Ziua Bujorului Românesc este marcată în
fiecare an, la 15 mai, de Comunitatea Bujorul Românesc. Specialiștii
aduc argumente substanțiale pentru ca bujorul, simbolul veteranilor Armatei
Române, să devină floare națională. Există o propunere încă din 2013, ]n acest
sens, venită din partea unui
grup de profesori și cercetători ai Facultății de Horticultură de la
Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din
Bucureşti, după cum am aflat de la Prof.dr. Florin Stănică, profesor la
Facultatea de Horticultură a Universităţii Bucureşti, prorector al
Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti,
membru corespondent al Academiei Române
Din 2013, colegul nostru,
profesorul Florin Toma, titularul disciplinei de Floricultură, a propus în
cadrul unei manfestări numite Zilele Horticulturii Bucureştene, pe care noi o
realizăm, în mod tradiţional, în fiecare lună mai, ca bujorul să devină floarea
naţională a României. Colegul nostru a prezentat vreo zece motive importante
pentru care această floare minunată ar putea să devină floare naţională. Unul
dintre ele este faptul că practic, în România, întâlnim cinci specii autohtone
de bujor, adică cinci specii de bujor care cresc în mod natural în pădurile
noastre sau pe terenurile noastre şi aceste specii se găsesc răspândite de la
ţărmul Mării Negre, în Dobrogea, până în Banat, din Oltenia, în sudul Moldovei,
de asemenea, în Ardeal, până în judeţul Bihor chiar. Înfloresc în a doua parte
a lunii mai şi sunt deosebit de frumoase, realizează poieni întregi, aşa cum se
întâmplă la Zau de câmpie, unde se găseşte Bujorul de stepă, dar şi păduri în
care practic bujorul înfloreşte în toată pădurea şi se realizează chiar
festivaluri locale sau sărbătoriri locale ale acestei flori minunate.
Am mai aflat
că bujorii au o rezervaţie naturală dedicată în Pădurea Troianu din județul
Teleorman, arie naturală protejată de interes naţional, al cărei scop este
conservarea florei sălbatice şi protejarea speciei de bujor românesc, iar că în
Transilvania, bujorul este protejat în Rezervația Zau de Câmpie din județul
Mureș.
Prof.dr. Florin Stănică a
venit şi cu argumente de ordin afectiv, în sprijinul cestei idei De asemenea, aproape că nu există grădină, gospodărie, care să nu aibă
măcar un bujor, alături de celelalte plante menite să ne înfrumuseţeze viaţa.
Peste 100.000 de români poartă numele de Bujor, fie ca prenume, fie ca nume de
familie şi, bineînţeles, bujorul este în tradiţia folclorului nostru, îl avem
în tot felul de expresii, cum ar fi, de exemplu eşti roşu ca un bujor, eşti
îmbujorat sau, de exemplu, exista tradiţia ca nou-născuţii să fie îmbăiaţi în
apă în care se puneau flori de bujor, ca să fie mai puternici şi să fie feriţi
de rele. Deci, sunt o mulţime de astfel de raţiuni pe care
le considerăm noi extrem de importante. Trebuie precizat că România nu are o
floare naţională, aşa cum alte ţări au. Să vă dau câteva exemple, Bulgaria are
trandafirul, Turcia şi Olanda au laleaua, Japonia are crizantema. Deci ar fi
extrem de important ca şi ţara noastră să aibă un astfel de simbol, atât de
reprezentativ.
Fiind la aproape 10 ani de la lansarea
acestei propuneri, l-am întrebat pe prof. dr. Florin Stănică în ce stadiu se
află acest proiect Track 3: Practic după iniţiativa din 2013 noi am
început să strângem semnături, adeziuni şi ne dorim ca în acest an să extindem
mai mult această activitate, pentru a putea ulterior să ajungem să propunem o
iniţiativă parlamentară care să fie votată. Noi am strâns vreo 5000 de
semnături până în acest moment, dar având în vedere şi noile posibilităţi,
inclusiv aceea de a obţine adeziuni online, vom face o platformă în acest sens
şi vom organiza împreună cu colegii de la facultăţile de horticultură din ţară,
dar şi cu alte organisme sau instituţii, mai ales din zonele în care există
bujori în mod natural, să realizăm această strângere de semnături şi adeziuni pentru
sprijinirea proiectului nostru.
Prof. dr. Florin Stănică a precizat Este remarcabil şi ne bucurăm foarte mult, că, în ultimii câţiva ani,
există o iniţiativă în rândul armatei, care foloseşte bujorul ca floare pentru
cinstirea memoriei eroilor neamului. Ştim, de exemplu, că în Marea Britanie se
foloseşte macul. De câţiva ani buni, de prin 2015, armata a preluat bujorul ca
floare pentru omagierea memoriei ostaşilor români căzuţi pe câmpurile de
luptă.
Tot din anul 2015 există Comunitatea Bujorul
Românesc (The Romanian Peony), înființată de Cristina Turnagiu Dragna și
Andreea Tănăsescu (creatoarea proiectului La Blouse Roumaine), care susține
propunerea specialiștilor. În plus, la inițiativa comunității, Ziua Bujorului
Românesc este marcată anual printr-o campanie care promovează floarea ca
element reprezentativ pentru cultura și tradiția românilor. Bujorul românesc a
fost adoptat de Asociația CAMARAZII ca simbol la evenimentele care comemorează
eroismul ostașilor Armatei Române, organizația înregistrând floarea ca marcă
figurativă la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, cu speranţa ca tot mai
multe persoane să o poarte la rever în semn de respect pentru ostașii români din toate timpurile.