Radio România Internațional

Tag: Ziua Brancuşi

  • Brâncuşi

    Brâncuşi


    Aoa şi 145 di añi, Hobița, tru locãrli a Gorjului ditu România, s’aminta Constantin Brâncuși, anămusitlu sculptoru di ma amănatu, a curi atelieru easti ţănutu, tru ună turlie di clopatu di geami, tu misuhorea-a Parislui. Paris agiumsi tru 1904, hiinda cunuscut până atumţea ca un sculptoru cu comendzâ publiţi tru România ama cari aștipta să spunâ a lumillei unâ nauâ concepție artistică.



    Să spuni ti Brâncuși că inventă sculptura, di u adusi pi livelu a teribilului secolu XX. Perioada di ahurhită easti băgată tru contextul a niaprukearillei ună cali pi urnekea-a marilui Rodin. Preayalea-ayalea, viziunea alu Brâncuși iasi tu videală tutu cama limbidu, iesu tu migdani mărli a lui temi, alăvdati nica ditu ahurhită, agiumti azã cu anami. Artistul ciuduseaşti pritu abordarea directă a materialului ditu cari s’andreadzi viziunea. Lemnul îlli aduţi aminti ti ahurhita ditu România, easti un material yiu, caldu. Acaţă tu lucru cheatra pritu tăllitura directă, vărtoasă și intensă, mañieră cari ună turlie avea chirută dinintea a modelajlui și a halcumăllei turnată. Multi ditu lucrărli a lui suntu brundzuri turnati, ama și tu aestă arădăriki ari ngătanu ti finisaj, ti pilikisirea tsi adutsi yilipseari.



    Cari tsi s’hibă turlia di materialu, sculpturli a lui cabaia expresivi reprezintă mări temi spirituali, idei filotimi, senzații și fenomeni. “Măyistrili” a lui suntu sugestii a azboiurlui cari feaţi că imaghinea-a lor s’hibă mbărţitată di piloțlli spațiali americañi. Multu ayoñea, tru 1913, America lu scoati tu videală Brâncuși și s’amintă ună pirmituseari di vreari cari armăni tu bană, nica ş’cama largu, până tru kirolu di adză. Expozițiili a lui ditu Statili Uniti suntu alithealui evenimenti a deapoa tiniri americañi, yinitori mări artiști, cându yinu Paris caftă să s’andămusească cu năsu.



    Tru 1938, Târgu-Jiu, reședința-a Gorjului iu s’amintă, eara dişcllisă nai cama mari operă alu Brâncuși, un complexu di ma multi sculpturi, mplini di spiritualitati, noimi și simboluri. Acatsă tu isapi pritu lucrărli a lui memoria a tinirloru ţi feaţiră curbani tu Protlu Polimu Mondialu ca ună tiñiseari pritu apuntea anamisa di bană şi moarti. Anchiseaşti di la Measa-a Tăţearillei, agiundzi la Sucakea-a Stoaliloru, deapoa pi sumu Poarta-a Băşearillei, a ampărţarillei, agiundzi pi Calea-a Eroilor ţi treaţi pritu misuhorea-a căsăbălui, s-dănăseaşti ti ună gheavasi la băsearica acăţată tu priimnarea ti videari deapoa, ndreptu, fără vără arăpasu, cătă Coloana Infinitului, a pricănuştearillei ţi nu ari bitisită, scară cătă ţeruri. Easti templulu golu pi cari Brâncuși aprăftăsi s-lu analţă, tu cari ş-adună tuti viziunile și concepțiile, yisili și bănaticlu di cathi dzuua. Eara aţea ditu soni vizită tru văsălie, aţea ditu soni andamasi, di itia că Doilu Polimu Mondialu și alăxerli ţi s’feaţiră deapoa va lu’află marli artist utu auşeaticu și lăndzitu, niakicăsindalui ţi s’faţi cu duñeaua.



    Tru văsilia a lui easti lugursitu decadentu, di cătră năulu regimu, comunistu, cari nu âlu va ti prufetu la el acasă. Acă nu ari lucri căndisitoari, s’lugurseaşti că avea tu naeti s’alasă ti România atelierlu a lui, cari easti, tora, tru un monumentu di arhitectură modernă, pi esplanada a Tentrului Pompidou di Paris. Cadealihea easti că, la 80 di añi și după 50 di añi ţi âlli tricu tru Franța, bitărnulu artistu caftă cetățenia franceză, tra s’poată s’bitisească lucărlu cu donația cătră statlu francez.



    Tru 1957, marli sculptoru Constantin Brâncuși, amintatu Hobița, tru România, dusi la Aţelu di Analtu, Paris, iu ş’află arăpaslu tu cunuscuţlli mirminţă parizieañi Montparnasse. Nu alargu, easti prota a lui “Băşeari/Sărut”, sculptura ţi veaglle murmintul a unăllei tiniră arusoaică cari s-vătămă ditu vrearea ţi u avea ti unu yeatru român di Paris. Tora, arta și viziunea a marlui sculptoru suntu cunuscuti tru tută lumea, multu aprukeati di aţelli cu vrearea ti artă, di specialiști nica şi di colecționarllii cari lă da cotații di dzăţ di miliuñi di dolari. Mărli muzee a lumillei, cari au șansa tra s’aibă opera adrati di Brâncuși, ndregu expoziții di mari vazi tru cari opera și bana-a marilui sculptoru suntu arădăpsiti tu ună videală speţială. Aoa şi vără 5 añi, 19 di şcurtu, dzuua cându, tru 1876, s-amintă sculptorlu Constantin Brâncuși, fu apufusită, pritu nomu, tru România, sărbătoari națională cu numa di “Dzuua Brâncuși”.


    Autoru: Marius Tiţa


    Apriduţearea: Taşcu Lala









  • Brâncuşi

    Brâncuşi

    În urmă cu 145 de
    ani, la Hobița, în ținutul Gorjului din România, se năștea Constantin Brâncuși,
    celebrul sculptor de mai târziu, al cărui atelier este păstrat, ca sub un
    clopot de sticlă, în mijlocul Parisului. La Paris a ajuns în 1904, fiind deja
    un sculptor cu comenzi publice în România dar care aștepta să arate lumii o
    nouă concepție artistică.

    Se spune despre Brâncuși că a inventat sculptura,
    aducând-o la nivelul teribilului secol XX. Perioada de început este pusă în
    contextul refuzului unui drum în maniera marelui Rodin. Treptat, viziunea lui
    Brâncuși se conturează tot mai clar, apar marile sale teme, apreciate de la
    început, celebre astăzi. Artistul uimește prin abordarea directă a materialului
    din care își construiește viziunea. Lemnul îi amintește de începuturile din
    România, este un material viu, cald. Abordează piatra prin tăietura directă,
    puternică și intensă, manieră care cam dispăruse în fața modelajului și a
    bronzului turnat. Multe dintre lucrările sale sunt bronzuri turnate, fără
    îndoială, dar și aici vine cu o mare atenție pentru finisaj, pentru șlefuirea
    care dă strălucire.


    Indiferent de material, sculpturile sale extrem de
    expresive reprezintă mari teme spirituale, idei generoase, senzații și
    fenomene. Măiestrele sale sunt sugestii ale zborului care a făcut ca imaginea
    lor să fie asumată de piloții spațiali americani. Destul de repede, în 1913,
    America îl descoperă pe Brâncuși și se naște o poveste de dragoste care
    durează, încă și mai intensă, până în prezent. Expozițiile sale din Statele
    Unite sunt adevărate evenimente iar tineri americani, viitori mari artiști,
    când vin la Paris caută să îl întâlnească.

    În 1938, la Târgu-Jiu, reședința
    Gorjului natal, era inaugurată cea mai mare operă a lui Brâncuși, un complex de
    mai multe sculpturi, pline de spiritualitate, sensuri și simboluri. Tratează
    memoria tinerilor căzuți în Primul Război Mondial ca pe o smerită punte între
    viață și moarte. Se pleacă de la Masa Tăcerii, se trece pe Aleea Scaunelor,
    apoi pe sub Poarta Sărutului, a despărțirii, se merge pe Calea Eroilor ce trece
    prin mijlocul orașului, se oprește preț de o slujbă funerară la biserica
    inclusă în traseu apoi, drept, fără vreo abatere, spre Coloana Infinitului, a
    recunoștinței fără sfârșit, scară spre ceruri. Este singurul templu pe care
    Brâncuși a reușit să îl ridice, adunându-și toate viziunile și concepțiile,
    visele și trăirile. A fost ultima sa vizită în țară, ultima întâlnire, pentru
    că Al Doilea Război Mondial și schimbările care i-au urmat îl găsesc pe marele
    artist îmbătrânit și bolnav, neînțelegând ce se întâmplă cu omenirea.

    În
    propria sa țară este considerat decadent, de către noul regim, comunist, care
    nu îl vrea profet la el acasă. Deși nu există dovezi indubitabile, se consideră
    că ar fi intenționat să lase României atelierul său, care se află, acum,
    într-un monument de arhitectură modernă, pe esplanada Centrului Pompidou din
    Paris. Cert este că, la 80 de ani și după mai bine de 50 de ani petrecuți în
    Franța, bătrânul artist cere cetățenia franceză, pentru a putea finaliza
    donația către statul francez.

    În 1957, marele sculptor Constantin Brâncuși,
    născut la Hobița, în România, se stinge din viață, la Paris, și își doarme
    somnul de veci în celebrul cimitir parizian Montparnasse. Nu departe, se află
    primul său Sărut, sculptura ce veghează mormântul unei tinere rusoaice care
    s-a sinucis din dragoste pentru un doctor român din Paris. Acum, arta și
    viziunea marelui sculptor sunt cunoscute în întreaga lume, apreciate de
    iubitorii de artă, de specialiști sau chiar de colecționarii care le acordă
    cotații de zeci de milioane de dolari. Marile muzee ale lumii, care au șansa de
    a deține opere de Brâncuși, organizează expoziții de răsunet în care opera și
    viața marelui sculptor sunt puse într-o lumină specială. Acum 5 ani, 19
    februarie, ziua când, în 1876, s-a născut sculptorul Constantin Brâncuși, a
    fost declarată, prin lege, în România, sărbătoare națională cu numele de Ziua
    Brâncuși.

  • Ziua în care s-a născut Brâncuşi

    Ziua în care s-a născut Brâncuşi

    Pionier al sculpturii moderne abstracte, cu lucrări în bronz
    şi marmură rafinat finisate, bine cunoscut pentru sculpturile sale de capete
    ovoidale şi păsări în zbor, şi cu sculpturi în lemn, adesea de inspiraţie
    folclorică, românul Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari
    sculptori ai secolului XX.


    Prin operele sale a contribuit masiv la înnoirea
    limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană, iar din 2016, pe 19
    februarie, în România se sărbătoreşte Ziua Brâncuşi, marcată în acest an prin câteva evenimente speciale. Între
    acestea se numără inaugurarea la Târgu Jiu a Muzeului Naţional
    Constantin Brâncuşi în Casa Barbu Gănescu în care a locuit
    sculptorul în perioada în care a lucrat la Ansamblul Monumental Calea
    Eroilor, format din Coloana fără sfârşit, Masa Tăcerii şi Poarta
    Sărutului.


    La Bucureşti, Muzeul Naţional de Artă al României din centrul Bucureştiului
    a decis să ofere acces gratuit vizitatorilor şi a programat tururi ghidate în
    Sala Brâncuşi din Galeria Naţională. Începând cu lucrarea Cap de copil,
    prezentată la Salonul Oficial de la Paris din 1906, şi terminând cu Prometeu,
    operele lui Brâncuşi de la Muzeul Naţional de Artă al României ilustrează
    traseul stilistic al sculptorului până la momentul abandonării detaliului
    inutil în favoarea formelor. Colecţia include şi două machete – Scaun din
    piatră şi Pilonul Porţii Sărutului – pentru ansamblul monumental de la Târgu
    Jiu, precum şi o rară operă grafică – un schematic şi elegant nud feminin.


    Patru
    opere cu care muzeul a participat la expoziţia Brâncuşi.     Sublimarea formei în
    cadrul Festivalului Europalia de la Bruxelles, a cărui ediţie din 2019 a fost
    dedicată României, cu accent special pe creaţia brâncuşiană, sunt, de asemenea,
    expuse. Pentru a-l aduce pe Constantin Brâncuşi cât mai aproape de public, a fost
    gândit şi un spectacol de proiecţii, incluzând holograme
    ale sculptorului şi ale unor lucrări consacrate.


    Departe de ţară, prin testament,
    Brâncuşi a lăsat moştenire statului român tot ce avea în atelierul său din
    Franţa (peste 80 de sculpturi), cu condiţia ca atelierul să fie transformat în
    muzeu şi restaurat în starea sa originală. Moştenirea sa a fost refuzată de
    guvernul comunist, dar acceptată cu bucurie de Franţa, iar Muzeul Naţional de
    Artă Modernă din Paris (Centre Pompidou) deţine un număr important de lucrări
    ale lui Brâncuşi împreună cu tot ce se afla în atelierul său. Abia în 1964
    Brâncuşi a fost redescoperit în România ca un geniu naţional. În 1990, el a
    fost ales postum membru al Academiei Române.

  • Jurnal românesc – 19.02.2020

    Jurnal românesc – 19.02.2020

    Premierul interimar Ludovic Orban a transmis un mesaj cu prilejul
    Zilei Naţionale Constantin Brâncuşi. Şeful guvernului apreciază că sărbătoarea
    reprezintă omagiul pe care România contemporană şi întreaga lume îl aduc
    geniului părintelui sculpturii moderne, care nu şi-a uitat
    rădăcinile şi a rămas sufleteşte legat de satul românesc. Orban a amintit
    de succesul înregistrat de expoziţia Brâncuşi. Sublimarea formei
    deschisă în cadrul Festivalului internaţional de artă Europalia şi care a fost
    vizitată de peste 100.000 de oameni.

    Pentru noi, ca români, este un
    argument în plus să îl preţuim pe Constantin Brâncuşi, să dovedim respect faţă
    de tot ceea ce ne leagă de viaţa şi opera sa    , a mai spus Orban.

    Cu
    prilejul împlinirii a 144 de ani de la nașterea întemeietorului sculpturii
    moderne Ministerul Culturii organizează în ţară şi în întreaga lume manifestări
    speciale. Una dintre acestea este inaugurarea Muzeului Naţional Constantin
    Brâncuşi, la Târgu Jiu, în casa în care artistul a locuit în perioada în care a
    lucrat la Ansamblul monumental Calea Eroilor, compus din Masa
    Tăcerii, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Coloana fără Sfârşit. Prin
    testament, Constantin Brâncuşi a lăsat statului român toate creaţiile sale din
    atelierul de la Paris, dar moştenirea sa a fost refuzată de guvernul comunist.
    Geniul său a fost recunoscut în ţară abia în 1964, iar după Revoluţie, în 1990,
    a fost ales postum membru al Academiei Române.




    Institutul Cultural Român de la Madrid organizează pe 21 februarie
    un editathon dedicat culturii române și aniversării Zilei Constantin Brâncuși. Evenimentul
    are loc în colaborare Universitatea Complutense din Madrid și cu sprijinul
    Wikimedia España şi va avea loc la sediul Facultății de Științele Documentării
    din capitala Spaniei. Editathon-ul va începe cu un atelier de explicare a
    procedurii de introducere de date în Wikidata și va continua cu partea
    practică. Obiectivul este realizarea unei baze de articole de calitate, în
    limba spaniolă, despre personalitățile culturii române din literatură, muzică,
    arte vizuale, film, oameni de știință și opere fundamentale. La final, ICR
    Madrid va organiza o festivitate de premiere a studenților care au participat
    la eveniment. Aceştia vor primi cărți, diferite materiale utile activității
    universitare, precum și un stagiu de practică la biblioteca institutului.




    Peste 10.000 de tineri cu vârste între 15 şi 34 de ani au părăsit
    definitiv România în 2018, potrivit rezultatelor unei analize realizate de
    Iniţiativa pentru Competitivitate – INACO. Cei mai mulţi au plecat din
    Bucureşti şi din judeţele Iaşi, Timiş, Bacău, Galaţi, Mehedinţi, Gorj, Sălaj,
    Covasna şi Harghita. În elaborarea cercetării nu au fost luate în calcul
    deplasările sezoniere pentru studii sau muncă, ci doar plecările definitive.

    Totodată, INACO citează un raport Global al Competitivităţii realizat de Bănca
    Mondială potrivit căruia un copil născut în România îşi atinge doar 60% din
    potenţialul de productivitate odată ajuns la maturitate în ţară. În acest
    context, perspectiva celor din Bucureşti-Ilfov este mai pozitivă, cu un
    potenţial al capitalului uman de 68%, urmat de judeţul Cluj – cu 65%. La polul
    opus, judeţele care oferă cele mai mici oportunităţi de educaţie, sănătate şi
    speranţă de viaţă pentru tineri sunt Satu Mare (cu 53%), Ialomiţa şi Călăraşi
    (cu 52 de procente) şi Giurgiu (cu 51%). Raportul Băncii Mondiale plasează România
    pe locul 132 în lume din 137 de ţări analizate din perspectiva capacităţii de
    a-şi reţine pe piaţa internă resursa umană talentată.




    Mihai Mălaimare Jr. a fost recompensat cu Premiul pentru cel mai bun
    director de imagine la gala Hollywood Film Awards, care a avut loc în SUA la
    Los Angeles. Românul a primit distincţia pentru contribuţia la realizarea
    dramei neozeelandeze Jojo Rabbit, regizată de Taika Waititi.
    Acţiunea filmului, o satiră comică, se petrece în timpul celui de-Al Doilea Război
    Mondial şi-l are în prim plan pe Jojo, un băieţel german care află că mama sa
    ascunde o fetiță evreică în mansarda casei şi care are drept prieten imaginar o
    versiune stupidă a lui Adolf Hitler. În vârstă de 44 de ani, Mihai Mălaimare
    Jr. a fost şi directorul de imagine al filmului Nina, de Cynthia
    Mort, iar în 2014 a fost lăudat de presa de specialitate pentru filmul
    Umblând printre morminte, de Scott Frank.

    În 2013, a fost premiat
    la gala National Society of Film Critics, unde s-a impus la categoria cea
    mai bună imagine pentru pelicula The Master, de Paul Thomas
    Anderson. Pentru acelaşi film, în 2012 a primit distincţia pentru cea mai bună
    imagine din partea Boston Society of Film Critics şi a fost nominalizat la
    prestigioasele Satellite Awards şi Critics’ Choice Awards. Cineastul român a
    lucrat şi la realizarea filmelor Tinereţe fără tinereţe şi
    Tetro, în regia lui Francis Ford Coppola.

  • Jurnal românesc – 23.08.2018

    Jurnal românesc – 23.08.2018

    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia Intotero, s-a
    întâlnit, joi, la Reşiţa, cu reprezentanţii autorităţilor publice locale şi
    serviciilor publice deconcentrate din judeţul Caraş-Severin, in cadrul etapei a
    -II- a a campaniei naționale Informare acasă! Siguranță în lume!. Si subsecretarul
    de stat din cadrul MRP, Victor Ionescu, a prezentat, joi, în județul Timiș,
    cele mai importante elemente ale acestei campanii derulată de Minister și de
    instituțiile partenere, campanie care are drept scop informarea românilor cu
    privire la riscurile la care se expun atunci când decid să lucreze, să studieze
    sau să se stabilească peste hotare. Această a doua etapă a campaniei li se
    adresează persoanelor adulte, vizând în principal muncitorii sezonieri, și are
    loc în perioada august – septembrie în toate județele țării și în Municipiul
    București. Prima etapă, dedicată tinerilor interesați să studieze în
    străinătate, s-a derulat în perioada mai – iunie.


    Iordania este un partener real pentru România şi comunitatea
    euro-atlantică a afirmat ambasadorul României la Amman, Nicolae Comănescu,
    într-un interviu acordat AGERPRES. Ambasadorul român a vorbit despre istoria
    relaţiilor politico-diplomatice şi economice bilaterale şi despre rolul
    comunităţii româno-iordaniane în consolidarea acestora. Nicolae Comănescu a subliniat că
    există o mare deschidere pentru identificarea şi stimularea de noi oportunităţi
    comerciale şi de investiţii. În opinia sa, cooperarea în domeniul cultural şi
    educaţional reprezintă de asemenea o prioritate, precum şi promovarea şi
    dezvoltarea turismului între cele două ţări. Ambasdorul român a precizat că numărul
    cetăţenilor români din Iordania este de aproximativ 5.000 de persoane,
    majoritatea făcând parte din familii mixte, alături de cetăţeni iordanieni care
    au studiat în România în perioada anilor ’70 – ’80. Potrivit acestuia, în
    Iordania funcţionează trei asociaţii cu profil românesc şi un club al
    absolvenţilor iordanieni de studii superioare în România. Rolul de bază al
    asociaţiilor este de a promova interesele comunităţii româneşti, cu accent pe
    activităţi cu profil cultural, iar scopul clubului este de a sprijini relaţia
    de cooperare între România şi Regatul Haşemit al Iordaniei. Asociaţiile
    româneşti se implică, în sprijinul ambasadei sau chiar individual, în
    organizarea unor evenimente care promovează cultura, civilizaţia şi tradiţiile
    româneşti – ‘Ziua Brâncuşi’, ‘Ziua Limbii Române’, ‘Ziua Mărţişorului’.
    Ocazional, comunitatea românească se implică pentru sprijinirea unor
    conaţionali care traversează situaţii personale delicate, cum ar fi dificultăţi
    financiare sau conflicte domestice. Susţinem mediul asociativ şi promovăm
    proiecte de interes pentru aceştia, inclusiv prin atragerea de fonduri de la
    instituţii din România. Unul dintre proiectele concrete pe care l-am dori
    concretizat este organizarea unor cursuri de limbă română şi contăm pe
    sprijinul asociaţiilor în acest sens.




    Aspecte ce ţin de fenomenul migraţiei şi participarea militară în
    teatrele de operaţii din Balcanii de Vest, Afganistan şi Irak au constituit
    temele abordate miercuri de secretarul de stat pentru politica de apărare,
    planificare şi relaţii internaţionale din cadrul MApN, Mircea Duşa, la
    întâlnirea cu ambasadorul Italiei la Bucureşti, Marco Giungi. Potrivit
    unui comunicat al MApN transmis AGERPRES, cei doi oficiali au discutat despre
    cooperarea bilaterală politico-militară, în cadrul Parteneriatului Strategic
    Consolidat dintre cele două ţări. Cei doi oficiali au pledat pentru
    intensificarea colaborarii miltarilor din cele două ţări în teatrele de
    operaţii din Balcanii de Vest, Afganistan şi Irak. Un punct important de pe
    agenda discuţiei l-a reprezentat Misiunea NATO Resolute Support din Afganistan
    şi contribuţia importanta a României şi Italiei, la această misiune. Potrivit
    MApN, România participă în prezent cu 700 de militari şi îşi va majora
    contribuţia, în anul 2019, până la 780 de militari, o parte dintre aceştia
    urmând să fie încadraţi înComandamentul de instruire, asistenţă şi
    consiliere Vest (TAAC W), condus de Italia.