Radio România Internațional

Tag: Ziua Armatei

  • Videoconferință cu militarii din teatrele de operații

    Videoconferință cu militarii din teatrele de operații


    Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, şi şeful Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu, au discutat, marţi, prin videoconferinţă, cu echipele de comandă ale structurilor româneşti dislocate în teatrele de operaţii din Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Republica Centrafricană, precum şi cu cele ale detaşamentelor din Bulgaria şi Polonia, informează Agerpres.



    Tot ceea ce faceţi este apreciat de partenerii şi aliaţii noştri şi contribuie, zi de zi, la întărirea profilului de securitate şi prestigiului României în plan internaţional. Suntem în permanenţă concentraţi pe asigurarea tuturor condiţiilor de care aveţi nevoie pentru îndeplinirea sarcinilor. Suntem la curent cu tot ceea ce faceţi şi vreau să vă mărturisesc că fiecare zi în care primim rapoarte că nu sunt probleme în teatrele de operaţii unde acţionaţi este o zi bună pentru noi. Totodată, adresez mulţumiri familiilor dumneavoastră, care vă susţin, a transmis ministrul Apărării Naţionale.



    Anul acesta, înregistrăm un vârf al participării în misiuni internaţionale. Aniversarea Zilei Armatei României ne găseşte într-un mediu regional de securitate extrem de provocator. În acest context, misiunile de stabilitate sunt deosebit de importante, iar devotamentul şi profesionalismul colegilor noştri sunt cu atât mai apreciate, a subliniat generalul Daniel Petrescu.



    Militarii au prezentat situaţia de securitate în zonele de dislocare, cu accent pe creşterea în complexitate a provocărilor în Balcanii de Vest şi pe preluarea de către elementul românesc a comenzii misiunii UE din Republica Centrafricană. În contextul rotirii detaşamentelor din această perioadă, agenda convorbirilor a cuprins informări ale militarilor privind preluarea misiunilor, integrarea în structurile multinaţionale, precum şi despre condiţiile de viaţă şi de muncă. Potrivit MApN, dialogul cu echipele de comandă ale detaşamentelor dislocate în teatrele de operaţii a reliefat că starea moralului este foarte bună, echipamentele corespund necesităţilor operative şi relaţiile de cooperare cu militarii aliaţi şi parteneri se menţin la un nivel excelent.



    În prezent, aproximativ 800 de militari români se află în misiuni şi operaţii sub comandă sau mandat NATO, UE şi ONU. În Balcanii de Vest, România este, în prezent, ţara cu cea mai mare contribuţie de militari în cadrul misiunii EUFOR ALTHEA din Bosnia şi Herţegovina, misiune la care asigură funcţia de şef de stat major, de nivel general de brigadă şi a crescut cu încă aproximativ 130 de militari contribuţia la misiunea NATO KFOR, prin dislocarea unei companii din rezerva strategică la dispoziţia SACEUR. De asemenea, ţara noastră are cea mai importantă contribuţie cu militari la misiunea Uniunii Europene de sprijin pentru autorităţile centrafricane în domeniile consiliere strategică şi educaţie pentru forţele de securitate (European Union Training Mission in Central African Republic – EUTM RCA), cu 32 de militari, asigurând şi comanda EUTM RCA, la nivel de general de brigadă.



    Videoconferinţa s-a înscris în seria de activităţi prilejuite de sărbătorirea Zilei Armatei României, arată un comunicat al MApN.



  • Ṭentenarlu a Văsillelui Mihai

    Ṭentenarlu a Văsillelui Mihai

    “Escu român, şi aesta u dukescu multu di multu. Şi pri iu pot, fac tut ţi s’poati ti ce-i posibil tră văsilia românească”. Aestă fu pistisearea a Văsillelui Mihai (1921-2017), atelu ditu suni suveran ali Romaniei, cari, tru 25 di sumedru vrea s’umplea 100 di ani. Ca semnu di tiñie, Muzeulu Naţional di Artă ali Românie dişcllisi, luni, ti videari locurli istoriţi a Pălatillei Văsilikească: Sufrageria Regală, Scara Voievozilor şi Sala Tronului, cum şi expoziţia Fragmente di memorie – portrete regale cari adună operi di artă ţi ălu zuyrăpsescu Văsillelu Mihai I tru diferitema multi len turlii di etapi a banăllei. El fu protlu prinţipi amintatu după antredzirea ali Romaniei tru 1918. Fu hillilu prinţipelui Carol și al prinţipesăllei Elena, nipot a văsilleadzloru Ferdinand I și Maria ali Românie și a Văsillelui Constantin I ali Gărtie.



    Mihai I fu văsille ali României tru două perioade ahoryea. Prima a lui dumnillee (20 alunaru 1927 – 8 cirişaru 1930) sub Regenţă, el hiinda cilimeanu, şidzu sumu semnul a incertitudinilor, tru condiţiile tru cari, tru xeani, afendi a lui, principele Carol s’ndridzea s’yină diznău tru văsilie, iar tru văsilie loa sila minarea carlistă tră aduţearea diznău alui pi Tronlu ali Românie. A daua domnie ahurhi tru 6 di yismăciuni 1940 tru condiţii dramatiţi, tru ună Românie spănticată teritorial şi tru ună Europă aflată tru mplin polimu. Evenimentili ditu veara a aţilui an dramatic — tru cirişaru URSS aputruseaşti Basarabia, Nordul a Bucovinăllei şi Ţinutul Herţei, cu 3,7 miliuñi di bănători şi tru agustu Ungaria horthystă aputruseaşti nord-estul ali Transilvanie cu 2,6 miliuñi di bănători – purtaticu ostilu a liderlor politiţ româñi şi a armatăllei ălli băgară zori al Carol al II-lea s’tragă mănă di la prerogativele regale, la 6 di yismăciuni 1940.



    Elu deadi puteari ama a generalui Ion Antonescu dimi cu “mplini puteri tră conducerea a statlui român”. Aestu apufusi un regim autoritar anamisa di 1940 și 1944, și ălli alăsă a văsillelui Mihai maş borgi formale. Tru cirişaru 1941, România avea intrată tru polimu, deadunu cu Germania, contra a URSS.



    Tru añilli 1943-1944, văsillelu Mihai şi prinţipalii a lui colaboratori s-arăţiră preayalea ayalea di Ion Antonescu, şi deadunu cu lideri a principalelor partide politice democratice şi cu născănti ţerclliuri militare, feaţiră gaereţ cu scupolu ti işearea ali Românie ditu alianţa cu Axa şi allikearea a llei la Naţiunili Unite. Tu 23 di august 1944 Ion Antonescu easti avinatu di la puteari și Armata Română tricu la alumta antifascistă. Armasu fără agiutorlu ali SUA şi al Marii Britanii, tu 30 di andreu 1947, Mihai I vidzu zori s’abdică di itia a comuniştiloru.



    Tăs tru 1992, autoritățile post comuniste ălli deadiră izini ta s’yină tru văsilie, hiinda aştiptatu di 1 miliuni di oamiñî ş’cama. Fostul suveran ş’lo diznăi cetăţenia română tru 1997. El dusi la Aţelu di Analtu tru 5 di andreu 2017. 25 sumedru easti și dzuua Armatăllei Române, sărbătorisită tru tută văsilia, pritu unu baiur di manifestări. Armata rămâne un reper vărtosu şi s’hărseaşti di pitipseari, contribuinda la ţănearea a stabilitatillei ţi easti ananghi ti dezvoltarea a societatillei romanesti, spusi prezidentulu Klaus Iohannis cu aestă furñie. El cundille că profesionalismul şi giunamea ţi u spusiră militarllii tru teatrele di operaţii avură contribut la imnaticlu euroatlantic şi european ali Romaniei, cum şi la anvărtuşearea a Parteneriatlui Strategic solid cu Statele Unite.



    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Centenarul Regelui Mihai

    Centenarul Regelui Mihai

    “Sunt român, şi asta o simt foarte tare. Şi pe unde pot, fac tot ce-i posibil pentru ţara românească”. Acesta a fost crezul Regelui Mihai (1921-2017), ultimul suveran al Romaniei, care, pe 25 octombrie ar fi împlinit 100 de ani. În semn de prețuire, Muzeul Naţional de Artă al României a deschis, luni, spre vizitare spaţiile istorice ale Palatului Regal: Sufrageria Regală, Scara Voievozilor şi Sala Tronului, precum şi expoziţia Fragmente de memorie – portrete regale care conţine opere de artă înfăţişându-l pe Regele Mihai I în diferite etape ale vieţii. El a fost primul principe născut după întregirea Romaniei în 1918. A fost fiul principelui Carol și al principesei Elena, nepot al regilor Ferdinand I și Maria ai României și al Regelui Constantin I al Greciei.



    Mihai I a fost rege al României în două perioade diferite. Prima sa domnie (20 iulie 1927 – 8 iunie 1930) sub Regenţă, el fiind minor, a stat sub semnul incertitudinilor, în condiţiile în care, în exterior, tatăl său, principele Carol se pregătea să revină în ţară, iar în interior se intensifica mişcarea carlistă pentru readucerea sa pe Tronul României. A doua domnie a debutat la 6 septembrie 1940 în condiţii dramatice, într-o Românie sfâşiată teritorial şi într-o Europă aflată în plin război. Evenimentele din vara acelui an dramatic — în iunie URSS ocupă Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei, cu 3,7 milioane de locuitori şi în august Ungaria horthystă ocupă nord-estul Transilvaniei cu 2,6 milioane de locuitori – atitudinea ostilă a liderilor politici romani şi a armatei l-au obligat pe Carol al II-lea să renunţe la prerogativele regale, la 6 septembrie 1940.



    El l-a învestit însă pe generalul Ion Antonescu cu “depline puteri pentru conducerea statului român”. Acesta a instaurat un regim autoritar între 1940 și 1944, și i-a lăsat regelui Mihai doar atribuţii formale. În iunie 1941, România a intrat în război, alături de Germania, împotriva URSS.



    În anii 1943-1944, regele Mihai şi principalii săi colaboratori s-au distanţat treptat de Ion Antonescu, şi împreună cu lideri ai principalelor partide politice democratice şi cu unele cercuri militare, au întreprins demersuri în vederea ieşirii României din alianţa cu Axa şi alăturarea ei Naţiunilor Unite. Pe 23 august 1944 Ion Antonescu este înlăturat și Armata Română a trecut la lupta antifascistă. Rămas fără sprijinul SUA şi al Marii Britanii, pe 30 decembrie 1947, Mihai I a fost silit de comunisti să abdice.



    Abia în 1992, autoritățile post comuniste i-au permis să revină în ţară, fiind întâmpinat de peste 1 milion de oameni. Fostul suveran şi-a recăpătat cetăţenia română în 1997. El s-a stins din viață pe 5 decembrie 2017. 25 octombrie este și ziua Armatei Române, sărbătorită în toată ţara, printr-o serie de manifestări. Armata rămâne un reper solid şi se bucură de încredere, contribuind la menţinerea stabilităţii necesare dezvoltării societăţii romanesti, a spus presedintele Klaus Iohannis cu acest prilej. El a subliniat că profesionalismul şi dăruirea dovedite de militarii în teatrele de operaţii au contribuit la parcursul euroatlantic şi european al Romaniei, precum şi la întărirea Parteneriatului Strategic solid cu Statele Unite.



  • Videoconferinţă a ministrului Apărării cu militarii din teatrele de operaţii şi misiuni externe

    Videoconferinţă a ministrului Apărării cu militarii din teatrele de operaţii şi misiuni externe

    Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu, au discutat duminică, prin sistem videoconferinţă, cu militarii români din teatrele de operaţii din Afganistan, Kosovo, Bosnia şi Herţegovina, din Polonia, Mali şi cu marinarii de pe fregata ‘Regina Maria’, cu prilejul Zilei Armatei.



    Comandanţii detaşamentelor din teatrele de operaţii au raportat modalităţile concrete de executare a misiunilor, aspecte referitoare la situaţia de securitate din zonele unde sunt dislocaţi, precum şi informaţii despre starea de sănătate a trupelor, a informat MApN, printr-un comunicat de presă.


    Militarii Armatei României continuă tradițiile și poartă cu mândrie drapelul tricolor în teatrele de operații din afara teritoriului national. Vă îndepliniți, astfel, cu profesionalism și dăruire toate misiunile încredințate, alături de aliați și parteneri, le-a transmis ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, militarilor aflaţi în misiuni în afara graniţelor ţării.




    Ne bazăm, în construcția apărării noastre, pe apartenența la Alianța Nord-Atlantică și la Uniunea Europeană, dar și pe Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, care este astăzi mai solid ca niciodată. Însă, înainte de toate, avem datoria să ne bazăm pe noi înșine, pe instituțiile sistemului național de apărare și securitate. Dragi militari, Ziua Armatei României constituie, pentru toți românii, ocazia de a vă arăta prețuirea noastră, de a vă mulțumi pentru modul în care îndepliniți misiunile, pentru devotamentul și profesionalismul dumneavoastră, a concluzionat ministrul Ciucă.



    De asemenea, generalul-locotenent Daniel Petrescu a mulțumit militarilor pentru modul în care își fac datoria faţă de ţară, departe de familii:


    Vă mulțumesc pentru efort și dedicare. Vă urez succes în îndeplinirea cu onoare și demnitate a misiunilor încredințate. La mulți ani de Ziua Armatei României!





    În anul 2020, Armata României participă la misiunea NATO Resolute Support din Afganistan cu peste 690 de militari, alţi aproximativ 450 fiind desfăşuraţi în operaţii sub comandă/mandat NATO, UE, ONU şi OSCE în alte regiuni.



    Sursa: Comunicat Ministerul Apărării Naţionale

  • O zi cu semnificaţii multiple

    O zi cu semnificaţii multiple

    Pe 25 octombrie este sărbătorită Ziua Armatei Române, marcată prin ceremonii militare şi religioase în toate garnizoanele din ţară şi în teatrele de operaţiuni din străinătate. Ministrul Apărării, Mihnea Motoc, a subliniat semnificaţia acestei zile: “Este ziua în care cinstim tradiţiile Armatei transmise din generaţie în generaţie, de la vitejii făuritori ai istoriei naţiunii noastre până la militarii mileniului al treilea, căliţi în teatrele de operaţii. Este ziua în care îi cinstim pe toţi eroii căzuţi în bătăliile purtate de Armata noastră în întreaga sa istorie. Este prilejul de a mulţumi veteranilor Armatei noastre, atât bravilor supravieţuitori ai ultimei conflagraţi mondiale, cât şi celor ce au executat misiuni internaţionale ale ultimelor decenii.”



    Una dintre instituţiile care inspiră cetăţenilor cea mai mare încredere, aşa cum atestă toate sondajele de opinie realizate în România post-comunistă, Armata Română e omagiată, deopotrivă, şi în Republica Moldova vecină (ex-sovietică, majoritar românofonă). Omologul lui Motoc, Anatol Şalaru, a evocat jerfa ostaşilor români căzuţi în luptele din cel de-al doilea război mondial. Datorită celor care şi-au dat atunci viaţa pentru credinţă, neam şi adevăr, generaţiile actuale pot vorbi în limba română — a spus ministrul Apărării în Guvernul pro-occidental de la Chişinău. Însăşi data de 25 octombrie e, de altfel, legată, de ultima conflagraţie mondială.



    Atunci, în 1944, odată cu preluarea controlului asupra oraşului Carei (nord-vest), Armata elibera, după o formulă consacrată în epocă, ultima brazdă de pământ românesc din nordul Transilvaniei, aflat, până atunci, sub ocupaţie maghiară. Atât protagoniştii acelor momente, cât şi istoricii spun că evenimentul s-ar fi putut produce mai devreme şi că ofiţerii au preferat să-şi odihnească trupele cîteva zile înaintea asaltului final, astfel ca victoria de la Carei să coincidă cu aniversarea Regelui Mihai I, care era şi comandantul Armatei.



    Născut pe 25 octombrie 1921, Regele Mihai a fost ultimul din cei patru suverani din dinastia de origine germană Hohenzollern-Sigmaringen, instalată pe tronul de la Bucureşti în 1866 şi care a construit România modernă. El a fost înscăunat în 1940, după abdicarea tatălui său, impopularul Carol al II-lea. Pe 23 august 1944, Regele a dispus arestarea conducătorului de facto al statului, Mareşalul Ion Antonescu, retragerea României din alianţa cu Germania hitleristă şi revenirea alături de aliaţii săi tradiţionali, Statele Unite şi Marea Britanie. Potrivit istoricilor, această decizie a scurtat războiul cu cel puţin şase luni şi a salvat sute de mii de vieţi.



    Trei ani mai tărziu, când ţara se afla, practic, sub ocupaţie militară sovietică şi era condusă de un guvern comunist marionetă, Regele a fost silit să abdice şi să se exileze în Occident. Suveranul a putut reveni în Patrie doar după Revoluţia anticomunistă din 1989, şi-a redobândit cetăţenia română, retrasă de comunişti, şi o parte din proprietăţi. Regele Mihai a promovat, ca ambasador special, în marile cancelarii occidentale admiterea României în NATO, în 2004, şi UE, în 2007.

  • Jurnal românesc – 25.10.2016

    Jurnal românesc – 25.10.2016

    Elevii şi studenţii din Republica Moldova care studiază în România, cu vârsta de peste 18 ani, ar putea beneficia de o călătorie gratuită pe calea ferată, dus-întors, către şi dinspre localităţile cu secţii de votare, cu tren regio şi interregio, clasa a II-a, în perioada 29-30 octombrie, conform unui proiect de Hotărâre de Guvern publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor. Eliberarea biletului de călătorie se va face la casele de bilete ale staţiilor şi agenţiilor de voiaj pe baza actului de identitate care să ateste calitatea de cetăţean al Republicii Moldova şi a carnetului de elev/student vizat pentru anul şcolar/universitar în curs, obligatorie fiind procurarea atât a biletului pentru dus, cât şi pentru întors. Călătoria de întoarcere se va efectua în ziua de 30 octombrie. Proiectul subliniază că persoanele care, prin fraudă, vor călători suplimentar faţă de călătoria gratuită acordată vor suporta consecinţele legii. În Republica Moldova, duminică, pe 30 octombrie, vor avea loc alegeri prezidenţiale.



    Pe 25 octombrie este Ziua Armatei Române. În toate garnizoanele din ţară şi în teatrele de operaţiuni sunt organizate ceremonii militare şi religioase. Au fost programate, între altele, depuneri de coroane de flori la cimitirele şi monumentele dedicate eroilor români din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Rusia, Republica Moldova şi Ucraina. O delegaţie a Ministerului Apărării Naţionale, condusă de secretarul de stat pentru politica de apărare şi planificare, Ştefan Tinca, i-a vizitat pe militarii români aflaţi în misiune în Afganistan. Din delegaţie au făcut parte şi veterani care au fost răniţi, în anii trecuţi, în această ţară. Astfel, în premieră, nouă militari răniţi în Afganistan, care erau în stare extrem de gravă în momentul evacuării medicale, au revenit în teatrul de operaţiuni pentru a se întâlni cu colegii lor. Ei au luat parte la pregătirea unei misiuni de luptă şi au vizitat spitalul din Kandahar unde au fost trataţi şi ei. În prezent, 780 de militari români se află în misiuni internaţionale, în mai multe locuri din lume, din care 629 în Afganistan. Armata României a pierdut, în teatrele de operaţiuni, 28 de militari, iar peste 180 au fost răniţi.



    În inima capitalei Bucovinei istorice, la sediul Societăţii pentru Cultura Românească Mihai Eminescu”, s-a desfăşurat pe 22 octombrie conferinţa ordinară a asociaţiei ştiinţifico-pedagogice Aron Pumnul”, asociaţie cu statut naţional, cu sediul în Cernăuţi — informează BucPress. Conferinţa a fost dedicată realegerii conducerii asociaţiei, precum şi discutării celor mai importante probleme ale comunităţii româneşti din Ucraina, în special cele ce ţin de educaţie şi învăţământ. Fostul preşedinte al asociaţiei Aron Pumnul”, Aurel Constantinovici, doctor în ştiinţe fizico-matematice, şi-a retras candidatura în favoarea vice-preşedintelui Mircea Pilat, care a devenit, astfel, noul preşedinte al asociaţiei oamenilor de ştiinţă români din Ucraina.



    Curtea Constituţională a României va discuta pe 23 noiembrie sesizarea Guvernului, care a contestat, luni, proiectul de lege adoptat de Parlament referitor la conversia în lei a creditelor în franci elveţieni, la cursul de la data acordării. La ora actuală, cursul francului elveţian este de circa 4,15 lei, faţă de 2 – 2,5 lei în perioada 2007-2008, când s-au acordat cele mai multe împrumuturi în această valută. Or, săptămâna trecută, Camera Deputaţilor – for decizional – a adoptat, în unanimitate, legea conversiei în lei a acestor credite. Iniţial, s-a dorit ca proiectul de lege să aibă impact social, fiind menit să ii ajute pe cei cu venituri mici, care nu mai fac faţă ratelor la bancă. Însă din lege au fost eliminate prevederile privind gradul de îndatorare de 50% şi pragul de 250.000 de franci elveţieni. Aşa încât de actualul act normativ pot beneficia şi cei care au luat împrumuturi foarte mari şi care nu au probleme cu ratele.

  • Jurnal românesc – 24.10.2016

    Jurnal românesc – 24.10.2016

    Susţinători ai Unirii României cu Republica Moldova s-au întâlnit, duminică, la Bucureşti, cu reprezentanţi ai partidelor politice româneşti. Ei consideră că, în actualul context geopolitic, Unirea celor două state este singura soluţie pentru ca etnicii români din Republica Moldova să nu cadă victime unei agresiuni ruseşti, ca cea împotriva Ucrainei. Sâmbătă, în Capitală, a avut loc un marş în favoarea Unirii, la care au venit şi numeroşi cetăţeni din Republica Moldova. Acţiunea a fost marcată de incidente între protestatari şi jandarmi. Marşurile pentru Basarabia au fost inaugurate în Bucureşti în 2012, când s-au comemorat 200 de ani de la prima anexare a acestei provincii de către Rusia, pe atunci, ţaristă. Pe o parte a teritoriului Basarabiei istorice, intrată în componenţa României după Primul Război Mondial şi reanexată de URSS în 1940, a fost creată actuala Republică Moldova.



    Ceremonia de reînhumare a osemintelor a 594 de militari români căzuţi în luptele de la Stalingrad (astăzi, Volgograd), în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, va avea loc, marţi, la Rossoşka, Federaţia Rusă, în contextul sărbătoririi Zilei Armatei României. Serviciul religios va fi oficiat de către un preot militar roman. Proiectul de înhumare a osemintelor militarilor români într-un singur cimitir a fost demarat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor încă din anul 2014. Inaugurat în anul 2015, cu prilejul Zilei Armatei României, Cimitirul de Onoare Românesc de la Rossoşka se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 6.000 metri pătraţi. Anul trecut, statul român a realizat primele exhumări în regiunea Volgograd, fiind identificate rămăşiţele a 72 de militari români ce au fost reînhumate cu prilejul inaugurării cimitirului. Exhumările din regiune au continuat şi în anul 2016, iar în punctul de luptă Gromki au fost identificate osemintele celor 594 de militari români care vor fi strămutate în aşezământul social-cultural românesc de la Rossoşka.



    Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat că legea vaccinării este în pregătire şi va fi disponibilă public în următoarele săptămâni. La finalul lunii septembrie, Avocatul Poporului a cerut explicaţii Ministerului Sănătăţii cu privire la proiectul privind vaccinarea obligatorie. Solicitarea a venit în contextul epidemiei de rujeolă, Ministerul Sănătăţii precizând că, în România, au fost înregistrate 675 de cazuri de rujeolă în decursul a opt luni. Au fost înregistrate trei decese, în timp ce anul trecut au fost înregistrate doar şapte cazuri de îmbolnăvire.



    Numărul românilor cu credite la bănci şi care figurează cu restanţe mai mari de 30 de zile la plata ratelor a crescut, în intervalul ianuarie-august a acestui an, cu circa 46.000, până la peste 750.000 de persoane, potrivit datelor agregate de BNR. Un număr mai mare de restanţieri a fost înregistrat în luna iunie, când erau 754.000 de persoane în urmă cu plata ratelor. Specialiştii din piaţă susţin că avansul numărului de restanţieri poate avea legătură cu noile legi precum darea în plată sau discuţii pe tema altor modificări legislative cum ar fi conversia creditelor în franci, care să îi fi determinat pe debitori să se gândească că ar putea scăpa de credit şi de aceea au decis să amâne plata.

  • Ziua Armatei Române

    Ziua Armatei Române

    Ceremonii militare şi religioase, expoziţii de tehnică militară, momente artistice şi competiţii sportive au fost organizate, duminică, în România, cu ocazia Zilei Armatei. La Arad, în vestul ţării, au fost cinstiţi eroii căzuţi la Păuliş, în toamna lui 1944, după ce România a întors armele împotriva naziştilor. O mână de elevi ai Şcolii militare de subofiţeri de la Radna, cu vârste între 18 şi 20 de ani, au reuşit să ţină în loc trupele ungare şi germane, mult mai bine echipate şi experimentate, care îi copleşeau în proporţie de opt la unu.



    Bătălia a rămas în istorie drept una din cele mai crâncene ale celui de-al Doilea Război Mondial. Prezent la Arad, preşedintele Klaus Iohannis a declarat: “Este o zi a cinstirii memoriei eroilor noştri care şi-au sacrificat viaţa pentru ca acest neam să dăinuiască de-a lungul istoriei, a celor care s-au dedicat apărării patriei, care au contribuit prin jertfa lor la formarea naţiunii şi a statului român, dar şi a celor care au căzut la datorie în misiuni internaţionale, în numele unor valori şi principii universale.”



    Ministrul apărării, Mircea Duşa, a ales să fie prezent la Carei, în nord-vest, unde a fost marcat un alt moment memorabil din timpul celui de-al Doilea Război Mondial: eliberarea Ardealului, pământ românesc ocupat de hortişti. “Acum 71 de ani, aici, la Carei şi la Satu Mare, ostaşii Armatei României marcau în mod oficial întoarcerea ultimei pagini dintr-un capitol dureros al acelor vremuri, readucând Ardealul în graniţele fireşti, alături de restul României.”



    În a doua conflagraţie mondială, ostaşii români au scris istorie şi la Stalingrad, pe teritoriul fostei URSS. Acolo, Armata Română a suferit cele mai mari pierderi din istoria sa: 155 de mii de morţi, răniţi şi dispăruţi, numărul exact al morţilor nefiind stabilit nici până în prezent. Duminică, de Ziua Armatei, la Rossoşka, localitate din apropiere de Volgograd, fostul Stalingrad, a fost inaugurat primul cimitir al românilor căzuţi în luptă.



    Aici vor fi reînhumaţi militarii îngropaţi în prezent în alte localităţi sau ale căror rămăşiţe pământeşti vor fi descoperite în viitor. De cel de-al Doilea Război Mondial este indisolubil legat şi numele fostului suveran al României, Regele Mihai I, care, pe 25 octombrie, a împlinit 94 de ani. Principesa moştenitoare Margareta l-a felicitat pe tatăl său în numele tuturor românilor: “Majestatea Sa a traversat aproape un secol de viaţă cu statura unui om de stat adevărat, calm, brav, bun şi drept. Când a fost vorba despre legământul său şi despre principii, regele a ştiut să fie ferm, uneori necruţător.”



    Singurul şef de stat în viaţă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Regele Mihai a influenţat decisiv cursul conflagraţiei — a hotărât scoaterea României din alianţa cu puterile Axei. Este cunoscut că această decizie curajoasă a scurtat cu cel puţin şase luni durata războiului. Majestatea Sa este singurul mareşal român în viaţă.

  • Primul cimitir militar românesc din Federaţia Rusă

    Primul cimitir militar românesc din Federaţia Rusă

    Cimitirul construit în memoria militarilor români căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial pe frontul de la Stalingrad va fi inaugurat duminică, în regiunea Volvograd. Ceremonia oficială din localitatea Rossoşka se va desfășura în prezența secretarul de stat pentru afaceri strategice, Daniel Ioniţă.

    Evenimentul este organizat de către Ambasada României în Federaţia Rusă, în colaborare cu autorităţile centrale şi locale ruse şi cu Asociaţia Voennîe Memorialî”, informează MAE.



    Data a fost aleasă în contextul sărbătoririi Zilei Armatei României, la 25 octombrie 2015, precum şi al celebrării a 70 de ani de la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale în anul în curs.

    “În cadrul manifestării va avea loc dezvelirea plăcii comemorative centrale a cimitirului militar, reînhumarea rămăşiţelor pământeşti ale unui număr de 10 eroi români identificate şi exhumate recent în regiune şi acoperirea simbolică a sicrielor acestora cu pământ adus din România special pentru această ceremonie”, se mai arată îm comunicatul ministerului de externe.



    De asemenea, va avea loc o ceremonie religioasă în prezența unui sobor de preoți condus de ÎPS Varlaam Ploieşteanul și vor fi depuse coroane, jerbe şi flori la monumentele comemorative românesc, german şi sovietic din cadrul Complexului Memorial Rossoşka. La ceremonie și-au anuțat prezența și alți oficiali români din cadrul guvernului și a parlamentului.