    opoziţie), Marcel Ciolacu, a anunţat că ia în considerare sesizarea Curţii Constituţionale pentru desemnarea
    lui Ludovic Orban, abia demis, ca premier:
    După ce a existat în
    Parlament cel mai mare scor la o moţiune de cenzură postdecembristă, nu ştiu
    cât de legală este tot propunerea domnului Orban de a fi desemnat
    prim-ministru. Nu sunt specialist în Constituţie, dar cu certitudine vom cere
    lămuriri, până se va ajunge la un vot în Parlament.

    În moţiunea de cenzură
    pe care au iniţiat-o secondaţi de UDMR, social-democraţii au acuzat Executivul Orban
    1 de încălcarea principiilor democratice, pentru că au preferat varianta
    angajării răspunderii pentru legea privind alegerea primarilor în două tururi
    de scrutin cu doar câteva luni înaintea localelor, din raţiuni politice, nu în
    interesul cetăţenilor. Potrivit PSD, echipa Orban 1 a încălcat, astfel, decizii
    ale Curţii Constituţionale şi recomandări ale instituţiilor europene. Liberalii
    au contraargumentat, însă, că revenirea la alegerea primarilor în două tururi
    le conferă acestora un plus de legitimitate şi reprezentativitate.

    Anticipând scenariul
    înfrângerii la votul de miercuri asupra moţiunii de cenzură, cu o noapte
    înainte, Cabinetul liberal Orban 1 a adoptat un număr record de ordonanţe de
    urgenţă – 25, din care câteva vehement contestate de o parte a opiniei publice
    din România.


    Reacţii internaţionale la
    căderea Guvernului Orban 1


    Situaţia politică din România nu a trecut
    neobservată în presa străină, aceasta făcând, dimpotrivă, înconjurul lumii. Radio Europa Liberă notează că Guvernul
    Orban a căzut la doar 3 luni de la învestire în urma moțiunii de cenzură
    inițiate de PSD și votate de o majoritate parlamentară formată din PSD, UDMR și
    Pro România, în total, 261 de parlamentari.

    Mai mulți decât anticipa chiar PSD.
    S-a ajuns la această situație – spune tot Radio Europa Liberă – din
    cauza câtorva greșeli care au înfuriat PSD, dar și partidele care au susținut Guvernul
    Orban la învestire. La rândul său, Deutsche
    Welle este de părere că actuala criză politică de durată din România arată
    mai degrabă ca o buclă politică fără sfârșit, nu ca o șansă adevărată pentru un
    nou început.

    Au mai consemnat frământările din viaţa politică românească Bloomberg, Euronews, The New York Times,
    Le Monde, Le Figaro, La Croix, Courrier International, La Libre Belgique, postul Al Jazeera în limba engleză sau site-urile euractiv.com,
    euobserver.com şi politico.eu.
    Acesta din urmă comentează că PSD nu îşi doreşte alegeri legislative
    anticipate, atâta vreme cât, la ora actuală sondajele îl plasează cu mult în
    urma principalului său adversar PNL.



    Epidemie sezonieră de gripă şi Coronavirus


    Pe fondul
    înmulţirii deceselor din cauza gripei sezoniere, în România, joi a fost
    declarată epidemie de gripă. Potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi
    Control al Bolilor Transmisibile, în ultima săptămână, numărul îmbolnăvirilor a
    fost dublu faţă de nivelul aşteptat. Numărul de cazuri s-a dublat şi faţă de
    săptămâna precedentă, iar rata de confirmare a virusului gripal a fost de peste
    60% la cazurile testate. Oficialii din domeniu au precizat că trendul crescător
    al îmbolnăvirilor de gripă se va păstra şi în săptămânile următoare, dar că acest
    lucru nu este neaşteptat, având în vedere că foarte mulţi oameni nu s-au
    vaccinat. În paralel, autorităţile din România au continuat să dea asigurări
    că, în ţară, au fost luate toate măsurile de protecţie împotriva
    coronavirusului.



    În sfârşit, iarnă în România


    După mai bine
    de două luni de iarnă extrem de blândă, mai degrabă cu aspect de primăvară
    timpurie, mare parte a României a fost afectată, săptămâna aceasta, de viscol
    şi ninsori. Traficul rutier, feroviar, maritim şi fluvial a fost afectat, localităţi
    au rămas fără curent electric, au fost doborâţi copaci, smulse acoperişuri şi
    şcoli au fost închise. Rămânând în ambianţa hibernală, să spunem, la final, că românul
    Tiberiu Uşeriu, în vârstă de 45 ani, a terminat, săptămâna aceasta, pe locul
    doi ultramaratonul Yukon Arctic Ultra din Canada, din apropierea Cercului
    Polar, după ce a parcurs aproape 500 de kilometri în 7 zile şi 33 de minute.
    Yukon Arctic Ultra este mai dur decât ultramaratonul 6633 Arctic Ultra, pe care
    Tibi a reuşit să îl câştige trei ani la rând.

  • Tiberiu Uşeriu, le héros arctique

    Tiberiu Uşeriu, le héros arctique

    Le Roumain Tiberiu Uşeriu a été, jeudi soir, le deuxième à finir l’ultra marathon Yukon Arctic Ultra. La compétition, qui a lieu au Canada près du Cercle polaire, est constituée d’une série de courses sans interruption sur près de 500 kilomètres, distance parcourue par le Roumain en sept jours et 33 minutes. La compétition est considérée comme la plus difficile et la plus extrême au monde. Elle se déroule dans une région sauvage où les températures peuvent atteindre moins 50 degrés, sans compter les vents très forts. Le premier à franchir la ligne d’arrivée cette année a été le Suisse Fabian Imfeld, avec un temps de six jours, 18 heures et deux minutes. Les deux, le Suisse et le Roumain, ont d’ailleurs été les seuls à finir la course. Les autres athlètes ont abandonné un à un la compétition.

    C’est la deuxième participation de Tiberiu Uşeriu, âgé de 45 ans, au Yukon Arctic Ultra. L’année dernière, le sportif roumain a dû quitter la course après avoir parcouru 100 km en 24 heures. Lors d’un contrôle médical, l’on a découvert une gelure aux orteils qui aurait pu s’avérer dangereuse. Cette année non plus le sportif n’a pas eu la vie facile : il a finit la course arctique accusant des maux d’estomac et une gelure au pied. Tiberiu Uşeriu a gardé le contact avec sa famille et ses supporters pendant toute la durée du circuit. Ces conversations téléphoniques lui ont d’ailleurs permis d’avouer que le Yukon Arctic Ultra était une compétition plus ardue qu’un autre ultra marathon qui se déroule au Cercle polaire, le 6633 Arctic Ultra, que le sportif roumain a déjà gagné trois ans d’affilée.

    Selon les organisateurs de Yukon Arctic Ultra, la première partie du trajet a été la plus difficile, car il neigeait et les sportifs avançaient difficilement en tirant leurs traîneaux lourds de 30 kg. A la fin de la course, Tiberiu Uşeriu a publié un message sur son compte Facebook, où il conclut : « N’oublions pas non rêves, à tous, petits ou grands. C’est ce qui compte vraiment. J’ai peur qu’on disparaitrait sans idéaux. Alors, ne renonçons pas à nos rêves, peu importe ce qui advienne. Merci à tous, on se revoit à la maison ! »

    Le sportif roumain a souhaité promouvoir, par sa participation à la compétition arctique, le projet « Via Transilvanica – Le chemin qui unit ». Lancé en 2018 à l’occasion du centenaire de la Grande union de Roumanie, l’initiative vise à créer un circuit thématique de 1.000 km à travers dix départements de Roumanie pour mettre en avant la culture et les objectifs touristiques locaux. Le projet est né à l’initiative de l’ONG Tăşuleasa Social, dirigée par le frère du sportif, une des organisations de protection de la nature les plus importantes de Roumanie. (Trad. Elena Diaconu)

  • Jurnal românesc – 07.02.2020

    Jurnal românesc – 07.02.2020

    Prim-ministrul demis Ludovic Orban a fost desemnat de preşedintele
    Klaus Iohannis să formeze un nou guvern. Iohannis s-a pronunţat totodată în
    favoarea alegerilor parlamentare anticipate, despre care a spus că reprezintă
    prima sa opţiune. Întoarcerea la electorat este soluţia corectă, a
    declarat preşedintele după ce s-a consultat cu partidele şi formaţiunile
    parlamentare. Partidul Naţional Liberal, a cărui propunere pe premier a fost
    chiar Ludovic Orban, a transmis că decizia preşedintelui reprezintă încă un pas
    pentru declanşarea alegerilor anticipate. Uniunea Salvaţi România, care l-a
    propus la şefia guvernului pe fostul premier tehnocrat Dacian Cioloş, a
    transmis că nu va vota pentru învestirea unui nou executiv condus de Ludovic
    Orban şi că va forţa anticipatele. Social-democraţii şi Pro România l-au propus
    pe rectorul SNSPA Remus Pricopie pentru a forma viitorul guvern. Liderul PSD
    Marcel Ciolacu a declarat că, prin desemnarea lui Orban, preşedintele Iohannis
    a ales o variantă de criză politică prelungită, iar şeful Pro
    România, Victor Ponta, a apreciat că propunerea preşedintelui este o
    chestiune neserioasă.

    ALDE şi minorităţile naţionale altele decât cea
    maghiară au anunţat că nu sunt de acord cu ideea alegerilor anticipate, iar
    Partidul Mişcarea Populară, că nu va vota învestirea unui nou cabinet Orban. Nu
    în ultimul rând, UDMR a transmis că nu susţine alegerile anticipate sau vreun
    alt guvern social-democrat. Executivul liberal a fost demis miercuri de
    Parlamentul României prin moţiune de cenzură. Odată nominalizat, Ludovic Orban
    are la dispoziţie 10 zile pentru a cere votul de încredere al Legislativului.




    Ultramaratonistul Tiberiu Uşeriu a terminat pe locul al doilea cursa
    Yukon Arctic Ultra desfăşurată în nord-vestul Canadei. Românul a parcurs cei
    peste 490 de kilometri în 7 zile şi 33 de minute şi a sosit al doilea după elveţianul
    Fabian Imfeld. Din cei 21 de sportivi care au luat startul la 30 ianuarie, doar
    cei doi au reuşit să ajungă la final. Uşeriu, în vârstă de 45 de ani, este la a
    doua participare la competiţia de anduranţă din Canada, după ce anul trecut a
    fost nevoit să abandoneze din cauza unor probleme de sănătate. Bistriţeanul mai
    are în palmares câştigarea, de trei ori consecutiv, a ultramaratonului 6633
    Arctic Ultra, desfăşurat în zona Cercului Polar. El participă la competiţii
    extreme pentru a promova traseul Via Transilvanica, un drum care uneşte România
    pe o distanţă de 1.000 de km de la sud-vest la nord-est.




    Ministrul interimar al Muncii, Violeta Alexandru, a declarat că se
    va implica personal pentru reducerea duratei de peste un an în stabilirea
    pensiilor internaţionale pentru români. Ea a afirmat că sunt persoane care,
    după ce au lucrat atât în România cât şi în străinătate, aşteaptă prea mult până
    primesc decizia de pensionare. Pe lângă discuţiile din ţară, voi merge
    personal să discut cu omologii mei din ţările în care sunt comunităţi mari de
    români, a spus ministrul. Ea a precizat că la toate sediile instituţiilor
    din coordonarea ministerului Muncii vor fi afişate informaţii despre importanţa
    asigurării condiţiilor legale de muncă, deoarece sunt români care pleacă să
    lucreze peste hotare fără să se informeze corespunzător. Violeta Alexandru a
    precizat că problemele legate de pensiile internaţionale au fost ignorate şi că,
    dacă va fi nevoie, va implica şi Inspecţia Muncii din România în acţiuni
    comune. Potrivit estimărilor Departamentului pentru Românii de
    Pretutindeni, aproximativ 5,6 milioane de conaţionali trăiesc în afara
    graniţelor ţării.




    Mai mult de 150.000 de persoane au fost prezente la cele peste 250
    de evenimente organizate de Institutul Cultural Român în cadrul Festivalului
    Europalia România, care s-a desfăşurat în perioada 2 octombrie 2019 – 2
    februarie 2020. Manifestările, din domeniul artelor vizuale, muzicii,
    cinematografiei, literaturii şi artelor spectacolului au avut loc în Bruxelles,
    Gent, Bruge, Leuven, Liege, Luxemburg, Amsterdam, Aachen şi Lille. Capul de
    afiş al participării româneşti la festival, expoziţia Brâncuşi.
    Sublimarea formei, care a fost deschisă la Palatul BOZAR din Bruxelles, a
    înregistrat în ultima zi un record de vizitatori – 2.500 de persoane, iar în
    total 116.000 de oameni au admirat creaţiile marelui sculptor. Organizat o dată
    la doi ani în Belgia, Franţa, Olanda, Luxemburg, Germania şi Marea Britanie,
    Festivalul Europalia a avut România ca ţară invitată de onoare la această a
    27-a ediţie.




    Reprezentanții mediului asociativ românesc din Ucraina le-au trimis
    președintelui, premierului şi șefului Parlamentului de la Kiev o cerere de anulare
    a prevederilor legale care lichidează drepturile istorice la învățământ
    în limba maternă, transmite Agenția BucPress. Semnatarii cer să fie
    introduse amendamente în Legea Educației, Legea Despre funcționarea
    limbii ucrainene ca limbă de stat şi în Legea Despre învățământul
    secundar, acte normative despre care spun că reprezintă o lovitură
    distrugătoare asupra învățământului, culturii, presei, identității și
    spiritualității comunității românești din Ucraina. Ei solicită stoparea a ceea
    ce numesc procesele de asimilare intensificată care au ca scop schimbarea
    componenței etnice a populației din teritoriile în care locuiesc în mod
    tradițional românii. Aproximativ 410.000 de români trăiesc
    în Ucraina, concentraţi în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa.