Radio România Internațional

Tag: zimbri

  • Târgu Neamţ

    Târgu Neamţ

    Localitatea easti cunuscută ti Ṭitatea-a Neamțului, anălţată di Petru I Mușat, tră casa iu criscu poeta Veronica Micle și – tutunăoară — pritu hoara, adză cartierul, Humulești, sărmăniţa a ficiuramillei ti pirmitusitorlu Ion Creangă. Ma multu, căsăbălu loclu di nkisită cătră aproapea 20 mănăstiruri ortodoxe, născănti di ună mari simasie tră yiştearea artistică și culturală, cum Văratec, Agapia sau Secu.



    Di mai mulţă ani, zona ş-criscu promovarea turistică pritu adrarea-a brandului “Naeaua-a zimbrului”, unăoară cu alăncearea-a zimbrului tru libirtate, după ma mulţă añi di gaereţ. Şi tră atea că aoa comunitatea locală organizează cathi anu dauă eco-brunch-uri, evenimente la cari vizitatorllii pot să s’hărsească di tutu atea ţi ari loclu ti spuneari, u călisimu Viorela Chiper, managerlu a destinaţiillei turistiţi Naeaua a Zimbrului, s’nă spună ţi s’feaţi tu aţelu ditu soni evenimentu organizat aoa, la ună pensiune agroturistică:


    “Ecobrunch-ul ditu Naeaua a Zimbrului s’ţănu Agapia, ună locaţie ti anami, ninggă pădure, cu livadă cu meri. Eara viniţ anvărliga di 100 di participanţi ditu tută văsilia, ama prota ş’prota ditu zona Moldov4llei. Pi ningă partea di măcări tradiţionale, di bunătăţi tradiţionale, ndreapti di oamiñilli a locului, di pensiuni, di producători locali, di oamiñi cari voru ta s’da agiutoru tru promovarea şi dizvoltarea-a zonăllei, fură şi standuri di expoziţie şi vindreari a producătorilor locali, a masturloru populari. Tutunăoară, deadunu cu masturlli dizvărtimu ateliere cu cilimeañilli, tinirllii nica şi adulţăllii cari eara interesaţi ta şi spună creativitatea ică măsturlăkea: modilat tru laspi, sculptură tru lemnu, turţeari, picturiseari pe palete ditu lemn şi realizare di ţeri lucrate manual. Pi ningă aesta, neasimu tu ună priimnari cu atelli interesaţi, tru locurli di anvărliga a pensiunillei şi eara deadunu cu noi ună parei di tiniri cu hari tu cănticu ş’giocuri.”



    Cu ţi măcări gustară vizitatorlli, cari reprezintă tentaţii gastronomiţi cu iţi ucazi, nă spusi tutu Viorela Chiper:


    “Meniul fu cabaia diversu: avumu ca personaj prinţipalu carnea friptă pi sulă, cari fu multu alăvdată şi anlu ţi tricu şi minduimu s’adrămu diznău, borşul di hribi, fisulliu cu afumătură, sarmale di purintu i cu carni, aperitiv diferite tipuri di cărnuri şi legume proaspiti, brânzeturi, prăjituri diverse şi dacă ma s’hibă să zburămu ti biuturli non-alcooliţi aveamu must, siropuri naturale, ceaiuri, cafe.”



    S’cadi s’nidzemu Târgu Neamţ tutu kirolu a anlui, aşi că Viorela Chiper nă hărseaşti şi cu alti atracţii:


    “Zona ari multi ti spuneari, ahâtu pi partea di cultural, di spiritual, istorie, natură. Ca un punct cari nu easti multu cunoscut, ama s’cadi ta s’hibă vidzutu, easti Centrul di vizitare a Parcului Natural Vânători Neamţ, iu, pi ningă expoziţiile şi informaţiile ligate di fauna şi flora di aoa, ari şi ună călici senzorială ndreaptă nu di multu kiro iu atelli interesaţ pot şi scoată păpuţăli şi s’imnă pi lenu turlii di materiale. Suntu trasee tematiţi ndreapti aproapea di parcu, un minitraseu di aventură. Tutu di la Centrul di vizitare poate s’nkisească pi traseu ti căftarea zimbrilli, tru ţarcul di aclimatizari, deadunu cu rangerllii di la Parcul Natural Vânători Neamţ. Şi s’nu agărşimu di dukeanea ti aduţeri amintiul locale, adrati di oamiñilli ditu comunitate!”


    Agiumţă aoa, s’cadi s’vă loaţ cazari tru pensiuni agroturistiţi şi s’nkisiţ cu aftukina, pri padi ică traseele di bicicletă cătră punctele di atracţie cari nu suntu dipu pţăni.


    Autoru: Ana Maria-Cononovici


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Târgu Neamţ

    Târgu Neamţ

    Localitatea este renumită pentru Cetatea Neamțului, ridicată de
    Petru I Mușat, pentru casa unde a crescut poeta Veronica Micle și – de asemenea
    – prin satul, astăzi cartierul, Humulești, leagănul copilăriei povestitorului
    Ion Creangă. În plus, orașul punctul de plecare către aproximativ 20 de
    mănăstiri ortodoxe, unele de o importantă valoare artistică și culturală,
    precum Văratec, Agapia sau Secu.


    De mai mulţi ani, zona şi-a sporit
    promovarea turistică prin crearea brandului Ţinutul zimbrului, odată cu reapariția
    zimbrului în libertate, după mai mulţi ani de eforturi. Şi pentru că aici
    comunitatea locală organizează anual două eco-brunch-uri, evenimente la care
    vizitatorii se pot bucura de tot ceea ce are ţinutul de oferit, am invitat-o pe
    Viorela Chiper, managerul destinaţiei turistice Ţinutul Zimbrului, să ne spună ce
    s-a întâmplat la cel mai recent astfel de eveniment organizat aici, la o
    pensiune agroturistică:

    Ecobrunch-ul din Ţinutul Zimbrului a avut
    loc la Agapia, o locaţie superbă, lângă pădure, cu livadă cu meri. Au fost în
    jur de 100 de participanţi din toată ţara, dar în principal din zona Moldovei.
    Pe lângă partea de bucate tradiţionale, de bunătăţi tradiţionale, pregătite de
    oamenii locului, de pensiuni, de producători locali, de oameni care îşi doresc
    să dea o mână de ajutor în promovarea şi dezvoltarea zonei, au fost şi standuri
    de expoziţie şi vânzare ale producătorilor locali, ale meşterilor populari. De
    asemenea, împreună cu meşterii am desfăşurat ateliere cu copiii, tinerii şi
    chiar adulţii care au fost interesaţi să îşi exprime creativitatea sau
    îndemânarea: modelat în lut, sculptură în lemn, tors, pictat pe palete din lemn
    şi realizare de lumânări lucrate manual. Pe lângă asta, am mers într-o drumeţie
    cu cei interesaţi, în împrejurimile pensiunii şi ne-a fost alături şi un
    ansamblu de tineri talentaţi.


    Ce bucate au savurat vizitatorii, care
    reprezintă tentaţii gastronomice cu orice ocazie, ne-a spus tot Viorela Chiper:

    Meniul a fost destul de divers: am avut ca personaj principal
    proţapul, care a fost apreciat şi anul trecut şi ne-am gândit să îl repetăm, borşul
    de hribi, fasole cu afumătură, sarmale de post sau cu carne, aperitiv diferite
    tipuri de cărnuri şi legume proaspete, brânzeturi, prăjituri diverse şi dacă ar
    fi să vorbim de băuturile non-alcoolice au fost must, siropuri naturale,
    ceaiuri, cafea.



    La Târgu Neamţ merită să venim în tot
    timpul anului, aşa că Viorela Chiper ne tentează şi cu alte atracţii:

    Zona are foarte multe de oferit,
    atât pe partea de cultural, de spiritual, istorie, natură. Ca un punct care nu
    este foarte cunoscut, dar merită să fie vizitat, e Centrul de vizitare al
    Parcului Natural Vânători Neamţ,unde, pe lângă expoziţiile şi informaţiile
    legate de fauna şi flora de aici, este şi o potecă senzorială amenajată de
    curând, unde cei interesaţi se pot descălţa şi pot să meargă pe diferite tipuri
    de materiale. Sunt trasee tematice amenajate în apropierea parcului, un minitraseu
    de aventură. Tot de la Centrul de vizitare se poate pleca pe traseu în căutare
    de zimbri, în ţarcul de aclimatizare, împreună cu rangerii de la Parcul Natural
    Vânători Neamţ. Şi să nu uităm de magazinul de suveniruri locale, realizate de
    oamenii din comunitate!


    Ajunşi aici, merită să vă cazaţi în
    pensiuni agroturistice şi să porniţi cu maşina, pe jos sau pe traseele de
    bicicletă către punctele de atracţie care nu sunt deloc puţine.

  • Muzeul Cinegetic al Carpaților – Posada

    Muzeul Cinegetic al Carpaților – Posada

    Zimbrii, cerbii, lupii și urșii carpatini alcătuiesc o colecție
    bogată în Muzeul Cinegetic de la Posada.
    Alături de păsările Deltei Dunării ei oferă un tablou unic al faunei din
    România. Vizităm acest obiectiv turistic impreună cu muzeograful Florentina
    Pitic și aflăm câteva recorduri ale vânătorului-dictator comunist, Nicolae
    Ceaușescu.


  • Vama Buzăului

    Vama Buzăului

    Aflată la 50 kilometri de Brașov, într-o
    depresiune intramontană, aproape de Munții Ciucașului, comuna Vama Buzăului vă
    oferă ingrediente ale unei vacanțe reușite: liniște și aer curat.



    Aceasta este o
    destinație considerată un paradis al drumețiilor montane, cu un peisaj de excepție,
    în care cascada impresionantă Urlătoarea deține un loc de cinste. Veți vedea
    o înșiruire de cascade de apă care cade printre stânci în locul în care se
    formează râul Buzău. Iar dacă vreți ca plimbările și cunoașterea să fie mai
    complete, puteți alege drumul Buzăului, spre barajul de la Siriu sau spre Munții
    Siriului.

    Posibilitățile de drumeție sunt nenumărate, spune Florin George Bană,
    ghid montan și ghid național de turism.

    A fost declarată de puțin timp stațiune
    turistică de interes local. În afară de atracțiile naturale din zonă, aici
    menționând partea nordică a Masivului Ciucaș, dealurile din jurul comunei,
    cascada Urlătoarea, avem ca principală atracție turistică Rezervația Naturală
    Valea Zimbrilor. Este o rezervație în care, în prezent, se găsesc 26 de
    exemplare. Rezervația noastră a fost înființată în anul 2008, cu două nuclee de
    zimbri aduși în special din Franța, Elveția și Austria. Aceștia s-au adaptat
    foarte bine, iar restul s-au născut la noi în comună. Pentru cei care doresc să
    petreacă mai multe zile în Vama Buzăului, oferim o gamă întreagă de activități,
    drumeții montane ghidate sau neghidate, oferim servicii de echitație, laser
    tagging și ciclism montan.


    Pe aici trecea
    cândva granița dintre Ardeal și imperiul austro-ungar. Locul păstrează încă
    vestigii care vorbesc de istoria de secole a așezării: ruinele cetății
    Cruceburg din trecătoarea Tabla Buții, ruinele unei biserici catolice din
    secolul al XV-lea și anexele oficiului vamal, cele șapte întăriri de tipul
    taberelor militare, amplasate în trecătoare, acolo unde era vama.

    În comuna
    Vama Buzăului puteți face o incursiune în trecut, bucurându-vă de o colecție de
    artă privata, de obiecte frumoase, colecționate de-a lungul timpului și restaurate
    cu atenție. Muzeul se numește Camera cu minuni. Ajungând aici veți avea parte
    de o incursiune în timp prin încăperi care imita două tipuri de interioare.
    Unul țărănesc cu obiecte de cult, ulcele si ulcioare, unelte si mobilier din gospodăriile
    de odinioară. Altul este boieresc, specific conacelor vechi, cu încăperi
    spațioase, luminate, cu mobilier specific unui stil unic în lume, cel
    neo-romanesc și cu obiecte decorative specifice caselor impozante deținute de
    oameni înstăriți ai vremurilor. Tablourile din galerie prezintă îndeletnicirile
    țăranilor, obiceiurile acestora, chipuri ale oamenilor de atunci si peisajele
    frumoase ale satului autentic romanesc cu gospodăriile acestuia.


    Florin George Bană,
    ghid montan și ghid național de turism ne recomandă zona și din punct de vedere
    gastronomic.

    Pentru o zi întreagă, vă putem oferi în
    afară de vizitarea propriu-zisă a rezervației de zimbri, drumeție montană
    ușoară care se adresează inclusiv începătorilor și familiilor cu copii. De
    asemenea, vă putem oferi o masă tradițională la unul dintre punctele
    gastronomice locale. Este un concept noi, din câte știu, unic în România. Este
    un program care include doar producători locali, prin care turiștii se pot
    bucura de mese gătite tradițional, preparate din produse locale. Dacă doriți să
    stați mai multe zile vă putem oferi și activități culturale. Vă propunem
    vizitarea cetăților fortificate tranilvănene din Prejmer, Hărman, Sânpetru, a
    cetății din Feldioara, toate aflându-se la circa 20 de kilometri de Vama Buzăului.


    Invitația a fost
    lansată. Vă așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație.

  • Zimbrii din Carpaţi

    Zimbrii din Carpaţi

    Zimbrul (Bison bonasus) este o specie de bizon care se găsește tot mai rar
    în Europa. Pe vremuri era prezent aproape în toata Europa, însă, cu
    timpul, din cauza vânătorii excesive, a braconajului, dar și a reducerii și
    fragmentării habitatului, zimbrul a dispărut din multe ţări. În Europa de
    Vest zimbrii au dispărut încă din secolul al XI-lea, în schimb în estul Europei
    au supravieţuit până târziu după 1927.

    În Tara Moldovei ultimul zimbru a
    fost ucis în 1762, iar în Transilvania în 1790. Singura țară în care nu au
    dispărut în totalitate a fost Polonia unde există în prezent cea mai mare populație
    de zimbri liberi. Şi în România se depun eforturi de reintroducere
    a zimbrului în sălbăticie în diferite zone ale Carpaţilor, de exemplu, în
    județele Neamț, Caraș Severin și Hunedoara. La sfârşitul anului trecut, un nou
    proiect a fost demarat de Fundația Conservation Carpathia pentru
    reintroducerea zimbrului în Munţii Făgăraş.

    Pe măsură ce zimbrii se vor
    înmulţi, se vor reface habitatele degradate iar fauna sălbatică se
    va reîntregi, este de părere Adrian Aldea, specialist în cadrul Fundației
    Conservation Carpathia: Este vorba de un
    proiect mai amplu, pe care-l desfăşoară Fundaţia
    Conservation Carpathia, de creare a unei zone de sălbăticie, una dintre cele
    mai mari din Europa, printre care se află şi reintroducerea castorului şi a
    zimbrului, acolo unde aceste specii lipsesc.

    Zimbrul lipseşte în cea mai mare
    parte a țării, cu excepția zonelor în care au fost reintroduceri. Este un
    animal maiestuos, pe cale de dispariție, este o specie umbrelă care poate să
    contribuie la instalarea altor specii, la refacerea lanţului trofic. Proiectul
    presupune crearea a trei zone de reintroducere, iar timp de cinci ani vor fi
    aduşi circa 30 de zimbri în fiecare locaţie. După asigurarea unei perioade de
    aclimatizare şi carantină, conform normelor sanitar veterinare, exemplarele vor
    fi eliberate în natură.

    Avem 11 zimbri care sunt în zona de carantină, vor fi
    monitorizaţi, au colare GPS şi asta ne permite să vedem în ce zone se află, ce
    habitate preferă. Zimbrii
    sunt aduşi din centre de reproducere din Europa şi din ţară, iar selecţia lor
    se face pe baza profilului genetic. In prezent avem 4 exemplare din Germania şi
    7 din Polonia.


    Vestul Carpaților Meridionali este unul dintre cele mai mari nuclee de
    sălbăticie din Europa formată din trei arii naturale protejate: Parcul Național
    Retezat, Parcul Național Domogled – Valea Cernei și situl Natura 2000 Munții
    Țarcu. Încă din 2014, Rewilding Europe și WWF România derulează un
    proiect pentru a reintroduce zimbrul în aceste locuri. Astăzi, zeci de
    de animale străbat liber cele două zone de resălbăticire din Munții Țarcu
    și Munții Poiana Ruscă, iar proiectul continuă până în 2021.

    Autorităţile
    vor să folosească această natură sălbatică pentru creșterea biodiversității şi dezvoltarea
    durabilă a comunităților locale.

    Matei Miculescu, ranger la
    zimbrii din Munții Tarcului: În momentul acesta, avem
    aproximativ 50 de exemplare în libertate. Zimbrii se acomodează destul de bine,
    avem chiar și 6 nou născuți în 2019. Zimbrii sunt în libertate, arealul
    lor este de aproximativ 100 și ceva de kilometri pătraţi. În Armeniş, odată cu proiectul de reintroducere a zimbrilor,
    avem șansa de a ne dezvolta în domeniul turismului, ceea ce se potrivește mai
    bine este ecoturismul care atrage din ce în ce mai mulţi oameni, având în vedere că, la Armeniş, până
    acum, nu s-a dezvoltat nimic în domeniul turismului.

    Noi am conceput câteva
    pachete pentru turiștii care vor să vină să vadă zona, să se bucure de natură,
    să găsească și să admire zimbrii în libertate împreună cu ghizi
    specializați, chiar să doarmă în natură, în corturi de tip safari, în
    sezonul de vară. Pentru a promova acest gen de pachete, noi avem o colaborare
    cu o platformă din Olanda, se numește European Safari Company, dar am
    creat și site-uriule noastre.

    Un site este magurazimbrilor.ro, unde lumea
    poate vedea ce se întâmplă în Armeniș, și mai avem încă un site, în curs de finalizare,
    unde cei interesați pot găsi toate experiențele în natură pe care le vom
    facilita începând cu acest an. Vorbesc de un pachet de două zile și două nopți
    de plimbări în natură și încercarea găsirii zimbrilor în libertate, dar și
    excursii mai lungi unde se pune accent pe reconectarea cu natura, învățarea de
    lucruri noi despre zimbri, despre păsări..



    De la sosirea zimbrilor în Armeniș, localnicii s-au organizat deja într-o
    asociație locală Asociaţia Măgura Zimbrilor Armeniş pentru a oferi
    servicii de agro-turism, mai spune Matei Miculescu: Avem şi câteva proiecte în derulare, un proiect pe
    infrastructură prin care, în colaborare cu Primăria de la Armeniş, încercăm să
    construim nişte căsuţe verzi, căsuţe în armonie cu natura, pentru cazarea
    turiştilor. Ne-am gândit şi la o bucătărie comunitară în care
    încercăm să mai procesăm ceea ce încă se mai produce sănătos la Armeniş. Vorbim
    de fructe și legume, fructe uscate, gemuri, zacuscă..


    Si
    în Parcul Natural Vânători Neamţ se derulează un proiect de eliberare în natură
    a zimbrilor. Este singurul loc din Europa în care există concomitent
    zimbri în libertate, semi-libertate şi în captivitate.

  • Zimbrul în libertate

    Zimbrul în libertate

    Zimbrul, cel mai mare mamifer terestru din Europa, a avut mult de suferit de pe
    urma braconajului şi a fragmentării habitatului. A dispărut din
    sălbăticie, în vestul Europei, încă din secolul al XI-lea, doar 50 de
    exemplare au mai supravieţuit în toata
    lumea. Din a doua jumătate a secolului trecut, treptat, zimbrii au fost
    reintroduşi în câteva păduri din Europa. După o absenţă de aproximativ 200 de
    ani, zimbrul european a fost reintrodus şi în România, încă din 1958,
    când s-au pus bazele primei rezervaţii lângă Haţeg, la Slivuţ. După 10 ani s-a
    deschis şi rezervaţia din Moldova, în Parcul Natural Vânători Neamţ.

    In 1983,
    apare o altă rezervaţie de zimbri în Dâmboviţa, la Bucşani, în prezent
    fiind una dintre cele mai mari din ţară ca număr de exemplare de zimbri.
    Anul trecut existau aici 32 de zimbri adulţi şi 5 pui. In 2008 se
    pun bazele unei alte rezervaţii în comuna Vama Buzăului, iar în 2012
    WWF – România şi Rewilding Europe au demarat iniţiativa de reintroducere a
    zimbrilor în Munţii Ţarcu, primul transport având loc în luna mai 2014. În fiecare an de atunci, în
    primăvară sau la început de vară, au loc noi transporturi de zimbri de la
    centre de reproducere şi rezervaţii naturale din Europa, din ţări precum
    Belgia, Germania, Italia sau Suedia. De asemenea, se are în vedere repopularea
    cu zimbri a Munţilor Poiana Ruscă, din vecinătatea Munţilor Ţarcu.


    In
    prezent există 25 de zimbri în libertate în Munţii Ţarcu şi 29 de zimbri în
    pădurile din Moldova. Reprezentanţii Parcului Natural Vânători Neamţ derulează
    de şase ani cu succes un program de punere în libertate a acestor
    animale. Sebastain Cătănoiu, directorul Parcului: Este
    singurul loc din ţară în care zimbrii se găsesc şi în stare de libertate, şi în
    stare de semi-libertate şi în stare de captivitate. Avem 7 zimbri în grădina
    zoologică care pot fi văzuţi de către public tot timpul, 13 zimbri în ţarcul de
    aclimatizare, în semi-libertate unde sunt pregătiţi pentru a fi puşi în
    libertate şi 29 sunt în libertate începând din primăvara acestui an când am
    eliberat alţi patru. De şase ani am făcut eliberări an de an, din 2012. Vă pot
    spune că în aceşti şase ani zimbrii au explorat cam 60 de mii de hectare, au
    depăşit limitele parcului. Unii zimbri au ajuns aproape de Lacul de acumulare
    de la Bicaz, alţii au trecut deja în judeţul Suceava. Cei din semi-libertate au
    un ţarc de 180 de hectare, sunt pregătiţi pentru sălbăticie, primesc hrana doar
    în timpul iernii. Vara se descurcă cu resursele din ţarc, astfel încât atunci
    când vor fi puşi în libertate să ştie să folosească flora şi resursele de hrană
    din teren. Vă mai pot spune că din cei 29 de zimbri din sălbăticie, 6 au fost
    fătaţi în libertate, n-au avut niciodată contact cu omul, sunt sălbatici sută
    la sută.


    Pe lângă Rezervaţia de
    zimbri, lângă Parcul Natural Vânători Neamţ se află Pădurea
    de argint o rezervaţie de tip mixt forestieră şi peisagistică. Se
    întinde pe o suprafaţă de aproximativ 2,4 ha şi este alcătuită dintr-un arboret
    de mesteacăn. Pădurea are arbori bătrâni cu vârste de peste 100 de ani, dar şi
    arbori mai tineri de 20 până la 50 de ani. In apropiere se află şi
    rezervaţia forestieră Codrii de aramă care se întinde pe o suprafaţă de
    10,2 ha şi cuprinde în cea mai mare parte goruni seculari, dar şi
    specii de plante de o rară frumuseţe. O altă rezervaţie naturală este Pădurea
    de smarald (Rezervatia de stejari Dumbrava) cu o suprafaţă
    de 56,6 ha care conservă stejari seculari şi peste 200 de specii de plante
    vasculare.


    Vama
    Buzăului este o localitate pitorească de la poalele Munţilor Ciucaş din
    judeţul Braşov. Aici se află şi cea mai nouă rezervaţie de zimbri din
    România, zimbri care vor fi redaţi sălbăticiei în următorii ani, după cum
    ne spune Tiberiu Chirilaş, primarul localităţii Vama Buzăului: Această
    rezervaţie are două componente. Ca orice rezervaţie, scopul ei este salvarea
    acestei specii şi repopularea zonei cu acest exemplar, iar a doua componentă se
    referă la componentaturistică
    care funcţionează cu succes. Anul trecut, de exemplu, au trecut pragul
    rezervaţiei aproximativ 14.000 de persoane. Rezervaţia a fost înfiinţată la
    finalul anul 2008, am pornit de la 10 exemplare de zimbri, iar acum, în 2017,
    rezervaţia are 37 de exemplare de zimbri. Avem solicitări de la anumite
    structuri de profil pentru a furniza din aceste animale pentru a fi redate în
    libertate şi în alte zone din ţară. De exemplu, avem o solicitare de la WWF
    România pentru o repopulare undeva în zona Caraş Severin. De asemenea, cei de
    la Vânători Neamţ au făcut o astfel de solicitare. Noi avem acum 11 hectare şi
    avem intenţia de a extinde această rezervaţie pe încă 80 de hectare. Practic, această
    extindere a rezervaţiei nu este o necesitate rezultată din creşterea
    numărului de exemplare, ci pentru a reda în libertate aceste animale. Această suprafaţă de 80 de hectare va fi
    pentru zimbri o zonă de semi-libertate, o
    pregătire a lor pentru redarea în libertate.



    Cu ajutorul fondurilor europene, primarul Vămii Buzăului ar dori să pună la
    dispoziţia turiştilor câteva dintre gospodăriile localităţii pentru practicarea
    agroturismului. Astfel
    turiştii vor putea participa la toate activităţile zilnice ale familiei
    respective, fiind un bun prilej de a promova şi produsele tradiţionale din zonă:
    Mi-aş dori capensiunile-agroturistice
    să se dezvolte la nivelul comunei Vama Buzăului, deoarece turiştii care vin
    aici şi trec pragul Rezervaţiei să zăbovească câteva zile în zonă pentru că
    avem ce arăta. Dincolo de această Rezervaţie, avem Cascada Urlătoarea, avem
    trasee turistice care duc spre Muntele Ciucaş, avem festungurile, avem vechea
    vamă din localitatea noastră unde ne dorim chiar să facem un Muzeu al Vămii.



    Masivul Ciucaş
    aparţine Carpaţilor de Curbură şi se remarcă prin stâncăriile lui
    specifice, dar şi printr-o biodiversitate remarcabilă. Găsim aici 22 de
    habitate de interes comunitar, peste 1 200 de specii de plante, câteva mii
    de hectare de păduri virgine, 22% din totalul fondului forestier de aici.

  • Turism în Munţii Ţarcului

    Turism în Munţii Ţarcului

    În
    vestul Carpaţilor Meridionali, în Munţii Ţarcu, există o zonă potrivită pentru
    resălbăticirea zimbrilor, specie care a
    dipărut de mai bine de 200 de ani. În acele vremuri zimbrii inspirau forţă şi
    independenţă. Erau atât de numeroşi şi de apreciaţi încât au ajuns simbol al
    Moldovei.


    În
    urmă cu trei ani, WWF România şi Rewilding Europe au demarat un proiect de
    repopulare a Carpaţilor cu această specie emblematică. În prezent, la
    baza Munţilor Ţarcu se află 10 zimbri într-o zonă
    special amenajată pentru aclimatizare, aduşi din toată Europa, iar
    20 de zimbri trăiesc în libertate deplină prin munţi şi colinele din
    zonă. În comuna Armeniş, unde se află ţarcurile de zimbri,
    localnicii au înfiinţat Asociaţia Măgura Zimbrilor şi au început să le
    ofere vizitatorilor pachete turistice care includ tururi ghidate în sălbăticie,
    cu scopul de a observa zimbrii în libertate. Oana Mondoc, manager al
    proiectului, vine cu detalii: Observarea zimbrilor se face în
    sălbăticie, adică însoţiţi de rangerii sau ghizii nostru sprecializaţi
    care merg în căutarea la pândă a zimbrilor. Există o experinţă în spatele
    acestui tip de căutare, zimbrii au colare GPS, deci sunt monitorizaţi
    prin satelit şi se poate identifica uşor locul unde se găsesc. Se caută
    urmele zimbrilor, deci turistul nu vine să-i privească doar o clipă, să
    le facă o poză şi apoi să plece. El vine pentru cel puţin 4-5 ore de urmărit
    drumul acestora prin zona sa naturală, timp în care se pot observa multe alte
    elemente ce ţin de o profundă înţelege a naturii. Se pot observa alte
    specii de plante… deci este o experienţă de cunoaştere, de educaţie şi de
    învăţare.


    Recent,
    în comuna Armeniş s-a
    înfiinţat şi un Centru de vizitare unde turiştii pot afla informaţii despre
    zimbri. Au fost colectate date de pe teren pentru ca vizitatorii să poată afla
    prin intermediul tehnologiei cum trăiesc animalele. Imaginile apar în momentul
    în care unul dintre zimbrii trece pe langă o cameră de supraveghere montată în
    mijlocul naturii. Centrul – un fel de poartă de intrare în lumea zimbrilor – le
    oferă vizitatorilor nu doar jocuri interactive educative şi holograme care
    înfăţişează zimbrii în mediul lor natural, ci şi produse locale realizate de
    săteni, care pot fi cumpărate de la meşterii din zonă. Oana Mondoc: Am creat o serie de
    instalaţii şi fiecare spune o parte
    din povestea activităţii nostre de monitorizare. Avem o hologramă care
    reproduce comportamentul zimbrului în mediul său natural şi cum decurge o
    zi obişnuită din viaţa acestui animal. Apoi avem un joc interactiv despre
    lanţuri trofice, în care vizitatorul reconstituie lanţul trofic cu imagini de
    pe camerele capcană pe care noi le avem amplasate în zonă. Apoi, ce-a de
    a treia instalaţie este una mecanică care reproduce impactul zimbrului
    în ecosistem. Ce se întimplă atunci când zimbrul străbate anumite tipuri
    de habitate, ce specii apar sau beneficiază de prezenţa zimbrului.


    Cătunul
    Plopu care aparţine comunei Armeniş are multe şălaşe
    abandonate. Ele urmează să fie restaurate pentru cazarea turiştilor în cadrul
    unui proiect iniţiat şi derulat de Primăria localităţii împreună cu WWF
    România. Oana Mondoc are detalii: Am observat că aceste zone, extraordinar de
    pitoreşti, au nişte aşezări care nu au mai fost folosite de zeci de ani. E
    vorba de locuinţele de vară ale sătenilor unde îşi creşteau animalele.. Când urci
    acolo sus, în satul Plopu, ai o privelişte extraordinară !…Deci împreună
    cu autorităţile locale am stabilit că ar fi o zonă ideală pentru turişti
    şi vrem să reconstruim un sat de vacanţă. Vrem să restaurăm nişte sălaşe de
    piatră şi să amenajăm anumite funcţiuni în jurul lor, astfel încât turistul să
    fie cât mai aproape de natură. Pe lângă restaurarea propriu-zisă, ne
    dorim să implicăm localnicii în activităţi de cunoaştere a meşteşugurilor
    traditionale: coacerea pâinii, culesul fructelor, ture de descoperire şi
    înţelegere a naturii, tehnici de supravieţurire în natură.


    Aşadar, pădurile din zona Banatului sunt din nou pline cu
    zimbri. Uriaşii Europei dau viaţă satului bănăţean prin dezvoltarea
    agroturismului. Turiştii au ocazia să cunoască îndeletnicile oamenilor din
    zonă, bunătăţile locale şi produsele lor mesteşugăreşti. Oana Mondoc ne
    prezintă şi alte oferte turistice ale zonei: Vizita la zimbri implică câteva
    ore bune de căutat şi urmărit urmele acestora. Vizita se încheie cu un
    picnic tradiţional care este servit de o familie locală. Nu este o vizita
    scurtă, nu potem organiza o vizită instant. Vizitele se organizează cu
    rezervare înainte. Au fost turişti din Germania, Belgia, Serbia, Elveţia,
    turişti români. Pe lângă vizite la zimbri, avem un program de 3-4 zile care
    implică observarea urşilor într-o zonă învecinată. Este vorba de aria protejată
    Rusca, unde avem un parteneriat cu Ocolul Silvic Teregova, care a
    amenajat observatoare şi, cu ghizi specializaţi, organizează aceste observări
    ale urşilor. Se pot face apoi plimbări pe niste poteci unde, în anumite
    perioade ale anului, pot fi observate caprele negre. Pe lângă acestea, oferim o
    seară în nişte corturi de tip safari cu un grad sporit de confort, amplasate în
    sălbăticie, fix în inima naturii unde poţi să auzi sunete fantastice noaptea
    când dormi, poţi privi apusul, răsăritul. Toate acestea pot fi rezervate
    prin intermediul nostru. Se pot adăuga şi nişte ture foto cu fotografi
    profesionişti. Deci este o experienţă turistică în tihnă, de apreciere şi
    înţelegere a naturii. Grupurile de turişti nu trebuie să depăşească patru
    oameni.


    Zimbrul
    este cel mai mare mamifer din Europa, ajungând să cântărească până la 1.000 de
    kilograme şi să aibă o înălţime chiar şi peste 1,9 metri. În trecut, el era
    prezent pe tot continentul, cu excepţia unor zone din Spania, Italia şi nordul
    Scandinaviei. Acum doar peste 3 mii de exemplare se mai găsesc în libertate şi
    semilibertate în toată lumea. România e una din cele 9 ţări europene cu zimbri
    care trăiesc în sălbăticie.