Radio România Internațional

Tag: zacusca

  • Zacuscă

    Zacuscă

    Amestec de legume coapte pe plită sau în cuptor şi apoi tocate, zacusca
    este un excelent aperitiv care se consumă rece, întinsă pe o felie de pâine
    prăjită. Zacusca este similară altor gustări pe bază de vinete pe care le
    întâlnim în zona Balcanilor. În Macedonia de Nord şi în Serbia există un
    preparat numit ajvar obţinut din vinete şi ardei roşii şi alungiţi,
    legumele fiind coapte şi tocate. În Bulgaria întâlnim un preparat din vinete,
    ardei kapia, roşii şi usturoi numit kiopolou, legumele fiind coapte şi
    mărunţite.


    În România, zacusca se
    obţine din diferite legume precum vinete, gogoşari, ardei capia, ardei gras, ceapă,
    ba chiar şi din fasole verde sau fasole boabe., fiind condimentă cu piper şi
    frunze de dafin. Există mai
    multe variante de zacuscă, din a căror reţete pot lipsi vinetele sau în care
    figurează ciupercile sau chiar peştele. Preparate asemănătoare, fără vinete,
    dar pe bază de ardei gras copt, roşii şi usturoi le întâlnim în ţările din
    Blacani sub denumirea de pindjur
    (se citeşte pingiur) şi lyutenitsa (se citeşte liuteniţa).


    În mod tradiţional, vinetele
    sunt pe lista ingredientelor folosite pentru a obţine zacusca. Există însă şi variante
    în care vinetele lipsesc de pe listă. O astfel de reţetă este cea la care
    folosim gogoşari, ardei capia, roşii şi ceapă. Avem nevoie de 5 kg de gogoşari
    şi de ardei capia, de 2 kg de roşii sau de o sticlă cu suc de roşii, de un kg
    de ceapă, de o jumătate de litru de ulei, de piper negru boabe, de câteva foi
    de dafin şi de sare. Gogoşarii şi ardeii capia trebuie puşi la copt pe plită
    sau pe tavă, în cuptor. După coacere, le sunt îndepărtate cotoarele şi
    pieliţele, iar în continuare pulpa rezultată trebuie lăsată la scurs. Tăiată
    mărunt, ceapa este călită uşor în ulei într-un vas în care turnăm sucul de
    roşii. Adăugăm pulpa de gogoşari şi de ardei capia, pasată sau tocată mărunt,
    boabele de piper, cele câteva foi de dafin, puţină sare, turnăm restul de ulei
    şi omogenizăm. Conform unor reţete, se poate pune şi cimbru uscat şi mărunţit,
    precum şi măghiran. Vasul se lasă la foc mic pe aragaz sau, dacă zacusca este suficient
    de scăzută, se poate pune în cuptor, de asemenea la foc mic. Se consideră că
    zacusca a fiert suficient atunci când uleiul începe să iasă la suprafaţă. În
    continuare, zacusca este turnată in borcane cu capac, pe care le lăsăm să se
    răcească lent. Putem îmbunătăţi această reţetă, adăugând ciuperci, pe care le
    tocăm mărunt şi pe care le punem în vas după ce am călit ceapa. Pot fi folosite
    ghebe sau ciuperci champignon. În continuare, modul de preparare este
    asemănător.


    O altă variantă de zacuscă
    fără vinete este cea cu ciuperci. Modul de preparare este asemănător.
    Ciupercile trebuie mărunţite şi călite uşor împreună cu ceapa, după care se
    amestecă cu celelalte legume coapte şi tocate. Pot fi folosite ciuperci de tip
    champignon, ghebe, hribi sau alte specii de ciuperci, desigur, comestibile,
    care cresc spontan în pădure sau pe fâneţe.


    Se mai poate pregăti zacuscă
    la care, pe lângă ardei copţi, ceapă şi suc de roşii, adăugăm fasole boabe,
    Fasolea trebuie fiartă ca la orice mâncare de fasole, fiind adăugată în
    compoziţie după ce am pus ceapa, ardeii şi sucul de roşiii. Metoda este
    asemănătoare cu cele deja prezentate.


  • Zacuscă

    Zacuscă

    Amestec de legume coapte pe plită sau în cuptor şi apoi tocate, zacusca
    este un excelent aperitiv care se consumă rece, întinsă pe o felie de pâine
    prăjită. Zacusca este similară altor gustări pe bază de vinete pe care le
    întâlnim în zona Balcanilor. În Macedonia de Nord şi în Serbia există un
    preparat numit ajvar obţinut din vinete şi ardei roşii şi alungiţi,
    legumele fiind coapte şi tocate. În Bulgaria întâlnim un preparat din vinete,
    ardei kapia, roşii şi usturoi numit kiopolou, legumele fiind coapte şi
    mărunţite.


    În România, zacusca se
    obţine din diferite legume precum vinete, gogoşari, ardei capia, ardei gras, ceapă,
    ba chiar şi din fasole verde sau fasole boabe., fiind condimentă cu piper şi
    frunze de dafin. Există mai
    multe variante de zacuscă, din a căror reţete pot lipsi vinetele sau în care
    figurează ciupercile sau chiar peştele. Preparate asemănătoare, fără vinete,
    dar pe bază de ardei gras copt, roşii şi usturoi le întâlnim în ţările din
    Blacani sub denumirea de pindjur
    (se citeşte pingiur) şi lyutenitsa (se citeşte liuteniţa).


    În mod tradiţional, vinetele
    sunt pe lista ingredientelor folosite pentru a obţine zacusca. Există însă şi variante
    în care vinetele lipsesc de pe listă. O astfel de reţetă este cea la care
    folosim gogoşari, ardei capia, roşii şi ceapă. Avem nevoie de 5 kg de gogoşari
    şi de ardei capia, de 2 kg de roşii sau de o sticlă cu suc de roşii, de un kg
    de ceapă, de o jumătate de litru de ulei, de piper negru boabe, de câteva foi
    de dafin şi de sare. Gogoşarii şi ardeii capia trebuie puşi la copt pe plită
    sau pe tavă, în cuptor. După coacere, le sunt îndepărtate cotoarele şi
    pieliţele, iar în continuare pulpa rezultată trebuie lăsată la scurs. Tăiată
    mărunt, ceapa este călită uşor în ulei într-un vas în care turnăm sucul de
    roşii. Adăugăm pulpa de gogoşari şi de ardei capia, pasată sau tocată mărunt,
    boabele de piper, cele câteva foi de dafin, puţină sare, turnăm restul de ulei
    şi omogenizăm. Conform unor reţete, se poate pune şi cimbru uscat şi mărunţit,
    precum şi măghiran. Vasul se lasă la foc mic pe aragaz sau, dacă zacusca este suficient
    de scăzută, se poate pune în cuptor, de asemenea la foc mic. Se consideră că
    zacusca a fiert suficient atunci când uleiul începe să iasă la suprafaţă. În
    continuare, zacusca este turnată in borcane cu capac, pe care le lăsăm să se
    răcească lent. Putem îmbunătăţi această reţetă, adăugând ciuperci, pe care le
    tocăm mărunt şi pe care le punem în vas după ce am călit ceapa. Pot fi folosite
    ghebe sau ciuperci champignon. În continuare, modul de preparare este
    asemănător.


    O altă variantă de zacuscă
    fără vinete este cea cu ciuperci. Modul de preparare este asemănător.
    Ciupercile trebuie mărunţite şi călite uşor împreună cu ceapa, după care se
    amestecă cu celelalte legume coapte şi tocate. Pot fi folosite ciuperci de tip
    champignon, ghebe, hribi sau alte specii de ciuperci, desigur, comestibile,
    care cresc spontan în pădure sau pe fâneţe.


    Se mai poate pregăti zacuscă
    la care, pe lângă ardei copţi, ceapă şi suc de roşii, adăugăm fasole boabe,
    Fasolea trebuie fiartă ca la orice mâncare de fasole, fiind adăugată în
    compoziţie după ce am pus ceapa, ardeii şi sucul de roşiii. Metoda este
    asemănătoare cu cele deja prezentate.


  • Zacusca

    Zacusca

    Se
    consumă rece, întinsă pe o felie de pâine sau într-o formă de minitartă, modelată
    din aluat crocant, motiv pentru care îşi găseşte loc şi pe platourile de
    aperitive reci. Zacusca este un amestec de legume coapte pe plită sau în cuptor
    şi apoi tocate. Se obţine din
    diferite legume precum vinete, gogoşari, ardei capia, ardei gras, ceapă, ba
    chiar şi din fasole verde sau fasole boabe, la care se adaugă piper şi frunze
    de dafin. Zacusca este pregătită în mod tradiţional acasă, la început de
    toamnă, atunci când se găsesc toate legumele. Există mai multe variante de zacuscă, din a căror
    reţete pot lipsi vinetele sau în care se adaugă ciupercile sau chiar peşte.


    Avem nevoie de 10 kg de vinete, de 5 kg de
    gogoşari şi de ardei capia, de 2 kg de roşii sau de o sticlă cu suc de roşii,
    de două kg de ceapă, de un litru de ulei, de piper negru boabe, de câteva foi
    de dafin şi de sare. Legumele precum vinetele, gogoşarii şi ardeii capia trebuie
    puse la copt pe plită sau pe tavă, în cuptor. După coacere, le sunt îndepărtate
    cotoarele şi pieliţele, iar în continuare pulpa rezultată trebuie lasată la
    scurs. Tăiată mărunt, ceapa este călită uşor în ulei într-un vas după care turnăm
    sucul de roşii. Adăugăm pulpa de gogoşari şi de ardei capia, pasată sau tocată
    mărunt, boabele de piper, cele câteva foi de dafin, puţină sare, turnăm restul
    de ulei şi omogenizăm. Conform unor reţete, se poate pune şi cimbru uscat şi
    mărunţit, precum şi măghiran. Vasul se lasă la foc mic pe aragaz sau, dacă
    zacusca este suficient de scăzută, se poate pune în cuptor, de asemenea la foc
    mic. Se consideră că zacusca a fiert suficient atunci când uleiul începe să
    iasă la suprafaţă. În continuare, zacusca este turnată in borcane cu capac, pe
    care le lăsăm să se răcească lent. Cu aceste cantităţi de legume se pot umple
    între 20 şi 25 de borcane de standard de 370 de mililitri. Pentru o mai bună
    conservare, aceste borcane trebuie puse într-un vas cu apă care va fi pus la
    fiert pentru un sfert de oră sau în tavă, în cuptorul rece, pe care îl încălzim
    uşor până când zacusca se încinge şi începe să se ridice în borcane. Borcanele
    cu zacuscă sunt lăsate apoi la răcit în cuptor, după care sunt depozitate
    într-un spaţiu răcoros şi fără lumină.


    O
    variantă de zacuscă este cea cu ciuperci. Modul de preparare este asemănător.
    Ciupercile trebuie mărunţite şi călite uşor împreună cu ceapa, după care se
    amestecă cu celelalte legume coapte şi tocate. Pot fi folosite ciuperci de tip
    champignon, ghebe, hribi sau alte specii de ciuperci, desigur, comestibile,
    care cresc spontan în pădure sau pe fâneţe.

  • Zacusca

    Zacusca

    Se
    consumă rece, întinsă pe o felie de pâine sau într-o formă de minitartă, modelată
    din aluat crocant, motiv pentru care îşi găseşte loc şi pe platourile de
    aperitive reci. Zacusca este un amestec de legume coapte pe plită sau în cuptor
    şi apoi tocate. Se obţine din
    diferite legume precum vinete, gogoşari, ardei capia, ardei gras, ceapă, ba
    chiar şi din fasole verde sau fasole boabe, la care se adaugă piper şi frunze
    de dafin. Zacusca este pregătită în mod tradiţional acasă, la început de
    toamnă, atunci când se găsesc toate legumele. Există mai multe variante de zacuscă, din a căror
    reţete pot lipsi vinetele sau în care se adaugă ciupercile sau chiar peşte.


    Avem nevoie de 10 kg de vinete, de 5 kg de
    gogoşari şi de ardei capia, de 2 kg de roşii sau de o sticlă cu suc de roşii,
    de două kg de ceapă, de un litru de ulei, de piper negru boabe, de câteva foi
    de dafin şi de sare. Legumele precum vinetele, gogoşarii şi ardeii capia trebuie
    puse la copt pe plită sau pe tavă, în cuptor. După coacere, le sunt îndepărtate
    cotoarele şi pieliţele, iar în continuare pulpa rezultată trebuie lasată la
    scurs. Tăiată mărunt, ceapa este călită uşor în ulei într-un vas după care turnăm
    sucul de roşii. Adăugăm pulpa de gogoşari şi de ardei capia, pasată sau tocată
    mărunt, boabele de piper, cele câteva foi de dafin, puţină sare, turnăm restul
    de ulei şi omogenizăm. Conform unor reţete, se poate pune şi cimbru uscat şi
    mărunţit, precum şi măghiran. Vasul se lasă la foc mic pe aragaz sau, dacă
    zacusca este suficient de scăzută, se poate pune în cuptor, de asemenea la foc
    mic. Se consideră că zacusca a fiert suficient atunci când uleiul începe să
    iasă la suprafaţă. În continuare, zacusca este turnată in borcane cu capac, pe
    care le lăsăm să se răcească lent. Cu aceste cantităţi de legume se pot umple
    între 20 şi 25 de borcane de standard de 370 de mililitri. Pentru o mai bună
    conservare, aceste borcane trebuie puse într-un vas cu apă care va fi pus la
    fiert pentru un sfert de oră sau în tavă, în cuptorul rece, pe care îl încălzim
    uşor până când zacusca se încinge şi începe să se ridice în borcane. Borcanele
    cu zacuscă sunt lăsate apoi la răcit în cuptor, după care sunt depozitate
    într-un spaţiu răcoros şi fără lumină.


    O
    variantă de zacuscă este cea cu ciuperci. Modul de preparare este asemănător.
    Ciupercile trebuie mărunţite şi călite uşor împreună cu ceapa, după care se
    amestecă cu celelalte legume coapte şi tocate. Pot fi folosite ciuperci de tip
    champignon, ghebe, hribi sau alte specii de ciuperci, desigur, comestibile,
    care cresc spontan în pădure sau pe fâneţe.

  • Mâncăruri şi preparate din vinete

    Mâncăruri şi preparate din vinete

    În perioada verii,
    vinetele sunt nelipsite din alimentaţia românilor, cel mai popular aperitiv
    fiind salata de vinete, coapte pe jar sau pe plită. Odată cu apropierea
    toamnei, când căldura se mai domoleşte, vinetele sunt adăugate în mâncăruri ce
    necesită un timp mai mare de preparare. Vinetele au pătruns în spaţiul românesc
    odată cu expansiunea otomană în Europa. Astfel au fost preluate şi, uneori,
    adaptate reţete de preparare a vinetelor şi denumiri comune precum musacaua, o
    mâncare cu carne tocată de porc sau de pui. Poate fi pregătită şi musaca fără carne, cu vinete combinate cu cartofi,
    ciuperci, ardei, ceapă şi smântână.


    După ce au fost coapte,
    transformate în pastă şi amestecate cu ceapă tocată şi cu puţin ulei, vinetele
    astfel preparate pot fi folosite ca umplutură pentru alte legume, precum
    roşiile sau ardeii graşi. Aceste legume umplute cu salată de vinete pot fi
    servite ca aperitive. Tot la aperitive putem încadra şi vinetele pane, care se pregătesc
    rapid. Spălate şi curăţate de coajă, vinetele sunt tăiate rondele peste care se
    pune puţină sare, după care sunt lăsate puţin la scurs. Rondelele de vinete
    sunt trecute apoi prin făină şi prăjite în ulei. Peste feliile prăjite de
    vinete se toarnă puţin mujdei de usturoi şi, pentru un plus de aromă, se
    presară busuioc mărunţit, fie proaspăt, fie uscat. O altă variantă este aceea de
    a le tăia în felii subţiri şi de a le prăji în ulei. După ce le scoatem din tigaie şi le scurgem de
    ulei, aranjăm feliile de vinete pe un platou. Separat, curăţăm câţiva căţei de
    usturoi, îi pisăm şi îi amestecăm cu mărar tocat şi cu puţin ulei. Turnăm acest
    amestec peste rondelele de vinete. În bucătăria românească a fost preluată şi
    aşa-numita reţetă de vinete a la grec. Reţeta este simplă! După ce am prăjit
    feliile subţiri de vinete, pregătim un sos din câteva roşii tăiate cubuleţe şi
    puse la fiert în puţină apă. Spre final adăugăm usturoi pisat şi o legătură de
    frunze de pătrunjel, tocate mărunt. Acest sos este turnat apoi peste feliile de
    vinete de pe platou.


    În zona Banatului întâlnim drobul de vinete. Avem nevoie de un kg
    de vinete pe care le curăţăm de coajă şi pe care le tăiem în cubuleţe, după
    care le punem la fiert în apă cu puţină sare. Scurgem cubuleţele de vinete şi
    le amestecăm cu o ceapă tocată mărunt şi călită în ulei. Adăugăm doi cartofi
    daţi pe răzătoare, 100 de grame de făină, două ouă bătute, condimentăm cu piper
    negru măcinat şi omogenizăm. Punem compoziţia într-o tavă unsă cu unt şi în
    care am presărat pesmet. Lăsăm tava în cuptor la foc mediu spre mic până când
    drobul începe să se rumenească.

  • Mâncăruri şi preparate din vinete

    Mâncăruri şi preparate din vinete

    În perioada verii,
    vinetele sunt nelipsite din alimentaţia românilor, cel mai popular aperitiv
    fiind salata de vinete, coapte pe jar sau pe plită. Odată cu apropierea
    toamnei, când căldura se mai domoleşte, vinetele sunt adăugate în mâncăruri ce
    necesită un timp mai mare de preparare. Vinetele au pătruns în spaţiul românesc
    odată cu expansiunea otomană în Europa. Astfel au fost preluate şi, uneori,
    adaptate reţete de preparare a vinetelor şi denumiri comune precum musacaua, o
    mâncare cu carne tocată de porc sau de pui. Poate fi pregătită şi musaca fără carne, cu vinete combinate cu cartofi,
    ciuperci, ardei, ceapă şi smântână.


    După ce au fost coapte,
    transformate în pastă şi amestecate cu ceapă tocată şi cu puţin ulei, vinetele
    astfel preparate pot fi folosite ca umplutură pentru alte legume, precum
    roşiile sau ardeii graşi. Aceste legume umplute cu salată de vinete pot fi
    servite ca aperitive. Tot la aperitive putem încadra şi vinetele pane, care se pregătesc
    rapid. Spălate şi curăţate de coajă, vinetele sunt tăiate rondele peste care se
    pune puţină sare, după care sunt lăsate puţin la scurs. Rondelele de vinete
    sunt trecute apoi prin făină şi prăjite în ulei. Peste feliile prăjite de
    vinete se toarnă puţin mujdei de usturoi şi, pentru un plus de aromă, se
    presară busuioc mărunţit, fie proaspăt, fie uscat. O altă variantă este aceea de
    a le tăia în felii subţiri şi de a le prăji în ulei. După ce le scoatem din tigaie şi le scurgem de
    ulei, aranjăm feliile de vinete pe un platou. Separat, curăţăm câţiva căţei de
    usturoi, îi pisăm şi îi amestecăm cu mărar tocat şi cu puţin ulei. Turnăm acest
    amestec peste rondelele de vinete. În bucătăria românească a fost preluată şi
    aşa-numita reţetă de vinete a la grec. Reţeta este simplă! După ce am prăjit
    feliile subţiri de vinete, pregătim un sos din câteva roşii tăiate cubuleţe şi
    puse la fiert în puţină apă. Spre final adăugăm usturoi pisat şi o legătură de
    frunze de pătrunjel, tocate mărunt. Acest sos este turnat apoi peste feliile de
    vinete de pe platou.


    În zona Banatului întâlnim drobul de vinete. Avem nevoie de un kg
    de vinete pe care le curăţăm de coajă şi pe care le tăiem în cubuleţe, după
    care le punem la fiert în apă cu puţină sare. Scurgem cubuleţele de vinete şi
    le amestecăm cu o ceapă tocată mărunt şi călită în ulei. Adăugăm doi cartofi
    daţi pe răzătoare, 100 de grame de făină, două ouă bătute, condimentăm cu piper
    negru măcinat şi omogenizăm. Punem compoziţia într-o tavă unsă cu unt şi în
    care am presărat pesmet. Lăsăm tava în cuptor la foc mediu spre mic până când
    drobul începe să se rumenească.

  • Zacusca şi variantele ei din Balcani

    Zacusca şi variantele ei din Balcani

    Zacusca este similară
    altor gustări pe bază de vinete pe care le întâlnim în zona Balcanilor. În
    Macedonia de Nord şi în Serbia există un preparat numit ajvar obţinut din vinete
    şi ardei roşii şi alungiţi, legumele fiind coapte şi tocate. În Bulgaria
    întâlnim un preparat din vinete, ardei kapia, roşii şi usturoi numit kiopolou,
    legumele fiind coapte şi mărunţite.


    În România, zacusca se
    obţine din diferite legume precum vinete, gogoşari, ardei capia, ardei gras, ceapă,
    ba chiar şi din fasole verde sau fasole boabe, fiind condimentă cu piper şi
    frunze de dafin. Zacusca este pregătită în mod tradiţional acasă, la început de
    toamnă, atunci când se găsesc toate legumele. Există mai multe variante de zacuscă, din a căror
    reţete pot lipsi vinetele sau în care figurează ciupercile sau chiar peştele.
    Preparate asemănătoare, fără vinete, dar pe bază de ardei gras copt, roşii şi
    usturoi le întâlnim în ţările din Blacani sub denumirea de pindjur şi
    lyutenitsa.


    Avem nevoie de 10 kg de
    vinete, de 5 kg de gogoşari şi de ardei capia, de 2 kg de roşii sau de o sticlă
    cu suc de roşii, de două kg de ceapă, de un litru de ulei, de piper negru boabe,
    de câteva foi de dafin şi de sare. Vinetele, gogoşarii şi ardeii capia trebuie
    puşi la copt pe plită sau pe tavă, în cuptor. După coacere, le sunt îndepărtate
    cotoarele şi pieliţele, iar în continuare pulpa rezultată trebuie lasată la
    scurs. Tăiată mărunt, ceapa este călită uşor în ulei într-un vas după care turnăm
    sucul de roşii. Adăugăm pulpa de gogoşari şi de ardei capia, pasată sau tocată
    mărunt, boabele de piper, cele câteva foi de dafin, puţină sare, turnăm restul
    de ulei şi omogenizăm.

    Conform unor reţete, se poate pune şi cimbru uscat şi
    mărunţit, precum şi măghiran. Vasul se lasă la foc mic pe aragaz sau, dacă
    zacusca este suficient de scăzută, se poate pune în cuptor, de asemenea la foc
    mic. Se consideră că zacusca a fiert suficient atunci când uleiul începe să
    iasă la suprafaţă. În continuare, zacusca este turnată în borcane cu capac, pe
    care le lăsăm să se răcească lent. Cu aceste cantităţi de legume se pot umple
    între 20 şi 25 de borcane de standard de 370 de mililitri. Pentru o mai bună
    conservare, aceste borcane trebuie puse într-un vas cu apă care va fi pus la
    fiert pentru un sfert de oră sau în tavă, în cuptorul rece, pe care îl încălzim
    uşor până când zacusca se încinge şi începe să se ridice în borcane. Borcanele
    cu zacuscă sunt lăsate la răcit în cuptor, după care sunt depozitate într-un
    spatiu răcoros şi fără lumină. Zacusca se consumă întinsă pe felii de pâine, dar
    poate fi folosită şi la gătit, la mâncărurile cu sos.


    O altă variantă de zacuscă
    este cea cu ciuperci. Modul de preparare este asemănător. Ciupercile trebuie
    mărunţite şi călite uşor împreună cu ceapa, după care se amestecă cu celelalte
    legume coapte şi tocate. Pot fi folosite ciuperci de tip champignon, ghebe,
    hribi sau alte specii de ciuperci, desigur, comestibile, care cresc spontan în
    pădure sau pe fâneţe.

  • Zacusca şi variantele ei din Balcani

    Zacusca şi variantele ei din Balcani

    Zacusca este similară
    altor gustări pe bază de vinete pe care le întâlnim în zona Balcanilor. În
    Macedonia de Nord şi în Serbia există un preparat numit ajvar obţinut din vinete
    şi ardei roşii şi alungiţi, legumele fiind coapte şi tocate. În Bulgaria
    întâlnim un preparat din vinete, ardei kapia, roşii şi usturoi numit kiopolou,
    legumele fiind coapte şi mărunţite.


    În România, zacusca se
    obţine din diferite legume precum vinete, gogoşari, ardei capia, ardei gras, ceapă,
    ba chiar şi din fasole verde sau fasole boabe, fiind condimentă cu piper şi
    frunze de dafin. Zacusca este pregătită în mod tradiţional acasă, la început de
    toamnă, atunci când se găsesc toate legumele. Există mai multe variante de zacuscă, din a căror
    reţete pot lipsi vinetele sau în care figurează ciupercile sau chiar peştele.
    Preparate asemănătoare, fără vinete, dar pe bază de ardei gras copt, roşii şi
    usturoi le întâlnim în ţările din Blacani sub denumirea de pindjur şi
    lyutenitsa.


    Avem nevoie de 10 kg de
    vinete, de 5 kg de gogoşari şi de ardei capia, de 2 kg de roşii sau de o sticlă
    cu suc de roşii, de două kg de ceapă, de un litru de ulei, de piper negru boabe,
    de câteva foi de dafin şi de sare. Vinetele, gogoşarii şi ardeii capia trebuie
    puşi la copt pe plită sau pe tavă, în cuptor. După coacere, le sunt îndepărtate
    cotoarele şi pieliţele, iar în continuare pulpa rezultată trebuie lasată la
    scurs. Tăiată mărunt, ceapa este călită uşor în ulei într-un vas după care turnăm
    sucul de roşii. Adăugăm pulpa de gogoşari şi de ardei capia, pasată sau tocată
    mărunt, boabele de piper, cele câteva foi de dafin, puţină sare, turnăm restul
    de ulei şi omogenizăm.

    Conform unor reţete, se poate pune şi cimbru uscat şi
    mărunţit, precum şi măghiran. Vasul se lasă la foc mic pe aragaz sau, dacă
    zacusca este suficient de scăzută, se poate pune în cuptor, de asemenea la foc
    mic. Se consideră că zacusca a fiert suficient atunci când uleiul începe să
    iasă la suprafaţă. În continuare, zacusca este turnată în borcane cu capac, pe
    care le lăsăm să se răcească lent. Cu aceste cantităţi de legume se pot umple
    între 20 şi 25 de borcane de standard de 370 de mililitri. Pentru o mai bună
    conservare, aceste borcane trebuie puse într-un vas cu apă care va fi pus la
    fiert pentru un sfert de oră sau în tavă, în cuptorul rece, pe care îl încălzim
    uşor până când zacusca se încinge şi începe să se ridice în borcane. Borcanele
    cu zacuscă sunt lăsate la răcit în cuptor, după care sunt depozitate într-un
    spatiu răcoros şi fără lumină. Zacusca se consumă întinsă pe felii de pâine, dar
    poate fi folosită şi la gătit, la mâncărurile cu sos.


    O altă variantă de zacuscă
    este cea cu ciuperci. Modul de preparare este asemănător. Ciupercile trebuie
    mărunţite şi călite uşor împreună cu ceapa, după care se amestecă cu celelalte
    legume coapte şi tocate. Pot fi folosite ciuperci de tip champignon, ghebe,
    hribi sau alte specii de ciuperci, desigur, comestibile, care cresc spontan în
    pădure sau pe fâneţe.

  • Zacusca

    Zacusca

    Misto di verdure alla griglia tritate, la zacusca è un ottimo antipasto, che viene servito su fette di pane. Zacusca è una parola di origine slava, che si potrebbe tradurre con spuntino, però nella lingua romena significa il misto di melanzane, peperoni, pomodori e cipolla.

    La preparazione è semplice, però richiede molto tempo. Servono 5 chili di melanzane, 3 chili di peperoni, 3 chili di cipolle, un barattolo di passata di pomodoro, olio, sale, pepe e foglie di alloro, qualche spicchio d’aglio.

    Fate cuocere le melanzane e i peperoni alla griglia, sbucciateli e togliete i torsoli, e fate scolare. Rosolate in una grossa pentola la cipolla e l’aglio, aggiungete le melanzane schiacciate a purea e i peperoni tagliati a fettine. Aggiungete la passata di pomodoro, l’alloro, salate e pepate.

    Fate cuocere al forno per un’ora e mezzo all’incirca. Versate la zacusca in barattoli asciutti, chiudeteli per bene e, per una buona conservazione, fateli bollire per una mezz’oretta. Nella zacusca potete aggiungere funghi o pesce fritto. Servitela spalmata su fette di pane. Buon appetito!

  • Vegetable stew

    Vegetable stew

    Romanians, just like many other Balkan people, eat a lot of pork around the winter holidays. However, a lot of people feel the need to lay off the meat heavy diet, and start resorting to traditional recipes based on vegetables. And there are plenty to choose from.


    The advantage of this concoction is that it can be made from fresh or canned vegetables, or a combination thereof.



    This dish is designed to feed 8 to 10 people. Here are the ingredients: one kilogram of potatoes, 3 or 4 carrots, one small head of cabbage or cauliflower, about half a kilogram, five medium sized onions, 200 grams of green beans, 200 grams of green peas, vegetable oil, tomato paste, salt and pepper to taste. You can use eggplant or sweet pepper at your discretion.



    Cube the potatoes, the courgettes and the celery root, slice the carrots, finely chop the cauliflower or cabbage, then julienne the onion and the sweet pepper.



    Lightly sautee the onion in the oil, then put in a boiling pot, along with the rest of the vegetables, which we add in the order of cooking. The canned vegetables you might use go in later. When they are cooked, add one tablespoon of tomato paste and the finely chopped garlic, then put in the oven at medium heat for about half an hour.



    Restrain from stirring the vegetables, as they may get mashed. This recipe can be made with the meat of your choice. Enjoy!

  • Zacusca

    Zacusca

    Today’s dish is traditional for the autumn in Romanian households, which traditionally prepare for winter by making a wide variety of pickles and preserves.



    This preparation is a means of preserving large quantities of excess vegetables, making them available as a mixture throughout the winter. It is time consuming and makes very large quantities, but it is the traditional approach to preservation, dating back to a world before people ate off the shelves of a supermarket.



    The simplest recipe in this wide range involves 5 kg of eggplant (or aubergines), 5 kg of green or bell peppers, 2 kg of onion, one liter of tomato juice, one liter of vegetable oil, and is traditionally seasoned with peppercorns, bay leaves, and, of course, salt to taste.



    The first step is to roast the aubergines and peppers on a sheet of metal or straight on the open flame, but that takes time and is much messier. Separately, the finely sliced onion is sweated in the oil over low heat. Bring together all the cooked vegetables into a pot large enough to accommodate everything, with peppercorns and bay leaf. Simmer the mixture on low heat until it reduces to a paste thick enough to be spread on a slice of bread.



    Traditionally it is kept in the pantry in cellophane and string sealed glass jars. The jars have to be carefully sterilized before they are filled. After the hot ‘zacusca’ is put into jars, the jars have to be boiled themselves in a bath of water for 15 minutes for thorough sterilization.

  • Zacuscă

    Zacuscă

    Amestec de legume coapte pe plită sau în cuptor şi apoi tocate, zacusca
    este un excelent aperitiv rece. Se prepară din diferite legume precum vinete,
    gogoşari, ardei capia, ardei gras, fasole verde sau boabe şi ceapă. Există mai
    multe variante de zacuscă, din a căror reţete pot lipsi vinetele sau în care
    figurează ciupercile sau chiar peştele. Este un preparat pe care îl întâlnim în
    spaţiul balcanic, cuvântul zacuscă fiind de origine slavă şi având sensul de
    gustare.


    În această editie vă
    prezentăm două variante de zacuscă. Prima variantă este cea din gogoşari, ardei
    capia, roşii şi ceapă, fără a folosi vinete. Avem nevoie de 5 kg de gogoşari şi
    de ardei capia, de 2 kg de roşii sau de o sticlă cu suc de roşii, de un kg de
    ceapă, de jumătate de litru ulei, de piper negru boabe, de câteva foi de dafin
    şi de sare. Gogoşarii şi ardeii capia trebuie puşi la copt pe plită sau pe
    tavă, în cuptor. După coacere, le sunt îndepărtate cotoarele şi pieliţele, iar
    în continuare pulpa rezultată trebuie lasată la scurs. Tăiată mărunt, ceapa
    este călită uşor în ulei într-un vas în care turnăm sucul de roşii. Adăugăm
    pulpa de gogoşari şi de ardei capia, pasată sau tocată mărunt, boabele de piper,
    cele câteva foi de dafin, puţină sare, turnăm restul de ulei şi omogenizăm.
    Conform unor retete, se poate pune şi cimbru uscat şi mărunţit, precum şi
    măghiran. Vasul se lasă la foc mic pe aragaz sau, dacă zacusca este suficient
    de scăzută, se poate pune în cuptor, de asemenea la foc mic. Se consideră că
    zacusca a fiert suficient atunci când uleiul începe să iasă la suprafaţă. În
    continuare, zacusca este turnată in borcane cu capac, pe care le lăsăm să se
    răcească lent. Pentru o mai bună conservare, aceste borcane trebuie puse
    într-un vas cu apă care va fi pus la fiert pentru un sfert de oră sau în tavă,
    în cuptorul pe care îl încălzim uşor până când zacusca se încinge şi începe să
    se ridice în borcane. Borcanele cu zacuscă sunt lăsate la răcit în cuptor, după
    care sunt depozitate într-un spatiu răcoros şi fără lumină. Zacusca se consumă
    întinsă pe felii de pâine, dar poate fi folosită şi la gătit, la mâncărurile cu
    sos.


    A doua reţetă este
    asemănătoare, cu diferenţa că adăugăm şi un kg de ciuperci pe care le tocăm
    mărunt şi pe care le punem în vas după ce am călit ceapa. Pot fi folosite ghebe
    sau ciuperci champignon. În continuare, modul de preparare este asemănător.

  • Zacuscă

    Zacuscă

    Amestec de legume coapte pe plită sau în cuptor şi apoi tocate, zacusca
    este un excelent aperitiv rece. Se prepară din diferite legume precum vinete,
    gogoşari, ardei capia, ardei gras, fasole verde sau boabe şi ceapă. Există mai
    multe variante de zacuscă, din a căror reţete pot lipsi vinetele sau în care
    figurează ciupercile sau chiar peştele. Este un preparat pe care îl întâlnim în
    spaţiul balcanic, cuvântul zacuscă fiind de origine slavă şi având sensul de
    gustare.


    În această editie vă
    prezentăm două variante de zacuscă. Prima variantă este cea din gogoşari, ardei
    capia, roşii şi ceapă, fără a folosi vinete. Avem nevoie de 5 kg de gogoşari şi
    de ardei capia, de 2 kg de roşii sau de o sticlă cu suc de roşii, de un kg de
    ceapă, de jumătate de litru ulei, de piper negru boabe, de câteva foi de dafin
    şi de sare. Gogoşarii şi ardeii capia trebuie puşi la copt pe plită sau pe
    tavă, în cuptor. După coacere, le sunt îndepărtate cotoarele şi pieliţele, iar
    în continuare pulpa rezultată trebuie lasată la scurs. Tăiată mărunt, ceapa
    este călită uşor în ulei într-un vas în care turnăm sucul de roşii. Adăugăm
    pulpa de gogoşari şi de ardei capia, pasată sau tocată mărunt, boabele de piper,
    cele câteva foi de dafin, puţină sare, turnăm restul de ulei şi omogenizăm.
    Conform unor retete, se poate pune şi cimbru uscat şi mărunţit, precum şi
    măghiran. Vasul se lasă la foc mic pe aragaz sau, dacă zacusca este suficient
    de scăzută, se poate pune în cuptor, de asemenea la foc mic. Se consideră că
    zacusca a fiert suficient atunci când uleiul începe să iasă la suprafaţă. În
    continuare, zacusca este turnată in borcane cu capac, pe care le lăsăm să se
    răcească lent. Pentru o mai bună conservare, aceste borcane trebuie puse
    într-un vas cu apă care va fi pus la fiert pentru un sfert de oră sau în tavă,
    în cuptorul pe care îl încălzim uşor până când zacusca se încinge şi începe să
    se ridice în borcane. Borcanele cu zacuscă sunt lăsate la răcit în cuptor, după
    care sunt depozitate într-un spatiu răcoros şi fără lumină. Zacusca se consumă
    întinsă pe felii de pâine, dar poate fi folosită şi la gătit, la mâncărurile cu
    sos.


    A doua reţetă este
    asemănătoare, cu diferenţa că adăugăm şi un kg de ciuperci pe care le tocăm
    mărunt şi pe care le punem în vas după ce am călit ceapa. Pot fi folosite ghebe
    sau ciuperci champignon. În continuare, modul de preparare este asemănător.

  • Zacusca aux poivrons rouges

    Zacusca aux poivrons rouges

    La zacusca est un ragoût de légumes que les familles roumaines préparent à la fin de l’été pour la préserver jusqu’au beau milieu de l’hiver. Sachez d’abord que la recette classique de zacusca, aux poivrons rouges et aubergines grillées, peut être déclinée en de nombreuses variantes, en ajoutant différents autres légumes, tels des haricots secs, des courgettes et des champignons.



    Aujourd’hui je vous propose la simplicité et j’ai choisi de vous présenter une zacusca faite principalement de poivrons. Pour 3 kilos de poivrons rouges il vous faut aussi un kilo de poivrons tomate, un kilo d’oignons, 2 kilos de tomates, environ 400 ml d’huile de tournesol, des feuilles de laurier, du paprika, sel et poivre du moulin. Commencez par laver les poivrons et les poivrons tomates et les griller. Puis enlevez la peau, tout comme le milieu et les pépins.



    Lavez les tomates et trempez-les dans de l’eau bouillante afin de pouvoir les peler ensuite. Coupez l’oignon en julienne et mettez-le dans de l’huile dans une casserole plus grande ou une marmite, à feu moyen. Après une trentaine de minutes ou au moment où l’oignon commence à prendre une couleur plutôt dorée, ajoutez les poivrons coupés en lamelles et les tomates hachées. Mélangez bien, ajoutez les épices et laissez mijoter à feu doux pendant deux heures, en mélangeant de temps en temps jusqu’à ce que l’huile commence à apparaître à la surface de la casserole.



    Lavez plusieurs bocaux au couvercle en métal. Stérilisez-les au four avant d’y mettre la zacusca en ébullition et fermez les couvercles. Vous pouvez ensuite soit laisser les bocaux refroidir graduellement sous des couvertures jusqu’au lendemain, soit les mettre au four préchauffé à 180 degrés pendant une dizaine de minutes et puis de couper le feu et de les laisser refroidir à l’intérieur de celui-ci. De toute façon, prévoyez de les stocker dans une cave ou dans un endroit au frais, à l’abri des rayons du soleil. C’est une variante pour conserver la saveur des légumes d’été jusqu’au milieu de l’hiver. Bon appétit !

  • Conservarea legumelor

    Conservarea legumelor

    Conservarea legumelor în propria
    gospodărie reprezintă, de
    multe ori, perpetuarea unei tradiţii de familie,
    însă, pe de altă parte, înseamnă şi o importantă resursă pentru
    bucătărie. Legumele
    pot fi conservate fiecare în parte sau în combinaţie, obţinându-se
    diferite amestecuri de legume mărunţite sau transformate în pastă. Aceste conserve sunt folosite apoi la ciorbe şi
    la multe mâncăruri gătite sau chiar ca aperitiv. Înainte de conservare, trebuie
    făcută o atentă selecţie a legumelor, păstrându-le pe cele coapte şi fără părţi
    lovite şi eventual alterate. Este recomandată utilizarea sării geme, nu cea
    recristalizată, deoarece aceasta conţine iod care poate înmuia murăturile.


    În
    continuare, două retete de toamnă, la care folosim gogoşari şi ardei capia.
    Pasta picantă de gogoşari şi capia este folosită pentru ciorbe, la sosuri
    pentru carne, iar prepararea acesteia este simplă şi rapidă. Se iau cantităţi
    egale de ardei capia şi gogoşari, iar la fiecare kg se pune câte o linguriţă de
    sare grunjoasă. Sunt îndepărtate cotoarele şi seminţele gogoşarilor şi
    ardeilor, după care aceştia sunt daţi prin maşina de tocat. Într-o oală cu fund
    dublu se toarnă puţin ulei, după care adăugăm ardeii şi gogoşarii, puţin piper
    măcinat, boia iute şi sare în proporţia menţionată şi se lasă la fiert timp de
    o oră, amestecând din când în când pentru a nu se prinde fundul cratiţei. După
    aceea, pasta fierbinte este turnată în borcane cu capac, fiind lăsate la
    răcit.


    Ardeii
    capia şi gogoşarii reprezintă o parte a ingredientelor folosite pentru a
    prapara zacusca, un amestec de legume
    coapte pe plită sau în cuptor şi apoi tocate. Zacuscă este un cuvânt de origine
    slavă, care s-ar traduce prin gustare, însă în limba română are acest sens de
    amestec de vinete, gogoşari, ardei capia, ardei gras, roşii şi ceapă. Metoda de
    preparare este simplă, însă necesită destul
    de mult timp. Avem nevoie de circa 8 kg de vinete şi de 4 kg de gogoşari, ardei
    capia şi ardei gras, de un litru de suc de roşii sau de vreo 2 kg de roşii, de
    un kg de ceapă, de ulei, sare, piper şi foi de dafin. Vinetele trebuie puse pe
    plită, la fel ca şi ardeii. După coacere, tuturor legumelor le sunt îndepărtate
    cotoarele şi pieliţele, iar în continuare toate legumele coapte trebuie lăsate
    la scurs. Tăiată în felii subţiri, ceapa este călită uşor în ulei, iar apoi
    sunt adăugate toate legumele, pasate sau tocate mărunt. Peste acest amestec se
    toarnă sucul de roşii şi ulei, se
    presară câteva foi de dafin, boabe de piper şi sare. Vasul cu acest amestec de
    legume se lasă fie la foc mic, fie în cuptor, de asemenea la foc mic. După ce a
    scăzut suficient, turnăm zacusca în borcane pe care le închidem cu capacul şi,
    pentru o mai bună conservare, aceste borcane trebuie puse într-un vas cu apă
    care va fi lăsat la foc mic timp de un sfert de oră. În zacuscă pot fi adăugate
    ciuperci sau bucăţi de peşte. Atunci când adăugăm peşte, acesta trebuie prăjit
    înainte de a fi amestecat cu legumele. Zacusca este servită ca aperitiv, putând fi întinsă pe pâine pentru a fi consumată.