Anul
2023 este pe cale să devină cel mai cald din istorie, potrivit Serviciului
European Copernicus, după ce temperaturile medii măsurate la nivel global în
cele trei luni de vară şi în septembrie au atins cele mai ridicate valori
înregistrate vreodată. Schimbările climatice au generat nu numai recorduri de
temperatură, dar şi fenomene extreme: incendii devastatoare, ploi torenţiale,
vijelii, inundaţii.
De aceea, în ediţia de anul acesta a
Zilei Ascultătorului la RRI
v-am întrebat dacă şi cum v-au afectat schimbările climatice, ce măsuri credeţi
că ar trebui luate pentru accelerarea eforturilor de reducere a gazelor cu
efect de seră, cum ar putea contribui fiecare dintre noi la reducerea amprentei
de carbon, dacă educaţia este un instrument util în încercarea de a aborda
problema schimbărilor climatice mai eficient, dacă ar trebui să existe mai
multe platforme de dezbatere privind schimbările climatice şi ce rol poate juca
mass media în acest context.
Vă invităm să descoperiți
câteva dintre răspunsurile și opiniile ascultătorilor noștri din întreaga lume:
Manfred
Korn, Stuttgart, Germania: Sunt preocupat de acest subiect de mult
timp, deoarece, în calitate de fizician, sunt conștient că valorile măsurate
ale concentrației de CO2 vorbesc de la sine. Noi, oamenii, influențăm global
clima pământului, iar condițiile se modifică în conformitate cu legile imuabile
ale fizicii.
Clima Pământului reacționează prin creșterea temperaturii medii.
Ceea ce rezultă poate fi văzut din ce în ce mai clar sub forma unor fenomene
meteorologice extreme. Dacă nu se schimbă nimic, anumite zone vor deveni
nelocuibile, iar oamenii vor trebui să se refugieze în alte zone, cu toate
problemele pe care le vedem deja. Avem acum capacitatea de a obţine energie
non-fosilă în cantități suficiente, trebuie doar să facem acest lucru. Pământul
nu are nevoie de noi, oamenii, dar noi avem nevoie de Pământ. Nu există nicio
posibilitate în viitorul apropiat de a părăsi Pământul și de a ne stabili în
altă parte. Cei care cred că putem trăi pe Marte ar trebui să se uite la
imaginile trimise de acolo: este doar un deșert rece!
Philippe Marsan, Franţa: De
câţiva ani se vorbeşte tot mai mult depre schimbările climatice şi apar semne
tot mai îngrijorătoare. În tinereţea mea, au fost câteva veri foarte căldurose,
dar prima caniculă a venit in 2003. Căldura durează din ce în ce mai mult, este
tot mai frecventă, depăşeşte luna septembrie, iar iernile sunt mai puţin reci
şi mai scurte. Diferite fenomene se amplifică – uragane, furtuni, mini tornade
care produc pagube importante. Gheţarii se topesc, nivelul oceanelor creşte,
munţii îşi pierd zăpezile eterne.
La noi, în sud-vestul Franţei, incendiile
puternice au distrus hectare întregi de pădure în 2022. (…) Distrugerile
cauzate pădurilor, locuinţelor, echipamentelor urbane sunt devastatoare si
dezastruoase. Cum am putea remedia acest lucru? Ar trebui ca toate ţările să
intre cu adevărat ‘în joc’. În Europa se fac eforturi, dar cu siguranţă sunt
insuficiente. De exemplu – reducerea gazelor cu efect de seră, a poluării,
modificarea motoarelor pentru a avea maşini mai puţin poluante etc. Dar în
India, în China, în Africa, în Statele Unite, în Canada, în Orientul Mjlociu? Cum
rămâne cu ţările extrem de populate? Să nu uităm de poluarea mărilor şi a
oceanelor din cauza consumului ridicat de carburanţi pentru vapoarele care
transportă containere.
Este nevoie sa replantăm copaci în oraşe. (…) Cred că
doar prin multiplicarea măsurilor vom putea contribui la reducerea încălzirii
globale. Fiecare dintre noi poate contribui în felul său modest şi poate ajuta.
Putem merge pe jos sau cu bicicleta pe trasee scurte, putem cumpăra pâine şi
face alte cumpărături lăsând maşina în parcare. Cine are o grădină poate planta
un copac, iar vegetaţia va ajuta la îmbunătăţirea climei. Şi putem încerca să
oprim acest ciclu infernal: mai multă căldură înseamnă mai mult consum de aer
condiţionat, implicit mai multă căldura trimisă în exterior, ceea ce ne va
obliga să folosim şi mai mult aer condiţionat, în maşină, acasă, în magazine,
în birouri etc… Pe scurt, trebuie să ne implicăm toţi oricât de modest, ştiind
că pentru început nu va fi posibil să reducem creşterea încălzirii globale. Va
mai dura un timp până ce vom reuşi să inversăm această tendinţă…
Vicent Marí, Spania:
Criza climatică este reală: Datele de la centrele meteorologice sunt clare
și convingătoare. Sentimentele celor mai sensibili oameni sunt, de asemenea,
clare. În fiecare zi este tot mai cald, în fiecare lună este tot mai cald, în
fiecare an se stabilesc noi recorduri de căldură. Fauna și flora se deplasează,
se adaptează sau dispar.
Cauzele sunt cunoscute de mult timp: impactul
activității industriale asupra planetei, utilizarea abuzivă a combustibililor
poluanți, obţinerea producției în căutarea profitului corporatist, fără a ține
cont de daunele provocate, obsolescența programată, expedierea inutilă în
întreaga lume a unor produse care pot și ar trebui să fie fabricate în
apropierea consumatorului, defrișarea pădurilor, utilizarea excesivă a
produselor toxice. Dacă ştim cauzele, ştim şi soluțiile. Dar ceea ce putem face,
şi nu am făcut până acum, este să luptăm împotriva celor care profită de pe
urma vânzării de petrol, gaze, materiale plastice, a închirierii de nave și
avioane, a acaparatorilor de piețe de cereale, minerale, arme, războaie…. Elitele
care ne domină inundă mass-media cu informații, studii, opinii care ascund
realitatea în așa fel încât îi fac pe oameni să se îndoiască de această mare
problemă a încălzirii globale. Acum, cu ajutorul social media, le este și mai
ușor. Bineînțeles, se spune și realitatea, este una dintre vocile care se aud
în vacarmul mediatic de astăzi. Dar se pare că este greu să distingi grâul de
neghină.
Uniunea Europeană interzice produsele fitosanitare pentru că s-au
dovedit a fi foarte toxice, Uniunea are grijă de sănătatea noastră. Când vor
interveni în intoxicarea media, a lobby-urilor și a rețelelor sociale care ne
otrăvesc și ele cu minciunile lor, prelungind și mai mult perioada de poluare a
planetei? Nu este ușor. Există o mulțime de interese. Dar trebuie să acționăm
repede. Am ajuns deja prea târziu. Dar poate fi şi mai rău.
Harald Suss, Strasshof, Austria
(ascultător al Secţiei Engleze): Şi eu sunt unul dintre cei
afectaţi direct de schimbările climatice. Mă numesc Harald Süss şi locuiesc în
zona de câmpie a Austriei, cam la 30 de km est de Viena, aproape de graniţa cu
Slovacia. Verile au devenit extrem de secetoase, aici, la Marchfeld. N-am văzut
un strop de ploaie, nici măcar o picătura timp de cinci săptămâni, în timp ce
în alte zone (în sud, de exemplu) a turnat cu găleata, provocând inundaţii cu
consecinţe dezastruoase.
Contribuţia mea? De multe ori renunţ la maşina proprie
şi recurg la transportul în comun pentru a reduce poluarea. Şi poate că într-o
bună zi voi renunţa la automobilul meu, în favoarea unuia electric, deşi
acestea sunt, încă, foarte scumpe. Acum, mai mult ca oricând, ar trebui să ne
planificăm vacanţele, ori de câte ori este posibil, având în vedere aspectul de
neutralitate climatică a transportului.
Din păcate, nu pot călători decât cu
avionul la familia mea, în Asia. N-am o altă alternativă. În Austria, însă, sau
în ţările învecinate, se poate călători foarte bine cu trenul. Mai mult de atât
nu pot face, deocamdată, din păcate, deşi regret enorm aceste schimbări
climatice.
Guido
Panebianco, Italia: Planeta Pământ este ca un organism,
face tot posibilul pentru a se simţi bine, dar dacă ceva nu merge, atunci se
simte rău, aşa cum i se poate întâmpla oricărui om.
În 2023, după anii
pandemiei care să sperăm că nu se vor mai întoarce, am reînceput să facem rău
Planetei noastre. Combustibilii fosili – cărbune, petrol, gaze naturale – au
reînceput să fie consumaţi într-o manieră considerabilă, mai ales pentru
electricitate. În întreaga lume risipa resurselor a revenit la un nivel pe care
noi îl credem normal, dar pe care planeta noastră îl consideră cu totul altfel.
Cum putem reduce acest impact? Fiecare dintre noi poate încerca să risipească
mai puţine resurse, folosind, de exemplu, becurile cu led, noi instalaţii de
climatizare, sau consumând apă de la robinet filtrată, aşa cum fac şi eu,
pentru a evita pet-urile, dar şi cumpărând mai puţin şi reducând, astfel,
consumul excesiv, ‘consumerismul’.
Educaţia, mai ales de la o vârstă foarte
fragedă, contează foarte mult pentru a-i face pe tineri conştienţi de risipa de
resurse naturale. Guvernele tuturor naţiunilor ar trebui să investească ceva
mai mult în educaţie. (…) Mass media, în colaborare cu şcolile, ar trebui să
îi înveţe pe tineri să nu risipească resursele naturale, creând în acest scop
platforme integrate multimedia – şcoală, televiziune, radio, internet – pentru
a promova aceste principii.
Muhammad
Aqeel Bashir, Pakistan (ascultător
al Secţiei Engleze): După părerea mea, ştiinţa
schimbărilor climatice şi a consecinţelor acestora constituie un domeniu în
care omenirea trebuie educată, ca atare, trebuie să ştim ce putem face pentru a
rezolva în mod adecvat această problemă.
De asemenea, va trebui să organizăm
forumuri care să permită celor interesaţi să discute probleme legate de
schimbările climatice şi să conceapă soluţii adecvate. Media ar putea contribui
la stabilirea proporţiilor reale legate de importanţa schimbărilor climatice,
având o certă valenţă formatoare, în acest sens. Totuşi, este deosebit de
important să ne putem menţine scepticismul în legatură cu unele informaţii
furnizate de media. Va trebui să selectăm informaţia consultând mai multe
surse, pentru ca după aceea să ne putem forma propria opinie cu privire la
veridicitatea informaţiei respective.
Fiecare dintre noi poate reduce amprenta
de carbon recurgând la următoarele măsuri: folosirea surselor de energie
regenerabilă, conducând maşina personală mai puţin, mergând mai mult pe jos, cu
bicicleta, sau folosind transportul în comun, consumând mai puţină carne şi mai
multe alimente vegetale. Va trebui să recurgem într-o mai mică măsură la bunuri
şi servicii, la îngrăţăminte, să folosim, în schimb, materiale reciclabile. Va trebui să investim
în energie regenerabilă, în eficienţă energetică şi, din punct de vedere
social, în transportul în comun. Va trebui să fixăm o taxă pe emisiile de
carbon şi să susţinem măsurile ce favorizează dezvoltarea pe termen lung.
Sunt
optimist că vom putea să colaborăm pentru a rezolva problema schimbărilor
climatice şi pentru a crea un viitor durabil pentru noi toţi. Problema
schimbărilor climatice este una de interes major, avem încă timp pentru a
structura o reacţie pe măsură. Dacă suntem capabili să colaborăm, putem reduce
emisia de gaze cu efect de seră, putem clădi un viitor mai sigur, putem, în
consecinţă, să protejăm omenirea şi planeta Pământ de efectele cele mai nocive
ale schimbărilor climatice.
Tomás Méndez, Spania:
Este clar că ne confruntăm cu o situație complicată, care necesită
colaborarea tuturor, acțiuni mici pentru rezultate mari la nivel personal și
colectiv. Și cred că populația este perfect conștientă și face efortul necesar,
însă tocmai de aceea suntem în măsură să cerem același efort la toate
nivelurile.
Nu se poate ca în timp ce se spune că populația își limitează
emisiile, liderii noștri, marii oameni de afaceri și manageri să continue să
călătorească și să consume fără rușine, când unui muncitor i se cere să se
deplaseze cu transportul în comun în loc de cel privat, deși nu se pun la
dispoziție mijloacele adecvate și suficiente pentru ca timpii de deplasare să
fie rezonabili și echivalenți. Atunci când unui consumator i se cere să recicleze,
nu i se spune că tot acel plastic, toată acea hârtie, toate ambalajele în
general, nu sunt generate de el, ci de industriile care folosesc metode de
fabricație care nu sunt sustenabile. Obsolescența programată nu este etică, ar
trebui ca produsele să fie fabricate pentru o durată de viață maximă.
Fiecare
produs care se strică iremediabil şi nu este din vina consumatorului, ar trebui
interzis; fiecare ambalaj pe care trebuie să-l reciclez nu ar fi trebuit să fie
fabricat; fiecare produs care a fost transportat pe distanțe lungi pe șosea ar
fi trebuit să fie transportat pe calea ferată; fiecare produs care a fost
fabricat sau produs la nivel global, ar fi trebuit să fie produs la nivel
local.
Mass-media, în activitatea lor informativă, ar trebui să ne reamintească
practici eficiente pentru a emite mai puțin, pentru a consuma și a recicla mai
bine, dar mai ales pentru a atrage atenția asupra a ceea ce se face greșit și
unde se face greșit. Nu ar trebui să plasăm vina și responsabilitatea la baza
piramidei, ci să urcăm spre vârful acesteia, pentru a cere același nivel de
implicare, pentru a răspândi cuvântul prin exemplu, de pe o poziţie umilă și nu
prin aroganță și impunere, pentru că impunerea duce la respingere. Un mod de
viață mai sustenabil, mai prietenos cu mediul și cu mai puține emisii este
benefic pentru toată lumea, dar cu efortul fiecăruia, bineînțeles.
Christian
Ghibaudo, Franţa: Schimbările
climatice au afectat şi continuă să afecteze Franţa. Vara 2023 a fost extrem de
caldă pe Coasta de Azur, cu nopţi tropicale pe malul mării şi temperaturi de
peste 20°C în timpul nopţii. Şi asta pe tot parcursul lunilor iulie si august.
Căldura extremă le-a cauzat probleme de sănătate categoriilor vulnerabile ale
societăţii (vârstnici, bolnavi, persoane fără adăpost…), iar consumul de
electricitate pentru folosirea aparatelor de aer condiţionat a fost extrem de
ridicat. În acelaşi timp, preţurile energiei electrice au crescut peste măsură,
fără a mai pune la socoteală că folosirea tot mai intensă a aparatelor de aer
condiţionat nu face decât să accentueze problemele încălzirii globale.
Ba mai
mult, lipsa ploii, timp de mai multe săptămâni, a cauzat alte dificultăţi atât
pentru locuitori, cât şi pentru agricultură. Au fost produse mai puţine
alimente, ceea ce a dus la creşterea preţurilor. (…) La nivel global, Franţa
este responsabilă pentru o foarte mică parte a schimbărilor climatice şi totusi
suportă consecinţele. Este valabil şi pentru multe alte state mai mici. Cu
toate aceastea, va trebui ca TOŢI locuitorii planetei să depună eforturi pentru
a stăvili creşterea temperaturilor şi încălzirea globală.
Pe de altă parte, nu
cred că este necesar să creăm noi platforme, întrucât ele nu servesc la nimic,
în opinia mea. Acest lucru s-a constatat cu ocazia COP 21 (Conferinţa ONU
privind schimbările climatice n.red), organizată la Paris, în 2015. Nimic nu a evoluat
în direcţia bună. În schimb, va trebui să educăm generaţiile viitoare pentru ca
acestea să se poarte mai bine cu planeta. Unii tineri sunt deja conştienţi de
eforturile necesare, dar întreaga populaţie nu este pregătită sau nu va putea
face aceste eforturi. În concluzie, nu sunt optimist, pentru că, după părerea
mea, nu vom putea stăpâni încălzirea globală, dar poate că planeta se va apăra
ea însăşi împotriva exceselor populaţiei.
Allan Fenix, din Naga, Filipine
(ascultător al Secţiei Engleze): Cauză
şi efect: schimbările climatice din ultima perioada, încălzirea globală, m-au
făcut să caut mai mereu adăpost în interiorul clădirilor şi să reduc timpul
petrecut afară, mai ales în perioadele de căldură cumplită. Iniţial am negat
existenţa acestui proces de încălzire globală. Mă gândeam că e vorba doar de
diverse grupuri de interese care-şi promovează agendele. Mai apoi însă, în
timpul zilei, când căldura devenea insuportabilă, mă gândeam că poate
încălzirea globala nu-i doar ficţiune, ci foarte reală şi cât se poate de
prezentă. Aşa că mi-am propus să petrec cât mai mult timp în interior şi să mă
dedic activităţilor conexe. Care ar fi paşii pentru reducerea gazelor cu efect
de seră: selecţionarea şi reciclarea cu discernământ a deşeurilor, iar pe
măsură ce omenirea avansează tehnologic, transformarea acestora în energie
refolosibilă, nepoluantă.
Pentru mine, schimbările climatice merg mână în mână
cu progresul societăţii umane, consecinţa directă a acestui progres. Progresul
şi dezvoltarea societăţii au provocat aceste schimbări climatice, care sunt, de
fapt, efectul lor colateral. Un exemplu concret: un anumit orăşel de provincie
în trecut era deservit doar de două rute de transport. După ani fireşti de
progres şi dezvoltare, traficul în zonă a crescut atât de mult încât acum s-a
ajuns la ambuteiaje, accidente şi la un mare grad de poluare în regiune…
Contribuţia individuală la reducerea amprentei de carbon: auto-disciplina.
Trebuie să fim conştienţi că indolenţa de a selecta cu grijă şi a recicla
deşeurile planetei nu va duce la reducerea amprentei de carbon, ci dimpotrivă.
Educaţia tinerelor generaţii şi a adulţilor poate contribui la creşterea
nivelului de conştiinţă. La aceasta poate contribui şi mass-media în toate
formele sale. În final pot spune că este ceva de tipul cauză-efect (…) Odată cu progresul
tehnologic şi dezvoltarea, apar invariabil şi schimbările climatice. Încă putem
face ceva, dacă acceptăm să fim informaţi corespunzător, educaţi şi
disciplinaţi.
Fan
Hongjie, China: În ziua de azi, ca urmare a efectului de seră și a schimbărilor
climatice globale, în zona noastră nu se mai pot distinge clar cele patru
anotimpuri. Primăvara, vara, toamna și iarna adesea iau locul una alteia.
Anotimpurile și succesiunea lor firească au devenit haotice. În special iarna,
ninsoarea este deja din ce în ce mai rară şi cade mai departe de noi. Cu greu
mai putem simți acel moment de odihnă a naturii, liniştea de după o ninsoare
abundentă! Mai mult decât atât, chiar dacă ninge uneori, se așterne numai un
strat subțire de zăpadă, lipsindu-ne de puterea și atmosfera specifice iernii.
Johann
Höchtl, Lengenfeld, Austria (ascultator
al Secţiei Engleze): În legătură cu schimbările climatice, existenţa
lor este o realitate care nu poate fi negată. Toate dovezile ştiintifice pun în
lumină faptul că încălzirea globală se produce într-un ritm nemaicunoscut până acum,
iar temperaturile ating valori extreme. Cu toate acestea, se vorbeşte
insuficient despre influenţa omului asupra schimbărilor climatice. În ce
proporţie influenţează umanitatea schimbările climatice, zece la sută, nouăzeci
la sută? Luând în considerare aceste proporţii, umanitatea va trebui fie să-şi
dubleze eforturile de contracarare a efectelor schimbărilor climatice, fie să
accepte faptul că schimbările climatice au existat întotdeauna în trecut, şi,
prin urmare, umanitatea va trebui să se adapteze la aceste schimbări.
José Luis Corcuera,
Spania: E clar că schimbările climatice sunt aici pentru a rămâne și va trebui
să învățăm să trăim într-un nou scenariu. În zona în care locuiesc, cel mai
vizibil fenomen este lipsa precipitațiilor, mai ales impactul acestora asupra
lumii rurale. Producția de cereale a fost mai mică decât în mod normal,
deoarece plantațiile se usucă înainte ca boabele să ajungă la dimensiunea
ideală, vitele nu au pășuni suficiente și furajele nu sunt ieftine. Viile au
avut o recoltă bună, iar în jurul datei de 9 octombrie se terminase deja
culesul strugurilor. În urmă cu câțiva ani culesul de-abia începea în jurul
acestei date. Din fericire, nu am avut restricții de apă, așa cum s-a întâmplat
în alte părți ale Spaniei.
Mai puțin frapante, pentru că nu sunt atât de
vizibile și mai lente, sunt schimbările din flora și fauna autohtonă, speciile
a căror supraviețuire depinde de temperatură și apă sunt înlocuite de altele
mai bine adaptate la noua situație. Aceasta este imaginea pe care o regăsim în
afara orașelor, adică în lumea rurală și în natură.
Un alt mod în care
schimbările climatice ne afectează este cel economic, prețurile alimentelor
cresc vertiginos din cauza secetei care reduce recoltele, la care se adaugă
panorama internațională, cu războaie care nu permit stabilizarea economiei
mondiale. Nu sunt prea optimist, pentru că atunci când sunt anunțate noi măsuri
nu le văd cu adevărat ca fiind foarte reușite.
Una dintre marile vedete pentru
combaterea consumului de combustibili fosili este mașina electrică. La nivelul
UE se dorește introducerea mașinii electrice, s-a stabilit deja o dată pentru
încetarea producției de vehicule cu motoare cu combustie internă și chiar
hibride. Vor să ne impună o mașină care costă bani pe care cei mai mulți dintre
noi nu îi au și nu știm cum vor genera toată energia electrică necesară pentru
atâtea vehicule. Observăm, de asemenea, că punctele de reîncărcare a bateriilor
nu se înmulţesc în funcție de nevoile viitoare. Presupun că generarea unei
cantități mari de energie electrică pentru a încărca bateriile parcului de
vehicule electrice va produce ceva poluare, care este impactul pentru a scăpa
de o mașină despre care se spune că poluează pentru a cumpăra alta? Reciclarea
uneia și fabricarea celeilalte nu au niciun impact? Sau chiar ne dorim o
cultură a consumului, a aruncării, pentru că o mașină veche, poate fi bine
îngrijită.
Cred că oamenii nu au încetat să se deplaseze cu mașinile și să
călărească pe cai decât atunci când au văzut că mașina le oferă mai multe
avantaje, când au văzut că au drumuri, puncte de unde pot cumpăra combustibil,
piese de schimb, un preț accesibil. Când au cântărit elementele pro și contra
au văzut avantajele şi au optat pentru ceea ce le convenea cel mai mult. Cred
sincer că nu este nevoie de o impunere atunci când cineva vede avantajele și
posibilitatea de a economisi și nu ezită să încerce să schimbe un vehicul cu
altul, care îi va oferi mult mai multe avantaje la un cost mai mic.
Pe de altă
parte, taxele pe hidrocarburi în Spania generează aproximativ 11.000 de
milioane de euro pe an. Mă cutremur când mă gândesc cum vor încerca să umple
această gaură în visteria publică atunci când mașina electrică va deveni din ce
în ce mai populară.
Între
timp, cei puternici, care ne impun lucruri pentru binele nostru, nu ezită să se
întâlnească undeva pe planetă pentru a organiza summit-uri sau reuniuni unde
vin cu toții cu avioanele, însoțiți de numeroase delegaţii și cu o mare
desfășurare de măsuri de securitate. Cu mijloacele actuale, presupun că aceste
reuniuni ar putea fi organizate virtual din țările lor, evitând astfel
cheltuieli mari și impactul emisiilor generate de atâtea deplasări.
Există
multe măsuri care pot fi luate pentru a reduce schimbările climatice, problema
este că, uneori, ne confruntăm cu companii puternice care dau prioritate
utilizării și aruncării. Deși afirmă că recipientele respective pot fi
reciclate, acestea ajung în cele mai neașteptate locuri. Aici intervine
educația, pentru ca oamenii să conștientizeze importanța de a pune fiecare
deșeu la locul lui, dar pentru unii oameni reciclarea pare să nu aibă prea
multă importanță. În ceea ce privește platformele de dezbatere despre
schimbările climatice, nu am prea multe informații și poate exista câte puțin
din toate.
De exemplu, eu n-am dorit să comentez despre deșertificare, despre
tăierile masive de păduri, despre minerit, despre marile lucrări hidraulice,
despre schimbarea de către om a spațiilor naturale, care este de asemenea una
dintre marile probleme. În cazul meu, mi-ar fi luat mai mult timp să scriu ceva
cât de cât acceptabil pe acest subiect. Nu toate problemele sunt cauzate de
emisia de gaze, pentru că și pădurile le absorb, problema apare atunci când se
emit din ce în ce mai multe gaze și masa forestieră este mai mică. Cred că
rolul mijloacelor de comunicare în problema schimbărilor climatice este
important și este un subiect pe care îl tratează cu asiduitate, poate pentru că
este un subiect recurent și care se află pe buzele multor oameni.
De asemenea,
sunt frecvente campaniile publicitare de informare a oamenilor cu privire la
măsurile pe care trebuie să le ia, de exemplu, importanța izolării locuințelor
pentru a evita scurgerile de căldură sau de aer rece, importanța economisirii
apei din rețeaua publică, măsuri de economisire a energiei electrice etc. Sunt
mii de campanii al căror succes depinde de faptul că oamenii le pun în
practică.
Cu toate acestea, se întâmplă mai des ca oamenii să le adopte
datorită aspectului economic și nu problemei de mediu. Factura la încălzire
este mare pentru că gazul este scump, încălzesc locuinţa mai puține ore,
gândindu-se mai mult la economia domestică decât la schimbările climatice.
Acestea sunt lucrurile la care mă gândesc eu, s-ar putea să mă înșel. E difícil
să apuci taurul de coarne, avem din ce în ce mai puțin timp și există multe
interese în implementarea unor măsuri care s-ar putea să nu fie cele mai
potrivite. Cele mai bune urări pentru ascultătorii postului și, bineînțeles,
pentru membrii RRI!