Ultimul număr al Observatorului din Toronto cu pagini dedicate Zilei Culturii Naţionale
Tag: ziar
-
Jurnalist de România – 26.11.2024
Ascultaţi aici emisiunea “Jurnalist de România”, ediţia din 26.11.2024.
-
Jurnal românesc – 29.10.2018
Secretarul de
stat în Ministerul Românilor de Pretutindeni, Lilla Debelka, a fost sămbătă şi
duminică, la München, unde a luat parte la deschiderea celei de-a XIX-a ediții
a Festivalului Culturii Române, unul dintre cele mai importante evenimente
dedicate promovării culturii și tradiției românești în Germania. Intr-un mesaj
adresat participanților, Lilla Debelka a subliniat că Zilele culturii române la
München reprezintă una dintre cele mai importante manifestări culturale şi de diplomaţie
publică ale asociaţiilor românilor din Germania. Prin astfel de evenimente,
prin film, teatru, muzică şi arte vizuale păstrăm o punte culturală între
Germania şi România, a mai spus secretarul de stat. Lilla Debelka s-a
întâlnit,duminică, cu Preasfințitul Sofian Brașoveanu, episcop vicar pentru
Germania, Austria și Luxemburg și cu enoriașii români care au participat la
Sfânta Liturghie de la Centrul Bisericesc din Munchen. Totodată, demnitarul a
vizitat șantierul unde se desfășoară lucrările la noul așezământ Înălțarea
Sfintei Cruci din München-Aubing, cel mai amplu proiect de infrastructură al
Mitropoliei Germaniei, Europei Centrale şi de Nord. În zona de sud a Germaniei
există o prezenţă românească semnificativă, peste 300.000 de români, precum şi
o prezenţă solidă a membrilor minorităţii germane originari din România.
Redacția
ziarului Meleag natal din orașul Storojineț, regiunea Cernăuți, a decis să
suspende apariția publicației în limba română și să nu-i mai plătească pe
redactorii/traducătorii de limbă română din cadrul redacției, pentru a
economisi mijloacele financiare și a păstra colectivul redacției ucrainene,
potrivit BucPress. Astfel, cititorii care s-au abonat pe tot parcursul anului
la săptămânalul de limbă română Meleag natal primesc fără un acord prealabil
publicația ucraineană în locul celei românești.
Prima bibliotecă românească din Mramorac, Serbia,
s-a deschis sâmbătă. Noua bibliotecă va avea pentru început un fond de carte de
aproape 1.000 de volume. Cărţile provin din donaţia Muzeului Banatului Montan
din Reşiţa, de la diverse persoane fizice. Între aceştia se numără iniţiatorul
acţiunii, profesorul Gheorghe Râncu Bodrog, fondator şi redactor-şef al
revistei lunare Almăjul. La deschidere au participat ambasadorul României la Belgrad şi consulul
general român de la Vârşeţ. Biblioteca din Mramorac a fost înfiinţată la
solicitarea celor 280 de familii de români din localitate.
Un grup de 19 europarlamentari din Ungaria,
România, Bulgaria şi eurodeputaţi de etnie maghiară din ţări vecine Ungariei au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui
Radei Supreme (parlamentul unicameral ucrainean), Andrii Parubîi, în care îşi
exprimă îngrijorarea faţă de proiectul legii privind limba ucraineană,
transmite MTI, preluată de Agerpres. Cei 19 europarlamentari amintesc de
obligaţiile asumate de Ucraina, în cadrul acordurilor internaţionale, cu
privire la respectarea drepturilor minorităţilor. Ei propun prezentarea legii Comisiei de la Veneţia, în vederea exprimării
unei opinii înaintea votului final. Agerpres aminteşte că Parlamentul de la
Kiev a aprobat la 4 octombrie în prima lectură acest proiect de lege,
documentul reprezentând în forma actuală o mare lovitură împotriva
minorităţilor naţionale, inclusiv împotriva românilor din regiunile Cernăuţi,
Odesa şi Transcarpatia.Pe 6 noiembrie, acesta ar urma să fie votat într-o a
doua lectură, cu eventuale modificări, dar observatorii nu se aşteaptă la
schimbări semnificative în favoarea minorităţilor. Proiectul de lege menţine
cotele în audiovizual: emisiunile în alte limbi decât ucraineana nu pot depăşi
un anumit procentaj din transmisiunile în direct (10-20%), precum şi articolul
7 din noua lege a educaţiei, care limitează dreptul la studii în limba maternă,
împotriva căruia au protestat românii din Ucraina, dar şi state ca Ungaria,
România, Bulgaria.Parlamentul de la Kiev a adoptat în 2017 controversata lege ucraineană a
educaţiei, care prevede că studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina
se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile
minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare. -
Media top – 27.09.2013
Considerat unul dintre cele mai influente personaje din România postcomunistă, Dan Voiculescu – posesorul unei averi cu multe zerouri, de care s-a folosit pentru a-şi croi drum în politică – a fost condamnat, pe fond, la cinci ani de închisoare cu executare, într-un dosar în care este acuzat de spălare de bani. Deşi, în aceeaşi speţă, încă 12 persoane, între care un ex-ministru al comunicaţiilor şi un foarte apreciat nutriţionist, au primit, la rândul lor, condamnări cu executare, Voiculescu este, fără îndoiala, actorul principal al filmului acuzarii.
Vestea condamnării sale, fie şi printr-o sentinţă nedefinitivă, a facut, rapid, înconjurul mediei româneşti. Aceeaşi în care omul de afaceri şi fondator al unuia din partidele la guvernare deţine un foarte influent, dacă nu chiar cel mai puternic, trust de presă din ţară — Intact – pe care nu a ezitat niciodată să-l folosească în războaiele sale cu mize vădit politice.
Voiculescu este acuzat, scrie publicaţia ADEVARUL, ca “s-ar fi folosit de poziţia sa politică pentru a cumpăra pachetul majoritar de acţiuni al Institutului de Cercetări Alimentare (ICA, aflat in proprietatea statului) la un preţ mult mai mic decât cel real”. “Practic — continuă ADEVARUL — Voiculescu a cumpărat 3,6 hectare de teren şi un hectar de construcţii în Băneasa (considerată un paradis al afacerilor imobiliare) la un preţ de 75 de ori mai mic”. Prejudiciul estimat de procurori este de peste 60 milioane de euro, pe care cei implicaţi în “dosarul ICA” — cum a fost botezat de presă — trebuie să îl restituie.
La rându-i, publicaţia de casă a învinuitului-vedetă, JURNALUL NAŢIONAL, scrie că “ţinta principală a procurorilor a fost, de la bun inceput, Dan Voiculescu, adversar politic notoriu al preşedintelui în exerciţiu, Traian Băsescu. Dosarul — scrie acelaşi ziar – a fost strâns legat de actele politice întreprinse de Voiculescu pentru suspendarea din funcţie a lui Băsescu, în două proceduri constituţionale”.
Un alt cotidian, EVENIMENTUL ZILEI, un critic fervent al lui Voiculescu, titrează: “Felix a jucat la cacialma şi a pierdut” — într-o aluzie ironică la statutul său, confirmat în justiţie, de informator al Securităţii, poliţia politică a regimului comunist. Publicaţia dezvoltă: “încă de acum cinci ani, de când se judecă, dosarul a avut un traseu sinuos. Demisiile lui Voiculescu din Parlament — constată EVZ – au trimis, în sfârşit, cauza la Tribunalul Bucureşti, după ce politicianul a fugit de Curtea Supremă”, unde sunt judecaţi parlamentarii în funcţie.
Ideea a fost preluată, dar într-o altă formă, şi de ziarul GÂNDUL. “În ultimii 10 ani, câţi s-au scurs de la faptele anchetate de procurori, Voiculescu a probat trecutul său hocheistic patinând cu piruete prin tribunalele din România, băgându-se şi scoţându-se din Parlament mai repede decât scria note informative la Securitate”. Tot Gandul încearcă şi un pronostic: “e greu de presupus că nu va trage de timp cu acelaşi talent şi de-acum înainte, la apeluri, recursuri şi chichiţe avocăţeşti”.