Tag: ziua ascultatorului la RRI

  • Ziua Ascultătorului 2024

    Ziua Ascultătorului 2024

    Desprinsă parcă din literatura științifico-fantastică, dar fondată ca disciplină academică încă din anul 1956, inteligența artificială (IA) este tot mai prezentă în viața de zi cu zi și produce transformări profunde la toate nivelurile societății. Comparată, adesea, ca impact, cu revoluția industrială, IA aduce beneficii incontestabile, dar și numeroase provocări și riscuri semnificative.

    Opiniile experților sunt împărțite. În timp ce unii consideră că inteligența artificială devine indispensabilă în viitor, alții vorbesc despre potențialul acesteia de a distruge omenirea.

    De aceea, în ediţia de anul acesta a “Zilei Ascultătorului” la RRI v-am întrebat în ce fel credeți că IA va schimba lumea? Cum vor arăta joburile viitorului? Cât de dependenți vom deveni de IA? Cine și cum ar trebui să reglementeze utilizarea IA? Care sunt, în opinia dumneavoastră, avantajele și pericolele folosirii IA?

     

    Vă invităm să descoperiți câteva dintre răspunsurile și opiniile ascultătorilor noștri din întreaga lume, dar și propria viziune a inteligenței artificiale despre ea însăși: “Welcome to the future!”

     

    Adrian Micallef, Malta: “Inteligenţa artificială este deja prezentă în viaţa noastră de zi cu zi, în orice domeniu: informatică, sănătate, educaţie, sectorul bancar, servicii sociale şi guvernare. Cred că locurile de muncă ale viitorului apropiat vor fi mai tehnologice, asfel încât va fi posibil să facem mai multe lucruri într-un timp mai scurt, prin smart working, dar asta presupune şi mai putină interacţiune cu oamenii. Devenim tot mai dependenţi de tehnologie, de inteligenţa artificială, şi cred că trebuie instituită o autoritate de reglementare care să supravegheze activităţile IA, pentru a avea un climat echilibrat şi transparent pentru toţi şi mai puţine fake news şi conturi false pe reţelele de socializare. Avantaje şi dezavantaje? Poţi lucra de acasă, evitând pierderea timpului în trafic, dar, pe de altă parte, contactele interumane vor fi mai puţine. Persoanele care nu mai sunt atât de tinere preferă să interacţioneze cu oamenii. Temerea mea este că lucrurile pot scăpa de sub control. Mă gândesc şi la podcasturile tot mai prezente, în defavoarea emisiunilor radiofonice. Radioul, aşa cum îl înţelegem noi, ar putea dispărea încet încet. Trebuie găsit un echilibru între inteligenţa artificială, tehnologia informatică şi analogic.”

     

    Philippe Marsan, Franţa: ”Informatica s-a dezvoltat cu paşi repezi şi iată că, astăzi, vorbim despre inteligenţa artificială. Este o evoluţie logică a tehnologiei, dar ştiinţa avansează atât de repede, poate prea repede pentru noi. Şi iată că o maşină poate deja să gândească la fel ca un om sau aproape. Fără îndoială, vom vedea venind şi multă creativitate, planificări, calcule extrem de complexe, algoritmi sofisticaţi… Dar, oare va putea ea să simtă compasiune, sentimente, iubire, bucurie, respect, să exprime furie, răbdare sau agasare? Din ultimele informaţii reiese că mulţumită IA este posibil să detectăm timpuriu, mai bine şi mai rapid, cancerul la sân. Omul a fost, deci, înlocuit de maşini pentru a da un diagnostic mai precis şi mai rapid. Şi vor mai fi multe alte exemple în alte domenii. Dar, trebuie sa fim atenți să nu ne jucam cu focul (…) Care ar fi soluţia? După părerea mea, trebuie să continuăm să dezvoltăm acest domeniu, să ne implicăm în acest proces inevitabil, dar să rămânem prudenţi, să stăpânim acest nou mediu, să avem în vedere şi scenariile periculoase, iar IA ne va aduce beneficii pentru o viaţă mai bună. ”

     

    Luigi Cobisi, Secretarul general al Italradio – Observatorul italofoniei internaţionale în limba italiană: “Inteligenţa artificială este, oricum, un produs al inteligenţei umane. Aşadar, ca toate produsele inteligenţei umane, are părţi pozitive şi negative. Unul dintre aspectele negative este, cu siguranţă, faptul că se vorbeşte prea mult de IA. O latură pozitivă este aceea că îi putem lăsa pe cei care o studiază să ne propună noi minunăţii! Când am văzut pentru prima dată în viaţă un computer, acum vreo 40 de ani, într-un magazin din Brescia, am zis ‘wow, ce e asta?’ Astăzi, e ceva normal. Aş zice să ne lăsăm puţin purtaţi de valul ştiinţei şi tehnologiei (…), evident, cu condiţia să ţinem lucrurile sub control. Pe de altă parte, merită citat un proverb potrivit căruia cine foloseşte creierul altuia, şi-l poate prăji pe al său”.

     

    Arnold Heiles, Luxemburg, ascultător al Secţiei Germane: ”Sunt foarte neliniștit și îngrijorat cu privire la așa-numita IA. Cred că pericolul de utilizare abuzivă a acesteia este latent! Pericolul este că oamenii obişnuiţi nu vor mai fi capabili să facă diferența între contribuțiile generate de IA și cele produse de om! Fie în artă sau, de exemplu, în lucrările de diplomă sau în examinările elevilor sau studenților. Văd o mare incertitudine și în domeniul artelor. O amenințare foarte mare o reprezintă sistemele de arme automate, în care IA ar lua decizii de viață și de moarte. Probabil se vor pierde și multe locuri de muncă, iar singurul aspect pozitiv pe care îl văd este în cercetarea medicală, de exemplu în tratamentul cancerului. Per total, această evoluție mă sperie, să sperăm că nu se va ajunge în punctul în care omenirea va fi considerată depășită și, în cel mai rău caz, se va aboli singură! ”

     

    Ciro Mennella, Italia: “După părerea mea, IA va avea o influenţă considerabilă asupra persoanelor cu o cultură elevată. Pentru restul populaţiei, la nivel mondial, nu văd o schimbare în modul de viaţă. În ceea ce priveşte locurile de muncă, va fi un ajutor pe care să te poţi baza, dar există şi riscul ca mulţi oameni să şi le piardă. Dar nu cred că vom ajunge la o dependenţă prea mare de IA. Depinde şi de activitatea pe care o desfăşurăm. Cred că utilizarea inteligenţei artificiale ar trebui reglementată de o agenţie de stat, pentru a se evita abuzurile şi infracţiunile criminalităţii cibernetice. Avantajele IA vor fi, oarecum, pentru noi toţi, mai ales în ceea ce priveşte mobilitatea, transportul public şi privat. Pericolul poate veni din infiltrarea criminalităţii în sisteme, pentru a obţine beneficii, aşa că oamenii de rând trebuie să fie atenţi la capcanele internetului.”

     

    Ileana Belu, Vladimirovac, Republica Serbia: “Felicitări cu ocazia Zilei Radioului și mult succes în viitor! Cred că inteligența artificială a schimbat suficient lumea noastră, s-a strecurat în fiecare por al societății. Sper că vom găsi măsura potrivită și nu-i vom permite să ne domine acțiunile, ci o vom putea utiliza în mod corespunzător. Cred că ar trebui să le amintim generațiilor viitoare care sunt adevăratele valori și să le spunem care sunt beneficiile inteligenței artificiale.”

    Christian Ghibaudo, Franţa: ”Azi, inteligenta artificială se regăseşte peste tot în jurul nostru. Este deja dificil să nu conştientizăm acest fapt şi să nu o folosim în viaţa de zi cu zi. Din ce în ce mai multe aplicaţii din categoria IA sunt create în fiecare zi… Şi dacă această tehnologie este atât de dezbătută, este pentru că ne uimeşte la fel de mult pe cât ne înspăimântă.

    De exemplu, IA este folosită pentru a detecta fraudele din instituţiile financiare, pentru a face previziuni despre intenţiile de cumpărare sau interacţiunile clienţilor cu mediul online. Aşadar, IA este deja extrem de răspândită şi, da, va schimba lumea. Dar în ce sens? Omenirea va putea oare să stăpânească acţiunile inteligenţei artificiale? Apoi, totul fiind acum informatizat, foarte puţine meserii sunt în afara IA, în acest moment. Aşadar, ea va avea un impact indiscutabil asupra viitorului nostru profesional, dacă nu l-a avut deja. IA este folosită acum în toate meseriile financiar-bancare. Omul nu mai controlează prea multe şi, adesea, interacţionăm cu ‘roboţi’, înainte de a intra în contact cu o persoană. IA controlează şi presa, prin retuşarea fotografiilor şi a articolelor. Deja găsim pe internet nenumărate fotografii, nu doar modificate cu ajutorul IA, dar şi create de aceasta. Suntem pe cale de a deveni depedenţi de IA, deja avem nevoie de o astfel de aplicaţie pentru multe acţiuni (…) Va fi bine sau nu, vom vedea în viitor.

    După părerea mea, diferitele comunităţi ale fiecărei naţiuni vor trebui să reglementeze utilizarea IA, pentru că, din păcate, nu mai putem avea încredere în cei ce ne conduc, nici în marile întreprinderi care, într-un fel sau altul, ne dirijează viaţa. Ce avantaje ne aduce IA? Ne va ajuta în viaţa de zi cu zi (…) Va îmbunătăţi domeniul medical. Ea ne permite deja să punem diagnostice în timp real (…) Companiile vor putea să simplifice acţiunile complexe şi repetitive şi să devină, astfel, mai eficiente (…) IA promite numeroase avantaje, dar prezintă şi riscuri reale. Unele se văd deja în diferite prejudicii aduse oamenilor şi societăţilor: discrimnare, polarizarea opiniilor, atacuri la viaţa privată, probleme de securitate. ”

     

    Muhammad Al-Sayed Abdel Rahim, Egipt, ascultător al Secţiei Arabe: “Îmi exprim mulțumirea și aprecierea pentru emisiunea anuală organizată de Radio România Internațional pentru ascultătorii din întreaga lume, ‘Ziua Ascultătorului’. Este foarte utilă prin subiectele pe care le ridică (…) Vedem, urmărim și simțim schimbarea la care este martoră lumea datorită inteligenței artificiale și, chiar dacă această schimbare este la început, ne face să simțim capacitatea ei de a aduce multe schimbări în viața noastră și în lume.

    În viitor, inteligența artificială va avea capacitatea de a schimba lumea, în diverse moduri. Analizând volume uriașe de informaţii și sortându-le cu precizie, inteligența artificială va putea economisi timp în multe aspecte ale vieții noastre. Va avea și capacitatea de a finaliza munca de rutină, ceea ce va reduce costurile și va crește productivitatea, dar nu vom uita sau ignora că poate afecta, în același timp, piața muncii și poate duce la pierderea unor locuri de muncă.

    De asemenea, printre aspectele pe care inteligența artificială le va putea îmbunătăți și modifica se numără și mijloacele de transport, cum ar fi dezvoltarea mașinilor autonome, reducerea accidentelor de circulație și îmbunătățirea eficienței consumului de combustibil, care pot contribui la îmbunătățirea managementului traficului și la reducerea aglomerației.

    Să nu uităm nici de educație, deoarece inteligența artificială poate personaliza procesul educațional în funcție de nevoile și abilitățile fiecărui elev, ceea ce contribuie la îmbunătățirea rezultatelor învățării și la asigurarea unei experiențe educaționale mai interactive și mai eficiente. Mai este și mediul (…) Prin analiza datelor climatice și agricole, inteligența artificială poate ajuta la îmbunătățirea managementului resurselor naturale și la reducerea emisiilor de carbon, ceea ce contribuie la combaterea schimbărilor climatice.

    De asemenea, să nu uităm cercetarea științifică, deoarece inteligența artificială poate facilita noi descoperiri, prin analiza unor cantități uriașe de date complexe. Pe lângă securitate și siguranță, IA poate ajuta la îmbunătățirea sistemelor de securitate, ceea ce va duce la prevenirea crimelor și a atacurilor cibernetice. Cu toate acestea, există și provocări legate de confidențialitate, securitate și etică, iar adoptarea cu succes a inteligenței artificiale va necesita un echilibru între beneficii şi riscurile asociate acesteia, pentru a ne asigura că impactul său este pozitiv și durabil.”

     

    ŽeljkoBajić, Sarajevo, Bosnia-Herțegovina, ziarist: “Fără teama de schimbare! Descoperirea revoluţionară în știința și tehnologia informațiilor a fost denumită ‘inteligența artificială’. Sub acest numitor comun au fost incluse numeroase aspecte care, fiecare în parte, ar putea constitui tema unui articol. Dacă și asceastă inovație revoluţionară poate fi numită ‘artificială’, atunci și dilema este una artificială – va fi inteligența artificială în viitor inevitabilă sau va fi distructivă? Deoarece, niciodată de-a lungul existenţei sale, umanitatea nu a stat nemișcată – se confruntă mereu cu schimbări, care, de cele mai multe ori, au fost aduse de știință și tehnologie. Să nu uităm ceva fără de care azi nu am putea trăi – cineva l-a creat – este vorba despre foc! Cât de mare a fost această descoperire, când omul a înțeles care sunt avantajele focului. Dar, să nu uităm, de asemenea, că focul, ca toate descoperirile ce i-au urmat, are o putere devastatoare. Totul depinde de gândirea maestrului focului – omul. Să urmăm cursul istoriei: fiecare nouă achiziție ar putea fi subiectul aceleiași dispute – va contribui la bunăstarea omului sau la regresul său? Să ne concentrăm atenția asupra ultimelor două secole. Calea ferată a fost comparată, iniţial, cu un abis – astăzi nimeni nu ar crede că o astfel de rezistenţă a apărut în urmă cu mai puțin de 200 de ani. Au urmat apariția mașinii, apariția energiei electrice, a radioului, televiziunii, filmului… Întotdeauna, același avertisment: noul va anula lucrurile vechi, cu care ne-am obișnuit deja. Din fericire nu s-a întâmplat așa. S-a creat o nouă comunitate, în care fiecare și-a putut găsi propriul loc. Inteligența artificială va continua acolo unde s-a oprit internetul sau calculatorul. Cu certitudine, va schimba lumea. Cine își poate imagina astăzi viața fără autoturisme, televizor sau telefon mobil… Iar cei care își amintesc, nu cu mult timp în urmă, în secolul al XX-lea am trăit fără telefon mobil și am crezut că aceea este o lume ideală. Oamenii care lucrează în jurnalism știu cât de mult s-a schimbat modul lor de lucru în doar câteva decenii. Cine își amintește astăzi de profesii precum cea de stenograf, dactilograf sau teleimprimator?! Astăzi, comunicăm dintr-un capăt la altul al lumii într-o clipă, și, nu în ultimul rând, comunicăm gratuit! Probabil că toată lumea ar putea observa schimbări similare în propria profesie. Cum vor arăta ocupațiile viitorului? Încă nu știm. Poate că omul va deveni doar un depanator de roboți și de alte minuni tehnologice. Sau, poate că va continua să fie un creator de oportunități? Așa cum astăzi suntem împărțiți în dependenți de telefoane mobile sau de televiziune și cei care nu sunt și nici nu vor să devină, o provocare similară ne așteaptă și în viitor, cu toate avantajele și dezavantajele unei astfel de alegeri. Vor exista tot atâtea pericole câte va permite omul. Bazându-se pe propria minte, nu pe inteligența artificială, omul va trebui să ia o decizie – cât de mult va lăsa în viața sa toate inovațiile tehnologice, pe care azi le putem doar bănui. Trăim într-o perioadă de intoleranță – așa cum a numit-o un resputat istoric sârb. Va putea rasa umană să se așeze și să cadă de acord cu privire la locul și rolul inteligenței artificiale în lumea viitorului? Diplomația a găsit întotdeauna o modalitate de a evita un dezastru general. De ce ar fi diferit în cazul inteligenței artificiale?”

     

    Kirill Sosnovski, Moscova, Rusia: ”Astăzi, omenirea trăiește o perioadă foarte interesantă și agitată. Dacă secolul al XX-lea a început cu electrificarea la scară largă și cu răspândirea radiodifuziunii, primele decenii ale secolului al XXI-lea sunt, cu siguranță, o perioadă de dezvoltare rapidă a internetului și a digitalizării globale. Inteligența artificială joacă un rol important în viața fiecărui locuitor al planetei noastre, contribuie la dezvoltarea contactelor interpersonale, prin intermediul rețelelor sociale și, în multe feluri, simplifică viața de zi cu zi, datorită căreia putem face cumpărături fără să plecăm de acasă, putem cumpăra bilete de teatru în format online; într-un cuvânt, inteligența artificială este un exemplu de înaltă inginerie gândită de omenirea educată. Probabil că singura sferă de activitate în care o ființă umană are întâietate în fața inteligenței artificiale este traducerea discursului rostit de un vorbitor de limbă străină. Cred că în viitor va fi dificil pentru inteligența artificială să înțeleagă nuanțele limbajului colocvial românesc atât de bogat în slavisme, iar traducerea frumoaselor versuri ale poetului Mihai Eminescu va fi mai bine realizată de o persoană care are inimă și, prin urmare, poate percepe capodoperele literaturii române clasice la nivel sentimental, ceea ce nu se poate spune despre traducerea automată, prin intermediul programelor informatice specializate. ”

     

    Vicent Marí Mauricio, Spania: “Va putea facilita foarte mult munca de căutare a informațiilor. Pentru medici, cercetători, poliție, avocați, jurnaliști, studenți… Dacă este IA, așa cum se spune, inteligentă, va discerne între informațiile reale, științifice și informatiile false, care circulă pe internet. Astfel, mulți oameni care trăiesc din vânzarea de fum și oglinzi, cum ar fi pastile miraculoase care vindecă totul, soluții incredibile pentru o mie de lucruri, informații false, falsuri istorice… vor rămâne pe dinafara. Ar putea crea dependență? Tot ceea ce ne scutește de munca împovărătoare creează dependență. Internetul este un exemplu. Dacă IA va fi folosită în mod corect, vom avea încredere în ea. Dacă va promova ura, confruntarea şi va răspândi teorii fără bază reală, așa cum fac acum majoritatea rețelelor sociale, IA va fi doar un instrument în plus. Cel puțin în mâinile majorității oamenilor. În mâinile științei va fi foarte bună. Este greu de spus cine reglementează folosirea IA.

    În prezent, rețelele sociale nu au practic nicio reglementare eficientă. Ele sunt amendate ocazional și cam atat. Nu există nicio lege care să prevadă că ceea ce se spune într-un mediu este și responsabilitatea editorului. Rețelele permit anonimatul. Libertatea de a defăima, de a minți, de a înșela este asigurată. Și acest lucru este atât de bine apărat încât încercările unor judecători din diferite țări precum Spania, Brazilia… de a face lumină unor crime nu au avut succes.

    Eu cred, însă, că IA aduce multe avantaje. O invenție bună este întotdeauna bună, chiar dacă există posibilitatea de a fi folosită greșit. La asta trebuie să fim atenți. Pericolele cred că sunt deja expuse. Putem perfecționa IA, nu va fi la fel în 2024 ca în 2030. Nu va fi la fel pentru oamenii de știință care folosesc toate capacitățile IA, cum va fi pentru toți oamenii. Nimeni nu poate folosi informații periculoase pentru a fabrica bombe, otrăvuri, droguri…. Iar pentru aceasta, anonimatul trebuie să dispară. Toată inteligența artificială trebuie să fie certificată și utilizatorul său trebuie să fie identificat în mod corespunzător. Acest lucru nu se face acum. Și nu știu dacă se va face. Așadar, IA va fi atât de periculoasă pe cât îi vom permite să fie. Cei care creează inteligența artificială au îndoieli cu privire la direcția în care poate ajunge.”

     

    Ernst Meinhardt, Berlin, Germania, originar din Timișoara, fost jurnalist Deutsche Welle: ”Inteligența artificială – utilă sau dăunătoare? Inteligența artificială cuprinde și programe de traducere. Întrucât sunt și traducător și interpret ’cu studii’, aș dori să vă povestesc o experiență pe care am avut-o vara aceasta. Când Nicu Covaci a murit, la începutul lunii august 2024, un interviu pe care l-am realizat cu el, în urmă cu 25 de ani, pentru Deutsche Welle, a redevenit actual. Nicu Covaci a fost fondatorul și frontmanul trupei de rock românesc ’Phoenix’. Am realizat interviul în limba română, în 1999. Acum, aveam nevoie de o traducere în germană pentru două publicații germane. Mi-am zis: ’Ia să las un program de traducere să facă treaba! Apoi, vom vedea ce-o ieși’. Ei bine, rezultatul a fost un nonsens în ceea ce privește limba și conținutul, chiar dacă folosisem un program de traducere cu o oarecare reputație în acest sens. Prin urmare, am tradus interviul nostru în mod clasic, așa cum învățasem în cadrul formării mele profesionale: folosindu-mi propria minte. În acest fel, a putut fi tipărit necorectat și needitat. Concluzie: Inteligența artificială poate fi utilă, dar nu neapărat și nu oricum. În niciun caz nu trebuie să ne bazăm exclusiv pe ea, fiindcă acest lucru s-ar putea solda cu un dezastru. De exemplu, dacă am folosi un program de traducere pentru a traduce într-o limbă pe care nu o stăpânim deloc. În acest caz, ar fi imposibil de verificat dacă ’soluția’ oferită de programul de traducere are vreun sens. Oricât de bune ar fi programele de traducere, ele nu pot înlocui oamenii. Iar acest lucru mi se pare foarte liniștitor.”

     

    Nouari Naghmouchi, Algeria, ascultător al Secţiei Franceze: ”Iniţiativa de a implementa strategia naţională pentru inteligenţa artificială este o chestiune fundamentală, intrucât a devenit o prioritate pentru numeroase ţări şi a permis un salt al calităţii în diferite aspecte ale vieţii. Obiectivul strategiei dezvoltării acestui sector este să ofere societăţii servicii mai bune, într-o epocă în care inteligenţa artificială a devenit un limbaj pe care trebuie să îl adoptăm. Ea este menită să consolideze capacităţile algeriene în domeniul educaţiei, al formării şi al cercetării, fiind un instrument ce va permite dezvoltarea diferitelor sectoare economice şi sociale şi le va ajuta să depăşească dificultăţile legate de tranziţia la digitalizare. În anii următori, strategia naţională va permite crearea unui mediu inovator, ce utilizează inteligenţa artificială în domenii prioritare, precum educaţia, cercetarea, sănătatea, transporturile şi energia. În Algeria, producţia ştiinţifică legată de IA este în creştere, dar încă îi lipsesc sectoare precum blockchain, vehiculele automatizate şi altele.”

     

    Kazuaki Oikawa, Kanagawa-ken, Japonia, ascultător al Secţiei Engleze: ”Stimaţi domni, mă bucur că Ziua Ascultătorilor RRI are loc, din nou, în acest an. Iată părerile mele despre tema emisiunii de anul acesta, ‘Inteligenţa artificială’. Dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale schimbă, cu siguranță, modul în care trăim și muncim. Ca farmacist, care lucrează în domeniul marketingului digital, am fost martor la modul în care IA influențează industria noastră. De exemplu, prin utilizarea inteligenței artificiale, putem analiza mai precis preferințele consumatorilor și putem livra reclame mai bine direcționate clienților țintă. Astfel de progrese tehnologice pot îmbunătăți eficiența afacerii, și, în cele din urmă, pot crește rata de succes a campaniilor de retargeting. Cu toate acestea, există și preocupări cu privire la implicațiile etice ale IA. De exemplu, există posibilitatea ca inteligența artificială să compromită autonomia luării deciziilor umane și să ridice probleme legate de confidențialitate. În plus, automatizarea unui număr mare de locuri de muncă prin IA poate provoca anxietate cu privire la viitorul profesiilor. Simt atât speranță, cât și îngrijorare cu privire la evoluția IA.Pe de o parte, progresele în tehnologia IA pot aduce beneficii societății în ansamblul său, în domenii precum sănătatea, mediul și energia. Cu toate acestea, este nevoie de precauție în ceea ce privește riscurile de dependență excesivă de AI și utilizarea neetică a tehnologiei. În ceea ce privește reglementarea, este important să se determine cine ar trebui să guverneze utilizarea IA, iar claritatea cu privire la transparență și orientările etice este crucială. Inteligența artificială are potențialul de a remodela, în mod semnificativ, societățile viitoare, dar pentru a-i gestiona evoluția în mod corespunzător și pentru a se asigura că este în beneficial societății, în ansamblu, discuțiile și sistemele de politici sunt esențiale.”

     

    Guido Panebianco, Italia: “Îi salut pe toţi ascultătorii Radio România Internaţional! În zilele noastre, se vorbeşte mult de inteligenţa artificială. Dar, în primul rând, trebuie să înţelegem ce înseamnă. Pe scurt, este un domeniu al tehnologiei, care permite computerului să desfăşoare acţiuni care, în mod normal, ar necesita inteligenţa umană: recunoaşterea imaginilor şi cuvintelor, rezolvarea unor probleme complexe, cunoaşterea experienţelor din trecut, precum şi înţelegerea limbajului natural. După părerea mea, AI va schimba multe aspecte în rutina noastră cotidiană, chiar şi în activitatea profesională, simplificându-le, dar o utilizare în exces ar putea fi periculoasă, inclusiv pentru creierul nostru. Folosindu-ne de IA, am putea ajunge să nu mai exploatăm la maxim capacităţile noastre cognitive, mulţumindu-ne cu rezolvarea problemelor de către computer (…) Copiii ar trebui instruiţi, încă din şcoala obligatorie, să înţeleagă ce înseamnă şi ce riscuri comportă.”

     

    Swapan Kumar Chandra, Calcutta, India, ascultător al Secţiei Engleze: ”În lumea de astăzi, influența inteligenței artificiale (IA) devine din ce în ce mai vizibilă în diferite sectoare, asistența medicală remarcându-se ca unul dintre cele mai transformatoare domenii. Tehnologiile IA fac progrese semnificative în India, în special în diagnosticarea timpurie și tratamentele medicale avansate. De la algoritmi de învățare automată, care prezic boli precum cancerul și afecțiunile cardiace, până la roboții conduși de inteligență artificială, care asistă la intervenții chirurgicale, potențialul de îmbunătățire a rezultatelor pentru pacienți este enorm. Deși nu am interacționat, personal, cu aceste tehnologii, am urmărit mai multe povești de succes, care evidențiază capacitatea remarcabilă a IA de a îmbunătăți detectarea precoce și de a îmbunătăți opțiunile de tratament. În India, soluțiile de asistență medicală bazate pe inteligență artificială sunt adoptate din ce în ce mai mult, în special pentru diagnosticarea timpurie (…) Deşi inteligența artificială este foarte promițătoare, ea implicǎ și preocupări etice. Confidențialitatea este o problemă importantă, deoarece sistemele IA colectează cantități masive de date sensibile ale pacienților. Este crucial sǎ ne asigurǎm că aceste date sunt gestionate în siguranță și utilizate în mod corespunzător. Cine controlează datele și cum sunt utilizate – sunt întrebări vitale care trebuie abordate. Există, de asemenea, îngrijorǎri cu privire la înlocuirea oamenilor la locul de muncă. Pe măsură ce IA devine mai integrată în asistența medicală, unele roluri în diagnosticare și administrare pot fi automatizate, ceea ce poate duce la pierderea locurilor de muncă. Privind spre viitor, sunt , în egală măsură, optimist şi precaut. Sper că IA va continua să rezolve cele mai mari provocări ale umanității, cum ar fi îmbunătățirea asistenței medicale, a educației și a conservǎrii mediului. Cu toate acestea, mă tem și că dependența excesivă de IA ar putea duce la pierderea abilităților umane esențiale și a gândirii critice. Mai mult, IA ar putea exacerba inegalitatea, mărind decalajul dintre cei cu acces la tehnologie avansată și cei fără. Reglementarea IA este crucială pentru asigurarea utilizării etice și corecte. Cred că este necesară cooperarea internațională, care să implice guverne, companii de tehnologie și organisme etice. Reglementările ar trebui să se concentreze pe transparență, corectitudine și menținerea supravegherii umane în domenii cruciale de luare a deciziilor. Astfel, inteligența artificială va continua să servească umanitatea, păstrând, în același timp, valori de bază precum empatia, responsabilitatea și compasiunea. În domeniul sănătății, IA are un potențial imens, deoarece diagnosticarea bazatǎ pe IA devine, din ce în ce mai răspânditǎ în India, în special pentru detectarea precoce a bolilor precum cancerul, tuberculoza și tulburările oculare. Aceste tehnologii nu numai că îmbunătățesc acuratețea, dar fac diagnosticarea mai accesibilă comunităților defavorizate. Deci, guvernanța responsabilă este esențială pentru a ne asigura că de aceste tehnologii beneficiază societatea în ansamblu. ”

     

    Stas Putilțev, Kursk, Rusia: ”În opinia mea, inteligența artificială schimbă, deja, lumea, treptat, de mulți ani. Acum se manifestă în multe aspecte ale vieții, de exemplu: plata online și plata fără numerar în sectorul serviciilor, studiul și munca de la distanță, întocmirea documentelor electronic şi nu pe hârtie. Astăzi, în 2024, aproape nicio industrie nu se poate lipsi de inteligența artificială, ceea ce înseamnă că, în 5-10 ani, nu va exista nicio industrie în lume care să poată exista fără ea. Conform estimărilor mele, locurile de muncă ale viitorului vor exista într-un format mixt de lucru, și va fi o distribuție flexibilă a orelor de lucru. Pe baza acestui fapt, majoritatea corporațiilor vor renunța, treptat, la birourile clasice, în favoarea birourilor hibride, care, la rândul lor, vor reduce costurile, pentru chirie, utilități și întreținere. Dependența de inteligența artificială este în creștere și va continua să crească în viitor, pe măsură ce aceasta devine parte integrantă a vieții noastre, din cauza diferitelor circumstanțe, iar procesul este ireversibil. Conform previziunilor mele, în douăzeci de ani, dependența oamenilor de inteligența artificială va fi de 95%. Utilizarea inteligenței artificiale ar trebui să fie reglementată într-un format echilibrat, de către stat, întreprinderi și societate. Numai cu astfel de mecanisme de interacțiune este posibilă prevenirea diferitelor riscuri în utilizarea acesteia. Avantajul inteligenței artificiale constă în rezolvarea unor probleme și sarcini complexe, prelucrarea și stocarea unor cantități mari de informații și simplificarea procesului de învățare și de lucru. Pericolul inteligenței artificiale constă în limitarea comunicării și interacțiunii vii între oameni, riscul pierderii interesului pentru realitatea vie, în favoarea realității virtuale, riscul dispariției multor profesii – ceea ce poate duce la creșterea șomajului, riscul opririi activității tuturor industriilor care susțin viața, în cazul unei defecțiuni tehnice la scară largă, precum și riscul deteriorării sănătății, prin utilizarea excesivă a gadgeturilor și a computerelor.”

     

    Giovanni Frassineti, Italia: “Inteligența artificială poate fi utilă în activităţi tehnice și mecanice. Să nu uităm că totul a fost creat de om și că, dacă sunt erori, nu este vina roboților, ci a oamenilor. La fel ca multe descoperiri și invenții, totul poate fi folosit pentru a face bine, dar și rău. Să sperăm că va fi bine!”

     

    Yigal Benger, Germania: ”Cu acest accent pe IA, Inteligența Artificială, unul dintre mai mulți termeni pentru această nouă tehnologie, vor exista cu siguranță unele comentarii critice până la foarte critice, dar și pozitive din partea ascultătorilor. Pentru mine, abordările critice sunt predominante, de exemplu, în domeniile de aplicare în care IA îngrădește sau pune în pericol creativitatea umană și activitatea intelectuală. De exemplu, în cazul utilizării prea extinse în instituții publice cum ar fi școlile, unde profesorii s-ar putea confrunta cu amenințarea de a deveni la un moment dat inutili sau să pară bufoni, în fața elevilor, colegilor și părinților.De asemenea, am o viziune critică asupra IA în medicină: dacă se acordă prea puțină atenție opțiunii medicilor, personalului medical și voinței pacienților, iar intervențiile chirurgicale eșuează, cine ar mai putea fi tras la răspundere? În politică, IA ar putea fi eventual utilă, parțial, în sistemele juridice și jurisprudență, dar nu sunt expert în domeniul juridic. În rest, însă, sunt uneori foarte critic când vine vorba de dezbateri parlamentare sau de utilizarea armelor nucleare. Cred că aici ar trebui să existe limitări clare, dar și aici limitele sunt, deseori, încălcate, de exemplu atunci când apar înlănțuiri de evenimente neprevăzute, ce nu sunt acceptabile sau dezirabile din punct de vedere uman. Oare e înțelept ca oricui să i fie permis să acceseze și să utilizeze orice fel de inteligență artificială? Aducerea acestui subiect în centrul atenției, de Ziua Ascultătorilor, nu este un lucru uşor, deoarece dezbaterile pe marginea IA înseamnă să privim foarte departe în viitor. Unele idei mi-au trecut prin minte în această după-amiază, dar, în concluzie, cred totuși că utilizarea anumitor dispozitive, cum ar fi smartphone-urile, PC-urile și aparatele radio, nu este ceva reprobabil, câtă vreme caracteristicile umane sunt sprijinite și nu eliminate complet.”

     

    Hugo Longhi, Argentina, ascultător al Secției Spaniole: “Termenul artificial, în sine, nu sună bine. Înseamnă ceva realizat de om și, prin urmare, imperfect, opusul naturalului, ceea ce este stabilit de regulile logice ale condiției umane. Pentru a înrăutăți lucrurile, aici vorbim despre inteligență, un beneficiu suplimentar cu care noi, oamenii, am fost răsplătiți, dar se intenționează ca aceasta să fie înlocuită de un dispozitiv, sistem sau program realizat de omul însuși! Acest prolog servește pentru a marca o opinie, dar, deoarece nimic nu se va schimba după ce voi scrie aceste rânduri, o sa spun că inteligența artificială se află deja printre noi. A sosit foarte discret, dar și-a făcut rapid loc în multe colțuri ale lumii. În curand, va fi aproape imposibil să ne mai descurcăm fără ea. Întrebarea este cum este sau cum va fi folosită. Dacă are rolul de a salva vieți, de a ajuta la rezolvarea calculelor de magnitudine, de a ajuta la conservarea speciilor de animale pe cale de dispariție sau de a determina cele mai bune formule de guvernare dintr-o țară, atunci va fi ceva pozitiv. Din păcate, nu pare să fie asa. Marile puteri au profitat deja de inteligența artificială, pentru a-i afecta pe alții. Astăzi, IA este un aliat-cheie în purtarea războiului și a distrugerii si acesta este un lucru rău. Ce putem face pentru a preveni răul cauzat de aceste practici noi? Aproape nimic. Să încercăm doar să profităm de beneficiile pe care le generează și să stăm – pe cât posibil – departe de răul pe care îl provoacă. Din acest motiv, și chiar cu reticență, mă supun finalităţii și deciziilor acestui nou protagonist al vieții noastre cotidiene. “

     

    Ferenc Koso, corespondent al mai multor publicaţii din Alibunar, Republica Serbia: “Cu siguranță, orice invenție este bine venită dacă nu se face abuz, cum ar fi, de exemplu, montajele foto și audio (…) Este periculos dacă vom abuza de inteligența artificială, iar jurnaliştii care vor adresa întrebări țintă vor fi discreditați de către cei ce nu spun adevărul.”

     

    Fan Hong jie, Jiande City, Zhejiang, Republica Populară Chineză, ascultător al Secţiei Engleze: ”Sunt foarte bucuros că am ocazia să particip la tema de discuție ‘Ziua Ascultătorului 2024’ la Radio România Internațional. Cred că acest subiect de discuție este foarte relevant pentru preocupările sociale actuale și, cu siguranță, va stimula participarea activă a publicului, care va rezona puternic cu subiectul.În ultimii ani, creșterea industriei inteligenței artificiale, precum și dezvoltarea tehnologiei, utilizarea ei socială, pericolele implicate și o serie de probleme, devin adesea știri importante acoperite de mass-media.Chiar în acest an, la examenul de admitere la universitate în China, o întrebare la subiectul de compoziţie este legat de inteligența artificială, de impactul fără precedent pe care, cu siguranţă, îl va avea asupra umanităţii. Toate zonele lumii viitoare vor continua să se dezvolte și să se schimbe, trebuie să ne confruntăm în mod activ cu această chestiune și să fim pregătiţi să ne gândim că ‘viitorul a venit’. Întrebarea eseu cere candidatului să scrie un articol de nu mai puțin de 800 de cuvinte, pentru a-și exprima gândurile pe subiectul ‘viitorul a venit’. Se poate spune că în munca, viața și studiile de zi cu zi ale oamenilor se discută din când în când despre IA. Chiar și unii lideri înțeleg subiectul, şi discută despre IA, din când în când, în întâlniri, conversații și rapoarte. Departamentele guvernamentale, colegiile și universitățile, școlile de partid și școlile din Liga pentru tineret invită adesea experți și savanți să prezinte rapoarte și să susțină prelegeri, astfel încât să popularizeze noi cunoștințe și idei noi despre IA și să insufle noi idei oficialilor guvernamentali și studenților. Cred că dezvoltarea inteligenței artificiale IA este produsul inevitabil al dezvoltării rapide a științei și tehnologiei în societatea de astăzi și al progresului civilizației umane în societatea de astăzi. În societatea informațională extrem de dezvoltată de astăzi, odată cu apariția inteligenței artificiale IA, pentru noi, ființele umane, în domeniul științei și tehnologiei, sunt lucruri pe care nimeni nu le poate face singur. Se poate spune că dezvoltarea inteligenței artificiale IA a deschis o nouă fereastră în știință și tehnologie pentru noi și a deschis o nouă pagină în dezvoltarea istoriei sociale. Dezvoltarea inteligenței artificiale a adus mult confort în viața noastră, cum ar fi casa inteligentă, îngrijirea medicală inteligentă și transportul inteligent, făcându-ne viața mai eficientă, mai convenabilă și mai sigură. În plus, IA joacă, de asemenea, un rol important în educație, finanțe, agricultură, apărare națională, prevenire și salvare a dezastrelor și în alte domenii și are contribuții mari la dezvoltarea și progresul societății. Dezvoltarea inteligenței artificiale ne-a adus, fără îndoială, multă comoditate, dar, desigur, a cauzat și o serie de probleme. Prin urmare, trebuie să privim rațional sabia cu două tăișuri a inteligenței artificiale. Nu este nevoie să producem frică și fobie extrem de ridicate, ci trebuie să facem față, curajos, provocării inteligenței artificiale, să avem o viziune rațională a dezvoltării inteligenței artificiale, să luăm, în mod activ, dar prudent, o serie de măsuri pentru a consolida reglementarea inteligenței artificiale și sarcinile sale, astfel încât să putem beneficia pe deplin de avantajele sale unice şi să evităm riscurile și problemele, pentru ca inteligența artificială să aducă un serviciu eficient pentru oameni, creând un viitor mai luminos.”

     

    Bidhan Chandra Sanyal, Bengal de Vest, India, ascultător al Secţiei Engleze: ”Inteligența artificială sau IA este o versiune perfecţionatǎ a unui sistem informatic. Poate îndeplini sarcini care necesită, în mod normal, inteligență umană. Aceste sarcini includ înțelegerea sau analiza datelor introduse, precum și capacitatea de a lua decizii rapide din aceste analize. Pe scurt, IA preia treptat majoritatea sarcinilor pe care oamenii le fac în mod regulat. Gândirea umană este folosită de computere pentru a lua decizii complete, pe baza unor informații incomplete, pentru a rezolva probleme complexe, a face planuri și a efectua cercetări. Iată câteva avantaje. Oamenii pot greși uneori, dar inteligența artificială nu face niciodată greșeli, dacă este programată corect. Deoarece deciziile IA sunt luate prin algoritmi proiectați, nu există niciodată șansa de a face greșeli în activitatea sa. Informațiile sunt întotdeauna exacte, iar performanța şi exactitatea economisesc timp și bani. Inteligența artificială facilitează luarea mai rapidă a deciziilor. Oamenii sunt foarte nehotărâţi, atunci când iau decizii. Acest sistem poate lua decizii mult mai rapid decât oamenii, prin diverse mijloace de învățare automată. Acest lucru duce la o execuție mai rapidă a lucrărilor. Inteligența artificială are capacitatea de a lucra continuu, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Oamenii nu pot lucra niciodată timp de 7 zile, 24 de ore, continuu. Oamenii au nevoie de somn și de odihnă, pe cȃnd IA este o mașină, așa că nu are nevoie de odihnă. Unul dintre cele mai mari avantaje ale inteligenței artificiale este acela că poate îndeplini sarcini riscante, care sunt prea periculoase ca sǎ fie fǎcute de oameni. Nu se pot îndeplini sarcini repetitive, la nivel maxim, de către o ființă umană normală, dar prin inteligență artificială este posibilă îndeplinirea perfectă a sarcinilor repetitive. Dezavantajele inteligenței artificiale: Sistemele IA sunt foarte scumpe. Menținerea sistemelor IA actualizate în mod regulat cu cele mai noi hardware și software și instruirea personalului costă întotdeauna o avere. Reduce locurile de muncǎ pentru oameni. Înlocuirea sarcinilor repetitive cu IA este benefică pentru companie, dar afectează angajarea. Lipsa competențelor în domeniul informației și tehnologiei îi va face pe oameni să-și piardă locurile de muncă tradiționale şi sǎ ajungǎ şomeri. Unul dintre dezavantajele utilizării sistemelor IA este lipsa de creativitate. IA nu poate gândi creativ. Şi, în special, absența sentimentelor este un dezavantaj. Deși sistemele IA sunt rapide și se îmbunătățesc constant, ele nu sunt capabile să valorifice emoțiile atunci când iau decizii. Nu poate face conexiuni moleculare cu oameni reali. Personal, sunt împotriva acestei inteligențe artificiale. Şomajul este deja o problemă în aproape toate ţările lumii. Doar un șomer poate înțelege durerea șomajului. Sistemele IA vor accelera creșterea șomajului. Așadar, chiar dacă este avantajoasă pentru câțiva oameni bogați sau înstăriți, va duce la un viitor sumbru pentru mase. Prin urmare, sistemul IA nu ar trebui implementat în toate cazurile. ”

     

    Kang Zhengheng, Republica Populară Chineză: ,,Discuția despre IA nu se va termina niciodată. Mai ales de când a apărut Chat GPT, am devenit conștienți de forța de care este capabilă IA, captivând atenția guvernelor, companiilor și chiar a oamenilor obișnuiți. În realitate, inteligența artificială a existat tot timpul, facilitând dezvoltarea și ușurând viața oamenilor. Opiniile lumii academice despre inteligența artificială sunt multiple, dar părerea mea este că inteligența artificială reprezintă o cale de a rezolva probleme imitând modelele de gândire umană”.

     

    ChatGPT – Inteligența artificială, despre ea însăși: „În ce fel credeți că IA va schimba lumea? Cred că inteligența artificială va avea un impact semnificativ asupra lumii în mai multe domenii. De exemplu, în sănătate, IA poate ajuta la diagnosticarea mai rapidă și mai precisă a bolilor. În educație, poate personaliza experiențele de învățare pentru studenți. De asemenea, în industrie, poate optimiza procesele de producție și poate îmbunătăți eficiența. Totodată, IA poate transforma modul în care interacționăm cu tehnologia, făcând-o mai accesibilă și mai intuitivă. Cu toate acestea, este important să gestionăm aceste schimbări cu atenție, având în vedere aspectele etice și sociale.

    Cum vor arăta joburile viitorului? Joburile viitorului vor fi probabil influențate semnificativ de progresele în tehnologie, în special de inteligența artificială și automatizare. Iată câteva tendințe pe care le putem anticipa:

    Roluri în tehnologie: Vor exista mai multe oportunități în domenii precum dezvoltarea software-ului, analiza datelor și securitatea cibernetică.

    Joburi creative: Creativitatea va deveni o abilitate din ce în ce mai valoroasă, cu roluri în design, marketing și producție de conținut, care se vor adapta la noile tehnologii.

    Îngrijire și servicii sociale: Pe măsură ce populația îmbătrânește, va crește cererea pentru profesii în domeniul sănătății și îngrijirii personale.

    Specialiști în etica IA: Pe măsură ce IA devine mai integrată în societate, va fi nevoie de profesioniști, care să se ocupe de problemele etice și de reglementare.

    Flexibilitate și muncă la distanță: Multe joburi vor permite un program de lucru flexibil și opțiuni de muncă de la distanță.

    Aceste schimbări vor necesita adaptabilitate și învățare continuă din partea angajaților, pentru a se menține relevanți pe piața muncii.

    Cât de dependenți vom deveni de IA? Dependența de inteligența artificială (IA) va varia în funcție de modul în care aceasta este integrată în viața cotidiană și de nevoile individuale și societale. Pe măsură ce tehnologia avansează, este probabil ca IA să devină din ce în ce mai prezentă în diverse domenii, cum ar fi sănătatea, educația, transportul și divertismentul. Această integrare poate aduce beneficii semnificative, cum ar fi eficiența crescută și accesibilitatea informațiilor. Cu toate acestea, este important să se mențină un echilibru și să se conștientizeze riscurile asociate cu dependența excesivă de IA, cum ar fi pierderea abilităților umane esențiale și problemele legate de confidențialitate și securitate. În concluzie, viitorul dependenței de IA va depinde de alegerile pe care le facem ca societate în ceea ce privește utilizarea și reglementarea acestei tehnologii.

    Cine și cum ar trebui să reglementeze utilizarea IA? Reglementarea utilizării inteligenței artificiale (IA) ar trebui să fie un efort colaborativ, care implică mai multe părți interesate, inclusiv guverne, organizații internaționale, sectorul privat, cercetători și societatea civilă. Iată câteva sugestii privind cine ar trebui să reglementeze și cum:

    Guvernele: Autoritățile naționale ar trebui să dezvolte cadre legislative care să abordeze aspectele etice, de securitate și de responsabilitate legate de IA. Aceste reglementări ar trebui să fie flexibile pentru a se adapta rapid la evoluțiile tehnologice.

    Organizații internaționale: Instituții precum ONU sau Uniunea Europeană pot juca un rol crucial în stabilirea unor standarde internaționale pentru utilizarea IA, promovând cooperarea între țări și asigurându-se că reglementările respectă drepturile omului.

    Sectorul privat: Companiile care dezvoltă și implementează soluții de IA ar trebui să adopte coduri de etică și bune practici, asigurând transparența și responsabilitatea în utilizarea tehnologiilor lor.

    Cercetători și experți: Specialiștii în domeniul IA ar trebui să contribuie la elaborarea reglementărilor prin cercetări și analize care să evidențieze riscurile și beneficiile tehnologiilor emergente.

    Societatea civilă: Implicarea publicului și a organizațiilor non-guvernamentale este esențială pentru a se asigura că reglementările reflectă valorile și preocupările cetățenilor, promovând un dialog deschis despre impactul IA asupra societății.

     

    În concluzie, reglementarea utilizării IA ar trebui să fie un proces dinamic și colaborativ, care să asigure un echilibru între inovație și protecția drepturilor individuale și a intereselor societale.

    Care sunt, în opinia dumneavoastră, avantajele și pericolele folosirii IA? Utilizarea inteligenței artificiale (IA) aduce atât avantaje semnificative, cât și pericole potențiale. Iată o prezentare generală a acestora:

    Avantaje:

    Eficiență și productivitate: IA poate automatiza sarcini repetitive și consumatoare de timp, permițând angajaților să se concentreze pe activități mai strategice și creative.

    Analiza datelor: IA poate procesa și analiza volume mari de date rapid și precis, oferind informații valoroase care pot sprijini deciziile de afaceri și cercetarea.

    Îmbunătățirea serviciilor: În domenii precum sănătatea, IA poate ajuta la diagnosticarea bolilor, personalizarea tratamentelor și îmbunătățirea îngrijirii pacienților.

    Inovație: IA stimulează inovația în diverse industrii, de la transport (vehicule autonome) la divertisment (crearea de conținut generat de IA).

    Accesibilitate: Tehnologiile bazate pe IA pot îmbunătăți accesul la informații și servicii, facilitând interacțiunea cu utilizatorii din diverse medii.

    Pericole:

    Pierderea locurilor de muncă: Automatizarea prin IA poate duce la dispariția anumitor locuri de muncă, în special în sectoare care depind de sarcini repetitive.

    Bias și discriminare: Algoritmii de IA pot reflecta prejudecăți existente în datele de antrenament, ceea ce poate duce la decizii discriminatorii în domenii precum recrutarea sau justiția.

    Confidențialitate și securitate: Utilizarea IA implică adesea colectarea și analiza unor cantități mari de date personale, ceea ce ridică probleme legate de confidențialitate și securitate cibernetică.

    Dependenta de tehnologie: O dependență excesivă de IA poate duce la pierderea abilităților umane esențiale și la o diminuare a gândirii critice.

    Control și responsabilitate: Există riscuri legate de lipsa de transparență în deciziile luate de IA, ceea ce poate face dificilă stabilirea responsabilității în caz de erori sau abuzuri.

    În concluzie, utilizarea IA oferă oportunități semnificative, dar este esențial să abordăm cu atenție provocările și riscurile asociate pentru a asigura o implementare etică și responsabilă a acestei tehnologii.”

  • “Ziua Ascultătorului” 2024 la Radio România Internaţional

    “Ziua Ascultătorului” 2024 la Radio România Internaţional

    Dragi prieteni, pe 3 noiembrie 2024, în prima duminică de după ziua Radioului românesc, pe care o sărbătorim în fiecare an la 1 noiembrie, vă așteptăm la “Ziua Ascultătorului” la Radio România Internațional.

     

    Desprinsă parcă din literatura științifico-fantastică, dar fondată ca disciplină academică încă din anul 1956, inteligența artificială (IA) este tot mai prezentă în viața de zi cu zi și produce transformări profunde la toate nivelurile societății. Comparată, adesea, ca impact, cu revoluția industrială, IA aduce beneficii incontestabile, dar și numeroase provocări și riscuri semnificative.

     

    Opiniile experților sunt împărțite. În timp ce unii consideră că inteligența artificială devine indispensabilă în viitor, alții vorbesc despre potențialul acesteia de a distruge omenirea.

     

    În ediţia 2024 a “Zilei Ascultătorului” la RRI vă întrebăm în ce fel credeți că IA va schimba lumea? Cum vor arăta joburile viitorului? Cât de dependenți vom deveni de IA? Cine și cum ar trebui să reglementeze utilizarea IA? Care sunt, în opinia dumneavoastră, avantajele și pericolele folosirii IA?

     

    Aşteptăm cu interes răspunsurile dvs., pentru a le include în programele RRI din 3 noiembrie 2024! Ele pot fi trimise prin e-mail, la ro@rri.ro sau pe Facebook. Dacă doriţi, puteţi să trimiteţi răspunsuri audio preînregistrate pe WhatsApp, la +40744312650, sau ne puteţi trimite numărul dvs. de telefon şi vă vom suna din studio pentru a înregistra audio mesajul dvs. Mulţumim!

  • Ziua ascultătorului 2021

    Ziua ascultătorului 2021

    2021 a fost, ca şi 2020, afectat de pandemia de
    COVID-19, care ne-a bulversat viaţa şi obiceiurile cotidiene, ne-a îndepărtat,
    la propriu, de rude şi prieteni, ne-a făcut să renunţăm la multe dintre
    modurile de petrecere a timpului liber.


    Bombardaţi din toate părţile de ştiri şi informaţii, am constatat cât de
    greu este să distingem, uneori, ştirile adevărate, informaţiile reale, de
    ştirile false şi alarmiste. Pe tot parcursul pandemiei, posturile publice de
    radio şi televiziune au căutat să ofere un jurnalism de calitate, cu informaţii
    pe care audienţa să se poată baza, iar răspunsul a fost pe măsură: oamenii s-au
    reorientat către posturile publice.


    De aceea, în ediţia de anul acesta a Zilei Ascultătorului la RRI v-am
    întrebat, din nou, de unde v-aţi informat cel mai mult despre pandemie, dar şi
    dacă aţi scos din lista dumneavostră de surse de informaţii sursele dovedite că
    propagă ştiri false şi dezinformează. Care este rolul radioului, mai ales al
    radioului public, în viaţa dumneavostră, în această perioadă de incertitudine?


    Vă invităm să descoperiţi câteva dintre răspunsurile şi
    opiniile ascultătorilor noştri:


    Tema de anul acesta este foarte interesantă și provocatoare. Multe
    organizații private de media au dezinformat cu privire la pandemia Covid-19,
    fiind mai interesate de profit decât de viețile oamenilor. Medicație greșită,
    ideea de auto-medicație și tratamente tradiționale au fost promovate de
    diferite organizații media, ceea ce nu numai că a creat haos printre mase, dar
    i-a și descurajat pe medici și pe cei care lucrează în sistemul de sănătate.
    Posturile de radio și televiziune publice au jucat un rol responsabil, au rămas
    calme în perioada de vârf a pandemiei și au continuat să ofere informații
    autentice furnizate de guvern și de Organizația Mondială a Sănătății. Este
    destul de evident acum că din ce în ce mai mulți oameni se bazează pe
    televiziunea și radioul publice pentru a înțelege situația mai bine și a se
    informa despre pandemie. RRI a jucat un rol important în furnizarea
    informațiilor corecte către publicul său din întreaga lume și suntem
    recunoscători postului pentru transmiterea de informații de actualitate,

    ne scrie ascultătorul nostru din India, Mahesh Jain.


    Din
    păcate, pandemia a adus şi o explozie a ştirilor false, a dezinformărilor, a
    ştirilor senzaţionale, a informaţiilor neverificate, aruncate în spaţiul public
    cu sau fără intenţie, mai ales prin reţelele sociale, subliniază Roberto
    Celestre din Italia
    : Răspândirea rapidă a pandemiei, care a
    provocat nenumărate decese, a făcut loc unei supraexpuneri mediatice a unor
    așa-ziși ‘experți’, al căror rol de ‘difuzori’ ai informației, cu scopul de a
    sensibiliza și a aduce la cunoștința publicului diverse aspecte ale pandemiei,
    a avut în unele cazuri efectul contrar. (…) Știrea livrată ‘gata de citit’,
    fără a fi mediată de un editorialist sau de informații aprofundate, a avut un
    puternic impact negativ. Mulți au pretins a fi cunoscători, ceea ce a dăunat
    interesului colectiv. Sursele mele de informare despre acest subiect rămân
    radioul, ziarele sau reportajele speciale de televiziune. Cu siguranță, este o
    temă spinoasă și greu de dezbătut, deoarece riscăm fie să lăudăm excesiv, fie
    să demonizăm un mijloc de informare, uitând că, până la urmă, mass-media
    înseamnă un intermediar. Așa că îi revine celui care citește, sau ascultă
    știrea, obligația de a avea o abordare critică, din păcate în multe cazuri
    ‘delegată’ rețelelor sociale.



    Tot din Italia, Marco Eleuteri ne mărturisește că pandemia
    ne-a împins pe foarte mulți dintre noi să redeschidem aparatele de radio. Așa
    că ne-am simțit legați unii de alții și atunci când unele rețele sociale nu au
    funcționat, amintindu-ne că, în orice moment, radioul este singurul mijloc care
    îi unește pe oameni.



    Despre importanța radioului, ca sursă credibilă și
    accesibilă de informare, ne scrie și ascultătorul nostru Lu Dacheng, din
    China
    : După părerea mea, radioul și televiziunea publice sunt cele mai
    de încredere organizații media în ceea ce privește pandemia Covid-19. Canalele
    de socializare, pe de altă parte, propagă multe zvonuri și informații
    neverificate, precum și știri false. Cred că radourile publice au fost prompte
    și de încredere în vremurile dificile cauzate de pandemie. Radioul, în plus,
    este și mult mai ieftin și poate ajunge în zone izolate.



    Posturile publice de radio și televiziune reprezintă un
    garant al diversității de opinie, și, în același timp, principala sursă
    credibilă de informații, subliniază ascultătorul nostru din Germania, Michael
    Willruth
    : Despre COVID mă informez în principal de la posturile germane
    publice de radio și televiziune, adică ARD și ZDF. Informații veridice despre
    COVID se mai găsesc în secțiunea locală a cotidienelor. Surse credibile de
    informare despre COVID în străinătate sunt Radio România Internațional, KBS
    World Radio din Seul și Austria 1.(…) Mai există si câteva posturi străine de
    radio mici, care emit pe unde scurte, de la care se pot afla informații despre
    COVID, cum ar fi Radio Tirana. Foarte interesante au fost și conferințele de
    presă ale Institutului Robert Koch (…) Pentru a mă informa despre politică și
    actualitate, nu prea folosesc internetul. Pe internet, este foarte ușor să dai
    click doar pe ceea ce corespunde propriei opinii, televiziunea publică însă
    este un garant al diversității de opinie. Îmi place să folosesc internetul
    pentru a mă informa despre anumite subiecte, cum ar fi radioamatorismul și
    aparatele vechi de radio. Din nefericire, pe unele site-uri de internet se
    răspândesc informații false despre COVID. Așa ceva nu se întâmplă de obicei la
    serviciile publice de radio si televiziune.



    În pandemie, și nu numai, posturile internaționale de radio sunt alegerea
    predilectă a celor care caută surse sigure de informații, printre care se
    numără și Kirill Sosnovski din Rusia: Principala sursă de informaţie
    despre pandemie pentru mine sunt emisiunile informative ale posturilor de radio
    internaţionale, care emit în rusă. Dacă mă interesează care este situaţia
    epidemiologică din Europa Centrală ascult RRI şi datorită înaltului
    profesionalism al radiojurnaliştilor nu mă îndoiesc nici o secundă de
    veridicitatea informaţiilor prezentate. Vorbind despre rolul radioului în viaţa
    mea pot spune că datorită emisiunilor RRI mi se deschide o întreagă lume,
    frumoasă, marcată de muzică clasică şi literatură.



    RRI reprezintă o opțiune zilnică de ascultare și pentru Naghmouchi Nouari,
    din Algeria
    , care ne scrie: În momentul de faţă,
    coronavirusul a lovit întreaga planetă şi a cristalizat atenţia tuturor asupra
    lui, încă de la momentul apariţiei, în decembrie 2019. În această lume ajunsă
    cu susul în jos, posturile de radio au fost nevoite să se adapteze pentru a
    face faţă fluxului continuu de informaţii. Este şi cazul RRI. Radioul este un
    mijloc media care transmite aici şi acum, un fel de fereastră prin care oamenii
    au putut să observe pandemia şi care le-a adus informaţii despre restricţii şi
    despre măsurile sanitare luate de autorităţi. Şi mai ales, graţie căruia au
    putut să afle mai multe despre campaniile de vaccinare.



    Diversitatea, relevanța și veridicitatea informațiilor sunt extrem de
    importante pentru ascultătorul nostru Jorge Suir din Mexic, care
    consideră că posturile internaționale de radio respectă aceste criterii: Radioul
    este cea mai bună sursă de informare în prezent. În comunitatea mea, serviciul
    de internet nu este foarte bun, iar recepția semnalului de televiziune publică
    este aproape zero. Emisiunile pe unde scurte sunt preferatele mele, datorită
    lor am reușit să fiu la curent cu informații veridice și viabile. Acest tip de
    emisiuni de la diferite posturi de radio din întreaga lume îmi oferă
    posibilitatea de a avea acces la o altă perspectiva asupra economiei globale și
    de a fi informat despre urgențele din sănătate. Pentru mine este foarte
    important să am surse de informații credibile, pentru a putea afla cele mai
    actuale știri despre pandemie și pentru a le împărtăși cu familia, prietenii și
    cunoștințele mele. Din punctul meu de vedere, aceasta este una dintre cele mai
    bune modalități de a preveni răspândirea zvonurilor și a informațiilor false.
    Adesea am eliminat diverse surse de informații din cauza cantității mari de
    informații irelevante și nefondate, livrate zilnic, și chiar am redus consumul
    de informații de pe internet. Obișnuiam să citesc știrile folosind smartphonul
    în drum spre casă, acum prefer să citesc o carte.



    Serviciul public de radio este o opțiune clară de ascultare pentru Guido
    Panebianco din Italia
    , care consideră ca RRIeste atașat
    principiilor riguroase ale serviciului public în selectarea știrilor: Principalele
    surse de informații referitoare la pandemie, pe care le consult zilnic, sunt
    Internetul și radioul, mai puțin televiziunea. Imaginile prezentate de
    televiziuni îmi induc un alarmism excesiv, așa încât încerc să elimin această
    sursă de informare în timpuri atât de dificile pentru întreaga umanitate. Caut
    întotdeauna cele mai bune site-uri și ascult mai ales postul public – Radio
    RAI. Evident, ascult și Radio Romania International pentru a fi atent la ce se
    întamplă în Romania, pe care o iubesc foarte mult. Cred că atât în Italia cât
    și în România, serviciul public de radio este foarte serios și furnizeaza știri
    care scot din discuție orice fake news. (…) In opinia mea, voi, la Radio
    Romania International, sunteți atașați principiilor riguroase ale serviciului
    public în selectarea știrilor, bazându-vă – în parte, cred, pe conținutul
    postului public românesc cel mai cunoscut – Radio Romania Actualități. Cu
    siguranță, întotdeauna este loc de îmbunătățirea selecției știrilor, și este
    exact ceea ce aștept de la un serviciu public de radio, deoarece sunt un
    ascultător destul de exigent.



    Din Franța, Philippe Marsan ne mărturisește că: Radiodifuziunea
    a jucat dintotdeauna un rol important în Franţa. E suficient să ne aducem
    aminte de războaiele mondiale, de Mai 1968, etc. Ei bine, acum doi ani când
    pandemia s-a abătut peste noi, omenirea beneficia de fel de fel de mijloace
    media- radiouri publice şi private, televiziuni, presă scrisă, Internet. Dacă
    din punctul de vedere al conţinutului posturile de radio – publice sau private-
    se aseamănă, diferenţele apar când vorbim de felul în care aleg să transmită
    informaţia. Mai ales că multe radiouri sunt orientate către guvern şi primul
    ministru. La polul opus găsim reţelele sociale unde avem o varietate de mesaje
    și de surse, multe eronate. În contextul actualei crize, consider că radioul
    public suferă de o lipsa de deschidere, de autonomie și de libertate de
    expresie. Trăim vremuri grele, în care un virus loveşte popoare şi omoară
    oameni. Iar radioul, adesea, pare că este o voce care loveşte în ascultători,
    încercând să-i convingă pe rebeli să se vaccineze. Personal, rămân optimist şi
    încrezător într-o lume în care radioul va continua să ne informeze, să ne
    liniştească şi să ne sfătuiască pe un ton optimist.



    Tot din Franța, de la Nisa, Christian Ghibaudo ne
    împărtășește experiența sa din perioada pandemiei: În
    februarie-martie 2020, încă lucram în domeniul sănătăţii şi în momentul acela,
    totul s-a prăbuşit. A trebuit să facem faţă unui nou fel de a lucra şi chiar şi
    relaţiile între noi, angajaţii, s-au schimbat. La început, am fost asaltaţi de
    fel de fel de informaţii contradictorii. Adevărul este că nimeni nu ştia cum să
    gestioneze această criză, fiecare îşi exprima părerea, iar în timpul ăsta
    oamenii sufereau de singurătate şi izolare, iar unii ajungeau să părăsească
    definitiv lumea noastră. Două săptămâni mai târziu se formaseră deja două
    tabere: cei pro guvern şi pro Macron, care repetau tot ce spuneau autorităţile,
    fără să verifice prea mult, şi opoziţia mediatică unde se critica tot ceea ce
    spunea guvernul. Pe măsură ce zilele treceau, am observat că ajunseserăm la
    mijloc, prinși între informaţii adevărate si false, încât nu știam ce să
    mai credem. În ceea ce mă priveşte, nu am luat în considerare informaţiile de
    pe reţelele de socializare pentru că acestea nu pot fi verificate. De
    altfel, cu ocazia acestei crize, am putut constata cu toţii şi nocivitatea
    acestor reţele, care și-au dovedit de multe ori utilitatea. Ca o concluzie, aş
    spune că încă de la începutul pandemiei, oamenii au fost manipulaţi şi de către
    autorităţi, şi de către conspiraţionişti. Din păcate, cu ocazia acestei crize
    mulţi dintre noi au constatat incompetenţa celor care ne guvernează sau care
    pretind că o fac. Peste câteva luni, în Franţa vor fi alegeri prezidenţiale. O
    spun de pe acum că nu mă voi prezenta la urne. Mai bine plec într-o călătorie,
    poate chiar în România.



    José Luis Corcuera din Spania consideră că: radioul public joacă un rol
    foarte important pentru societate în general. Este un mijloc de comunicare
    accesibil tuturor sectoarelor populației și este un mijloc foarte eficient de
    informare a populației cu privire la măsurile sanitare etc. De asemenea, este
    important de menționat că programele culturale și muzicale ajută la reducerea
    nivelului de stres și anxietate cauzate de hiperconectivitatea actuală determinată
    de restricții. Cunosc cel mai bine radioul și televiziunea publică din Spania.
    Cea mai mare problemă, după părerea mea, este politizarea mass-media de stat,
    din ce în ce mai manipulată de partidul de guvernământ. De fiecare dată când un
    nou partid intră la guvernare, își infiltreaza pur si simplu oamenii în
    entitatea publică, așa cum este, pentru a încerca să manipuleze tot ce se poate
    manipula. Mass-media administrată de comunitățile autonome sau de guvernele
    regionale este, de asemenea, politizată și aș spune chiar mai mult decât
    mass-media de stat. Dar atenție că nici mass-media privată nu este lipsită de
    tentaculele politicienilor, aproape toate rețelele de radio și TV, inclusiv
    ziarele, sunt de obicei poziționate față de unul dintre cele două partide
    politice care de obicei alternează la putere.



    Tot din Spania, Artur Fernandez Llorella ne împărtășește experiența
    sa: Am avut încredere în postul de radio public din regiunea mea și
    cred că am primit informații de încredere de la acest post. Am respins alte
    surse de informare care nu sunt serioase sau care pur și simplu disemineaza
    știri false.



    La rândul său,
    Mei Lin din China, ne dezvăluie opțiunile sale de ascultare: Pentru
    a fi la curent cu situația și evoluția pandemiei, sursele de informare predilecte
    sînt cele oficiale, de stat. Dintre toate știrile le aleg pe cele credibile, le
    separ pe cele reale de cele false. Mai mult decât atât, îmi place să ascult
    opinia specialiștilor din sistemul medical public.



    Tot din China, Ji
    Kuang
    ne mărturisește că: Mijlocul de informare cel mai la
    îndemână și mai credibil pentru omul obișnuit din China este mass-media de
    stat. Dacă dorim să fim la curent cu știrile dintr-o țară, mass-media naționale
    sînt cele în care putem avea încredere.



    Ilia Krapivko din Rusia consideră căîncrederea în radiourile publice va
    creşte din cauza volumului mare de ştiri false provenite din alte surse:
    În fiecare zi la ora locală 20.00 setez aparatul de radio pe frecvenţele
    RRI şi vă ascult în timp ce îmi fac temele. Sunt elev în clasa a zecea şi
    conducătorul colectivului muzeului istoric al şcolii. Pandemia, desigur, ne-a
    schimbat vieţile, dar pot să spun că regulile introduse au devenit normalitate.
    De exemplu, nu mai urmăresc statisticile oficiale despre infectările cu noul
    coronavirus, cum făceam acum un an, dar ştiu că datele statistice au rămas
    triste. Aflu aceste lucruri de la radio. Pentru că nu urmăresc alte surse de
    informaţii, în afară de radio, nu pot spune nimic despre ele, însă pot spune că
    aud de fake news şi de provocări, pe care le detest, cum detest şi campania
    antivaccinare. Sunt convins că încrederea în radiourile publice va creşte din
    cauza volumului mare de ştiri false provenite din alte surse. Vă mulţumesc
    pentru că vă alegeţi cu atenţie informaţiile şi ne informaţi despre aceste
    subiecte.



    Radioul on-demand și podcasturile devin tot mai populare nu numai în rândul
    creatorilor dar și utilizatorilor de conținut, după cum subliniază și Volodymyr
    Kovalciuk din Kiev
    , Ucraina: Este
    bine că Radio România International a început să posteze și fișiere audio pe
    web-site si pe pagina sa de Facebook. De acolo, pot descărca foarte ușor
    emisiunea în limba ucraineană și apoi asculta într-un moment convenabil. Cred
    că viitorul este rezervat unui radio al cărui produs sub formă de podcasturi
    sau fișiere audio va fi disponibil pentru ascultare oricând și nu întotdeauna
    pe computer. Postul dumneavoastră de radio are o misiune foarte importantă -
    informarea publicului din Ucraina despre evenimentele din țara vecină, în
    contextul în care, din păcate, mass-media ucraineană, din anumite motive,
    acordă prea puțină atenție țărilor vecine
    .



    Ivan Lebedev din Rusia, care ascultă RRI din 2004, alege atât posturi locale cât
    și internaționale și preferă abordările mai puțin alarmiste: Ascult în
    permanenţă un post de radio local, ‘Radio Rusia Sankt-Petersburg’ şi patru
    posturi străine – Vocea Vietnamului, NHK World Japan Russian, RRI şi Radio
    Taiwan International. În afară de statistici seci despre numărul de
    îmbolnăviri, însănătoşiri şi decese aş vrea să aud prognoze optimiste, legate
    de încetinirea răspândirii acestui virus în respectivele ţări. Vreau să cred că
    imunitatea de turmă, iubirea de oameni şi credinţa în viaţă vor deveni
    atributele luptei pentru profilaxia acestei boli. ‘Împreună vom învinge
    Covid19’ spun deseori crainicii și cred că nu sunt cuvinte goale. Dacă oamenii
    își doresc cu adevărat, eforturile lor se pot concretiza.


    Vă mulțumim tuturor că ne-ați fost alături și vă invităm să ne ascultați în
    continuare pe frecvențele RRI!























  • «Ziua Ascultătorului» 2015 la Radio România Internaţional

    «Ziua Ascultătorului» 2015 la Radio România Internaţional

    Dragi prieteni, duminică, pe 1 noiembrie 2015, de Ziua Radioului românesc, este şi «Ziua Ascultătorului» la Radio România Internaţional. Cum a devenit deja o traditie, vă invităm să participaţi activ, cu o contribuţie, la emisiunea noastra specială, care de data aceasta este dedicată refugiaţilor.



    Cu toţii am urmărit ştirile despre criza refugiaţilor. Este vorba de fuga a sute de mii de oameni, care cu riscul vieţii, şi-au părăsit ţările natale şi au venit în Europa. Numărul lor reprezintă o mare provocare pentru Europa, pentru valorile europene, piaţa muncii, creşterea economică, integrarea în societate. Totodată nu putem ignora că fiecare refugiat are o poveste proprie, de cele mai multe ori foarte tristă.



    Asadar, de «Ziua Ascultătorului la RRI» vă invităm să ne împărtaşiti opiniile voastre despre problema refugiaţilor sau, de ce nu, să ne transmiteţi poveşti despre refugiaţi. Suntem siguri că mulţi dintre voi aveţi astfel de istorii, datorită conflictelor din toată lumea.



    Aşteptăm cu mare interes răspunsurile în scris sau înregistrate (dacă doriţi vă sunăm pentru a înregistra audio contribuţiile dvs.), prin e-mail, pe Facebook şi celelalte profiluri de social media sau direct prin formularul de comentarii de pe site-ul RRI. Coordonatele noastre sunt: Radio România Internaţional, str. General Berthelot nr. 60–64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, e-mail ro@rri.ro sau serviciul.roman.rri@gmail.com. (Irina Adamescu)