Tag: Ziua Culturii Nationale

  • Cultura în zilele noastre

    Cultura în zilele noastre

    În decembrie 2010 era publicat în Monitorul Oficial al României legea care instituia Ziua Culturii Naționale, pe 15 ianuarie. Inițiativa aparținea unui număr important de parlamentari social-democrat, cărora li s-a alăturat liberalul Mircea Diaconu. Actor cunoscut, Mircea Diaconu a fost și europarlamentar pentru un mandat, fiind vicepreședinte al Comisiei pentru cultură și educație, calitate în care a reușit să fie instituit programul „Europa creativă”, ce se va încheia în 2027. Mircea Diaconu ne-a părăsit în urmă cu o lună.

    Revenind la sărbătoarea instituită prin legea din 2010, nu este vorba de o ”zi națională”, care dă altă încadrare evenimentului, ci o ”zi” a Culturii Naționale. Se recomandă ca în această zi să fie organizate evenimente culturale cât mai diverse. Ziua de 15 ianuarie nu a fost aleasă întâmplător. Este ziua de naștere trecută în actele lui Mihai Eminescu, cel mai important poet al românilor. Eminescu a scris cel mai lung poem de dragoste, ”Luceafărul”, și opera sa, cu intensă semnificație filosofică, este apreciată și tradusă în întreaga lume.

    Deși a trăit doar 39 de ani, Eminescu a avut o activitate literară impresionantă, fiind poet, prozator, dramaturg și jurnalist. A avut preocupări de pionierat în economie și statistică iar cronica lui din 1876 ne permite să stabilim cu exactitate când a avut loc prima reprezentație teatrală a unei trupe profesioniste de limbă idiș din lume, cea înființată de Avram Goldfaden la Iași, în acel an. Republica Moldova, stat cu populație majoritar românofonă, și istoria ne explică clar de ce este așa, are o Zi a Culturii Naționale și ea este sărbătorită tot pe 15 ianuarie, Eminescu fiind poetul național și al românilor de la est de Prut. Mai mult, dat fiind aniversarea de 175 de ani de la naștere a poetului, 2025 a fost declarat, la propunerea Academiilor de la București și Chișinău, ”Anul Mihai Eminescu”.

    Cultura a ocupat un loc aparte în viața românilor, cu un accent special în timpul comunismului. Creația nu era liberă atunci astfel că erau create tot felul de subterfugii pentru ca mesajul să fie transmis. Represiunea era strictă și România lui Ceaușescu nu se poate lăuda că, uneori, regimul lăsa lucrurile mai relaxat, pentru a nu genera revoltă. Mesajele erau codificate, mulți creatori de cultură au fost nevoiți să părăsească țara, alții au renunțat, au fost pedepsiți sau și-au pierdut chiar și viața. În același timp, restricțiile de tot felul au făcut din cultură un refugiu pentru celor atrași de fenomenul cultural, de artă și literatură.

    După Revoluția din dcembrie 1989, de la care au trecut deja 35 de ani, românii au fost liberi să se dedice culturii, creației sau fenomenului pe care îl numim ”consum cultural”. Sunt numeroase poveștile de succes ale românilor în lumea internațională a culturii de înaltă valoare, iar în România creația a înflorit în libertate. Pandemia recentă a fost încă un fenomen ciudat cu efecte ce trebuie analizate asupra culturii și civilizație, acum fenomene globale ale umanității. Creația dar și consumul cultural s-au extins dar cunoscut și forme sau aspecte noi, legate în special de sfera IT.

    După ani chinuitori în care s-a călătorit virtual și tot virtual au fost vizitate marile muzee ale lumii, oamenii se întorc la realitatea palpabilă, sau vizibilă pe simeze. Concertele fac săli pline, cărțile rămân tipărite, pictura este pusă în ramă și în expoziție, sunt formele reale ale creației culturale pe care civilizația le propune și le generează. Desigur, conjuncturile economice au afectat repede și consistent creația și consumul cultural și acest aspect va deveni tot mai vizibil în acest an. Orice criză, mai ales cu trăsături de criză complexă, inclusiv socială, afectează viața culturală dar punerea culturii pe locuri prioritare în guvernare este o necesitate și un semn de dezvoltare a societății și a civilizației.

  • Obiective româneşti din patrimoniul UNESCO

    Obiective româneşti din patrimoniul UNESCO

    Ziua Culturii Naţionale sărbătorită pe 15 ianuarie, cu începere din 2011, în România, odată cu celebrarea nașterii poetului Mihai Eminescu, ne-a dat prilejul să conştientizăm o dată în plus câte obiective turistice de patrimoniu UNESCO pot fi vizitate în ţara noastră. România are înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO 9 obiective, dintre care 7 sunt obiective culturale și 2 naturale.

    Cele mai cunoscute dintre obiectivele de patrimoniu sunt Bisericile din Moldova, categorie în care intră biserici şi mănăstiri de secol XV şi XVI, precum şi Bisericile de lemn din Maramureş.

    De sine stătătoare este Mănăstirea Hurezi, Satul Romanii de Jos, aparţinător oraşului Horezu, judeţul Vâlcea. Mănăstirea Hurezi sau Mănăstirea Horezu, cum mai este cunoscută, este o capodoperă a stilului brâncovenesc. Întregul stabiliment al mănăstirii a fost ridicat între 1690 şi 1693 şi se întinde pe o suprafaţă mai mare de trei hectare, cuprinzând biserica principală, biserica Bolniţă şi Schitul Sfinţilor Apostoli.

    Remarcabile şi de patrimoniu sunt şi satele cu biserici fortificate din Transilvania, precum: Situl rural Câlnic ( judeţul Alba), Situl rural Prejmer (judeţul Braşov), Situl rural Viscri (judeţul Braşov), Situl rural Dârjiu ( situat la sud-vest de Odorheiu Secuiesc), Situl rural Saschiz (aşezat pe drumul naţional ce leagă Rupea de Sighişoara), Situl rural Biertan (situat la jumătatea distanţei între Mediaş şi Sighişoara), Situl rural Valea Viilor (situat în fostul Scaun Săsesc al Mediaşului, la 14 km distanţă de Mediaş).

    Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei, respectiv Sarmizegetusa Regia, Cetatea dacică de la Costeşti Cetăţuia, Cetatea dacică de la Costeşti Blidaru, Cetatea dacică Luncani-Piatra Roşie, Cetatea dacică de la Băniţa şi Cetatea dacică de la Căpâlna au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în anul 1999. În motivaţia includerii cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei în Lista Patrimoniului Mondial se arată că cetăţile dacice reprezintă o fuziune de tehnici şi concepte de arhitectură militară din interiorul şi din afara lumii clasice pentru a crea un stil unic.

    Centrul istoric al Sighişoarei, străvechi oraş de pe Târnava Mare, a fost inclus în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în anul 1999. Acesta este format din Cetate – aşezare fortificată situată pe dealul cu versanţi relativ abrupţi ce domină valea Târnavei şi Oraşul de Jos – aflat la picioarele acestuia. De-a lungul vremii, nucleul istoric a continuat să fie centrul de greutate al aşezării care s-a dezvoltat în jurul Oraşului de Jos. Locuit şi în zilele noastre, centrul istoric Sighişoara se defineşte ca cel mai reprezentativ sit urban medieval din Transilvania întrucât, bătrâna cetate medievală este un adevărat muzeu în aer liber, cu străzi înguste, pietruite, întortocheate şi piezişe, cu casele masive de cărămidă, totul înconjurat de o centură de ziduri.

    Fostele mine romane de aur de la Roşia Montană reprezintă complexul minier roman ”cel mai important, mai extins şi mai variat din lume”, potrivit UNESCO (anul înscrierii 2021). Întinse pe şapte kilometri, aceste mine de aur datând din secolele al II-lea şi al III-lea au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO şi pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, din cauza unui proiect minier.

    Între obiectivele naturale înscrise pe lista patrimoniului UNESCO intră Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) este primul sit natural din România, înscris în anul 1991 pe lista reprezentativă a acestui patrimoniu, precum şi Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei – proprietate transfrontalieră în 12 țări (cele din România fiind înscrise din 2017).

     

     

  • Ziua Culturii Naționale 2025

    Ziua Culturii Naționale 2025

    Din 2011, România sărbătorește, în fiecare an, Ziua Culturii Naționale, care marchează data naşterii poetului naţional Mihai Eminescu. Această zi este dedicată culturii, artei şi efortului academic românesc, subliniind rolul lui Mihai Eminescu în modelarea identităţii culturale naţionale, prin contribuţiile sale în literatură, jurnalism, filosofie şi teatru. Anul acesta, se împlinesc 175 de ani de la naşterea celui care este considerat cel mai mai mare poet român. Ziua Culturii Naţionale a fost iniţiată de fostul preşedinte al Academiei Române, Eugen Simion, şi legiferată de Parlamentul României, în anul 2010.

    Adrian Cioroianu, directorul Bibliotecii Naţionale a României, este de părere că această zi trebuie sărbătorită în toate zilele anului, nu doar pe 15 ianuarie. „În opinia mea, este o idee foarte bună instituirea unei Zile a Culturii Naţionale, în contextul în care cultura rămâne, cred, piesa principală a identităţii în orice societate, inclusiv în societatea româneascăˮ, a punctat Adrian Cioroianu. Acesta a adăugat că simpla instituire a unei Zile a Culturii Naţionale îi ţine în priză pe responsabilii culturali şi, pe tot cuprinsul ţării, au loc manifestaţii care, multe dintre ele, sunt foarte reuşite şi care, într-un fel, se transformă şi într-un exemplu de bune practici.

    Ajunsă la a XV-a ediţie, Ziua Culturii Naţionale este celebrată în toate comunităţile locuite de români, în interiorul sau în afara graniţelor ţării. În Bucureşti şi în ţară, au fost programate numeroase evenimente: conferinţe, dezbateri, concerte şi expoziţii, iar la multe muzee intrarea este gratuită. Printre evenimentele organizate în capitală se numără lansări de carte, de fotografie, ateliere de creaţie, dezbateri şi spectacole. Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a programat o „Serată Eminesciană” dedicată Zilei Culturii Naţionale, evenimentul avându-i ca protagonişti pe soprana Arlinda Morava, actorul Claudiu Bleonţ şi pianista Adriana Alexandru.

    De Ziua Culturii, cărţi, concerte, emisiuni şi piese de teatru radiofonic se aud pe frecvenţele posturilor Societăţii Române de Radiodifuziune. Posturile Radio România Regional, Radio România Antena Satelor, Radio România Internaţional, Redacţia Minorităţi şi Radio România Radio 3Net au pregătit programe speciale dedicate acestei sărbători şi temei principale a acestui an: facilitarea accesului la cultură pentru publicul larg.

    În noiembrie 2024, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală a lansat „Barometrul de Consum Cultural 2023. Comunități de consum în contextul schimbărilor societaleˮ. Potrivit cercetării, frecvența vizitării obiectivelor cu relevanță culturală a crescut accelerat. Astfel, 67% dintre respondenți au vizitat monumente istorice și situri arheologice cel puțin o dată pe an în 2023, față de 59% în 2022, iar 45% au vizitat un muzeu, o expoziție sau o galerie de artă cel puțin o dată pe an în 2023, față de 30% în 2022.

     

  • Jurnal românesc – 14.01.2025

    Jurnal românesc – 14.01.2025

    Ca în fiecare an pe 15 ianuarie, în România va fi marcată, miercuri, Ziua Culturii Naţionale. Aceasta e sărbătorită, de asemenea, în Republica Moldova majoritar românofonă, precum şi în diaspora, în contextul împlinirii, anul acesta, a 175 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, considerat cel mai mare poet român. ICR Londra celebrează, pe 15 ianurie, Ziua Culturii Naționale printr-un eveniment de excepție care prezintă Bucureștiul istoric, cu accent pe perioada interbelică, prin intermediul muzicii și al imaginilor de arhivă. Evenimentul este oferit în parteneriat cu Muzeul Municipiului București și susținut de Ambasada României și Consulatul General al României la Londra.

    În Galeria „Constantin Brâncuși” a Institutului Cultural Român de la Londra se va deschide expoziția intitulată „București: hărți în mișcare”, o selecție de imagini care au fost atent alese din Arhiva Muzeului Municipiului București. Seara dedicată celebrării Zilei Culturii Naționale va debuta cu o introducere susținută de dr. Adrian Majuru care va vorbi despre istoria capitalei României și despre oamenii care au contribuit la conturarea viitorului acesteia. Cu aceeași ocazie, în Sala „Enescu”, va avea loc un concert de muzică românească interbelică, creat special pentru acest eveniment și prezentând piese cunoscute ale lui Jean Moscopol, Sergiu Malagamba, Ionel Fernic, Henry Mălineanu și Elly Roman.

    Ministerul de Externe de la Bucuresti a anunţat că activitatea consulară se reia la Consulatul General al României la Los Angeles. Vineri, autorităţile americane solicitaseră evacuarea clădirii Consulatului României, în contextul incendiilor puternice care au afectat cu precădere Comitatul Los Angeles. Potrivit unui comunicat al MAE, autorităţile locale americane au informat reprezentanţii Consulatului Romaniei că zona în care se află clădirea este în siguranţă, cu menţiunea că nu sunt excluse noi avertismente de evacuare, în cazul în care situaţia o va impune. Potrivit datelor furnizate de autorităţile americane, calitatea aerului din Los Angeles este scăzută, din cauza fumului degajat de incendiile de proporţii.

    “Riscul apariţiei de noi focare de incendiu rămâne crescut’, se arată în comunicat. MAE recomandă cetăţenilor români care se află sau intenţionează să călătorească în nord-vestul ariei metropolitane Los Angeles, să respecte instrucţiunile autorităţilor, iar în situaţia în care se află în pericol iminent, să apeleze numărul unic de urgenţă 911. Cetăţenii români pot solicita, de asemenea, informaţii şi asistenţă consulară la Consulatul General al României la Los Angeles.

    Miniștrii Transporturilor din Republica Moldova, România, Ucraina și reprezentanții UE și SUA, s-au întrunit, luni, la Chișinău, pentru a discuta despre colaborarea în zona Dunării și dezvoltarea căilor de transport al mărfurilor în contextul războiului rus asupra Ucrainei, transmite Radio Chișinău. Ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a apreciat colaborarea dintre România, Republica Moldova și Ucraina. „Am reușit să tranzităm România la un nivel record, la aproximativ 70 de milioane de tone de bunuri din Ucraina în România de la începutul războiului”, a spus Sorin Grindeanu.

    La rândul său, asistentul Secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice al SUA, James O’Brien, a apreciat că această colaborare este doar începutul unui proces de interconectare a acestor trei țări. „Există oferte atât din partea Uniunii Europene, cât și din partea Statelor Unite, pentru a contribui la dezvoltarea acestei capacități într-un mod care va crea oportunități economice pentru cetățenii din Ucraina, Moldova și România și de care vor beneficia afacerile tuturor celor care vin să participe la procesul pe care l-am început astăzi”, a declarat James O’Brien.

    Până pe 28 februarie, în capitala Poloniei, poate fi vizitată expoziția de fotografie în aer liber, pregătită de Institutul Cultural Român de la Varșovia, care evocă manifestațiile de stradă din aceste două principale orașe protagoniste ale evenimentelor anticomuniste din 1989 – București și Timișoara. Fotografiile din arhiva Agenției de Presă Agerpres punctează momentele importante din perioada 17-27 decembrie 1989, dar și reacția manifestanților la evoluția evenimentelor, inclusiv euforia de după căderea comunismului. Proiectul este înscris în programul Sezonului Cultural România-Polonia 2024-2025 și marchează împlinirea a 35 de ani de la dramaticele evenimente ale anului 1989 în România, când Revoluția din decembrie a pus capăt celor peste patru decenii de dictatură comunistă.

  • De Ziua Culturii, Radio România dă pagina… online

    De Ziua Culturii, Radio România dă pagina… online

    În fiecare zi, Radio România prețuiește valorile naționale și le oferă ascultătorilor acces la marile scene ale lumii.

    Cărți, concerte, emisiuni și piese de teatru radiofonic se aud pe frecvențele posturilor Societății Române de Radiodifuziune, iar publicul poate da like, comment & share pe paginile noastre de internet. De Ziua Culturii, Radio România dă pagina… online.

    Radio România Cultural îndeamnă instituțiile și oamenii să faciliteze accesul la cultură al semenilor printr-un experiment inedit.

    O adolescentă de 15 ani, elevă a unui liceu din Râmnicu Vâlcea, care nu a fost niciodată la niciun eveniment cultural, este expusă o zi întreagă la cultură. Tânăra merge pentru prima dată în viața ei la muzeu, la film și la un spectacol de teatru.

    Experiența tinerei poate fi urmărită, pe parcursul întregii zile, la Radio România Cultural.

    De la ora 16:00, atât on air, cât și online, RRC, coproducător al evenimentului, transmite Gala Tinerilor Scriitori – Cartea de Poezie a Anului 2024.

    De asemenea, Radio România Cultural propune un interviu exclusiv cu cel mai în vogă și mai tradus scriitor contemporan, Mircea Cărtărescu, despre facilitarea accesului la cultură al oamenilor de pe întreaga planetă, în special la literatură. Dialogul este găzduit de Librăria Humanitas Cișmigiu.

    Pe site-ul radioromaniacultural.ro, publicul poate descoperi zeci de mii de ore de conținut premium.

    De Ziua Culturii Naționale, Radio România Muzical are în program exclusiv creații românești și în interpretare românească. Interpretul zilei este dirijorul Ludovic Bács, un nume emblematic pentru arta dirijorală românească, cu o importantă carieră pe scena Sălii Radio. Discul în premieră al zilei este semnat de pianistul Victor Nicoară.

    În premieră, RRM difuzează înregistrări speciale cu pianistul Nil Mladin și violoncelistul Ștefan Cazacu, realizate la Sala Radio, în cadrul proiectului Moștenitorii României Muzicale.

    Artiști români pe marile scene ale lumii este tema emisiunilor Concerte de 5 stele și Scena Europeană.

    Concertul Orchestrei de Cameră Radio este programat pe 15 ianuarie, de la ora 19:00, cu o lucrare comandată special pentru acest prilej de Orchestrele Radio: Imersiunea de Andrei Petrache, compozitor în vârstă de 26 ani.

    Radio România Actualități programează miercuri, 15 ianuarie, un maraton de știri, relatări, corespondențe și reportaje de la evenimentele dedicate Zilei Culturii Naționale din țară și de peste hotare.

    Posturile Radio România Regional, Radio România Antena Satelor, Radio România Internațional, Redacția Minorități și Radio România Radio 3Net au pregătit programe speciale dedicate sărbătorii Culturii Naționale și temei principale a acestui an: facilitarea accesului la cultură pentru publicul larg.

    • „Artă și cultură în contextul unei lumi din ce în ce mai digitalizate. Provocarea păstrării autenticității culturii naționale într-o eră dominată de tehnologie și rețele sociale” (Radio România București FM)

    • „Avem cultura în ADN” (Radio România Brașov FM)

    • „Accesul la cultură și educație – un drept constituțional” (Radio România Oltenia Craiova)

    • „Cool Cultura” (Radio România Cluj)

    • „Cultura și tinerii în 2025” (Radio România Reșița)

    • „Constănțenii și cultura” (Radio România Constanța)

    • „Luceafărul” (Radio România Iași)

    • „Istoria care ne unește: Eminescu și prietenii săi apropiați – Creangă, Caragiale și Slavici” (Radio România Târgu Mureș)

    • „Sub semnul muzicii” (Radio România Timișoara)

    • „Antena Satelor, podul spre Cultură” (Radio România Antena Satelor)

    • „Consumul și oferta culturală” (Radio România Internațional)

    • „România sărbătorește Ziua Culturii Naționale din 2011” (Redacția Minorități)

    • „Noi suntem Radio România” (Radio 3Net)

    Tot pe 15 ianuarie, Agenția de presă Rador Radio România prezintă un documentar despre importanța Zilei Culturii Naționale.

    La Radio România, sărbătorim împreună Cultura, în toate formele sale!

  • Jurnal românesc – 06.01.2025

    Jurnal românesc – 06.01.2025

    Ştirea zilei vine, bineînțeles, din SUA unde aseară, la Los Angeles, în cadrul decernării Globurilor de Aur, actorul de origine română, Sebastian Stan, a primit premiul pentru cel mai bun actor într-un film de comedie/musical, pentru rolul său din producția „A Different Man”. În acest film, regizat de Aaron Schimberg, Sebastian Stan interpretează un bărbat bolnav de neurofibromatoză, o boală genetică care afectează sistemul nervos și duce la formarea de tumori, iar, la primirea premiului, protagonistul s-a axat exact pe promovarea acceptării persoanelor de acest tip, cu handicap și diferite. De asemenea, în timpul discursului de la gala Globurilor de Aur, Sebastian Stan a dedicat premiul mamei sale și tatălui vitreg, rostind și în limba sa maternă: „România, te iubesc!”

    Născut în 1982, la Constanța, Sebastian Stan a emigrat la vârsta de patru ani cu mama lui, mai întâi la Viena și, câțiva ani mai târziu, în SUA. După o serie de roluri secundare, intră definitiv în atenția publicului larg odată cu rolul din filmul „I, Tonya” – producție biografică axată pe viața patinatoarei Tonya Harding -, dar și cu ocazia rolului Bucky Barnes din seria „Captain America”. Pentru interpretarea din „A Different Man”, actorul a mai primit și Ursul de Argint la Festivalul Internațional de Film de la Berlin din anul care tocmai s-a încheiat. Pentru rolul tânărului Donald Trump din pelicula „The Apprentice”/„Ucenicul”, Sebastian Stan a fost nominalizat, la această ediție a Globurilor de Aur, și la categoria cel mai bun actor într-un rol principal dintr-un film dramatic, distincție care însă a fost obținută de Adrian Brody pentru interpretarea sa din „The Brutalist”.  Gala Globurilor de Aur se organizează anual din 1944 pentru a premia producții cinematografice și de televiziune din SUA și din întreaga lume.

     

    Rămânem în sfera cinematografiei grație unui alt român prezent în producții internaționale: actrița franceză de origine română, Anamaria Vartolomei. În numărul său din 3 ianuarie, revista Numero include un interviu cu actrita născută în 1999 la Dărmănești. Discuția pleacă de la cel mai recent rol al său, Haydee, din pelicula Contele de Monte Cristo, dar menționează și filmul „Maria” unde Vartolomei interpretează rolul principal cel al actriței Maria Scheinder remarcată în originalul film „Ultimul tango la Paris”, regizat de Bernardo Bertolucci, cu Marlon Brando, în rolul principal masculin. La doar 25 de ani, Anamaria Vartolomei este deja deținătoarea unui premiu Cesar pentre cea mai promițătoare actriță.  Iar recent a jucat în „Mickey 17” primul său film vorbit în limba engleză, regizat de sud-coreeanul Bong Joon Ho, unde îi are ca parteneri pe Robert Pattinson, Toni Collette și Mark Ruffalo. Premiera acestei pelicule este programată în luna martie 2025. Până atunci, putem citi interviul unde Anamaria Vartolomei vorbește despre rolurile sale, dar și despre toxicitatea rețelelor sociale, și despre feminitatea prezentată în filme.

     

    Institutele culturale românești din lume se pregătesc deja pentru celebrarea Zilei Culturii Naționale. Expoziţia ‘Bucureşti: Hărţi în mişcare’ / ‘Bucharest: Moving Maps’ şi un concert de muzică românească interbelică susţinut de baritonul Cozmin Sime, chitaristul şi compozitorul Heiko Pape şi pianista Giulia Glennon vor avea loc, pe 15 ianuarie, la Institutul Cultural Român de la Londra. Evenimentul este organizat de Muzeul Municipiului Bucureşti şi ICR Londra.  De asemenea, Ziua Culturii Naționale va fi sărbătorită și la Stockholm,pe 15 ianuarie, de la ora 18.00, printr-un recital extraordinar de poezie si de muzică clasică, dedicat poetului Mihai Eminescu, de la nașterea căruia se împlinesc, în 2025, 175 de ani. Evenimentul, susținut de soprana suedeză Siri Krosness, de pianistul Ștefan Vârtejaru și de actrița Luiza Stănescu, este organizat de ICR Stockholm la sediul institutului.

     

    Jurnaliștii Elena Stancu și Cosmim Bumbuț continuă și în 2025 proiectul Teleleu prin care documentează viața comunităților românești din UE. Cel mai recent episod se petrece în Italia, mai precis în orașul Forli din regiunea Emilia-Romagna, unde românii se pregăteau pentru sărbătorile de iarnă. Poveștile a două generații se îngemănează la Forli: „părinții plecați din România la jumătatea anilor 2000 și copiii lor, născuți și crescuți în Italia, care au acum între 20 și 25 de ani. Istoriile lor de familie poartă traume care i-au marcat și care vor rămâne cu ei toată viața, dar această poveste nu este despre suferință, ci despre curaj, generozitate, familie, sprijinul comunității, credință și vindecare.” Restul reportajului scris de Elena Stancu și documentat fotografic de Cosmin Bumbuț este disponibil pe siteul teleleu.eu.

     

  • Retrospetiva săptămânii 14.01 – 20.01.2024

    Retrospetiva săptămânii 14.01 – 20.01.2024


    Săptămână plină de proteste în România


    Guvernul de la București a adoptat măsuri care rezolvă o parte din problemele agricultorilor și transportatorilor, care protestează de mai bine de o săptămână, generând perturbări ale traficului în proximitatea unor orașe mari, între care și capitala,și blocaje în puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. Lista revendicărilor cu care protestatarii au mers la discuțiile cu guvernanții este una stufoasă, numitorul comun al nemulțumirilor ținând de costul ridicat al motorinei, tarifele de asigurare, dar şi de presiunile de pe piaţa internă generate de produsele agricole ucrainene importate. Protestatarii au solicitat, între altele, un moratoriu asupra rambursărilor împrumuturilor, plăţi mai rapide ale subvenţiilor şi linii separate la punctele de trecere a frontierei şi în portul Constanţa de la Marea Neagră pentru camioanele din UE şi, respectiv, pentru camioanele din afara blocului, inclusiv din Ucraina.


    În urma discuțiilor, au fost reglementate aspecte ce țin de cântărirea camioanelor, efectuarea inspecției tehnice periodice a vehiculelor și atestarea profesională a șoferilor. Sunt progrese și în ce privește noile reguli pentru polițele RCA, Autoritatea de Supraveghere Financiară anunțând că ia în calcul mai multe măsuri menite să diminueze efortul financiar pentru asigurarea obligatorie a vehiculelor de transport. În domeniul agricol este vorba despre ajutoare financiare și de modificări ale normelor privind folosirea utilajelor. Măsurile includ despăgubiri de 100 de euro pe hectar şi până la 280.000 de euro care vor fi acordaţi fermierilor pentru pierderile suferite din cauza războiului din Ucraina. Executivul a analizat și propunerea de amânare temporară a plății ratelor la creditele producătorilor agricoli afectați de seceta din 2023. Protestele agricultorilor din întreaga Europă au fost, miercuri, și pe agenda eurodeputaţilor reuniţi la Strasbourg. Ei au cerut surse financiare suplimentare Comisiei Europene şi o nouă politică agricolă comună.



    Medicii de familie și cei din ambulatorii îngheață protestele


    În această săptămână, și medicii de familie şi cei din ambulatoriile de specialitate din toată ţara au protestat pentru a arăta că nu vor diminuarea sumelor pentru decontarea serviciilor medicale, aşa cum propuneau autorităţile în noul contract cadru. La negocierile de joi cu reprezentanţii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate s-a decis că bugetul actual prevăzut pentru aceștia se menţine până la 30 iunie 2024, urmând ca până atunci să fie identificate soluţii pentru suplimentarea fondurilor, astfel încât banii să fie suficienţi până la sfârşitul anului. Protestatarii spun că dacă de la 1 iulie nu se vor găsi soluţii pentru finanţarea corespunzătoare a sistemului de asigurări de sănătate, acest sistem nu va mai exista, nu vor mai exista contracte nici pe medicină de familie, nici pe ambulatoriu de specialitate. Autoritățile discută și despre majorarea salariilor personalului din sistemul de sănătate, sub amenințarea cu greva lansată de Federația Sanitas, cel mai mare sindicat din sistemul sanitar.



    Compania Pfizer a dat în judecată România


    Compania Pfizer a dat în judecată România pentru a obliga Guvernul să plătească zeci de milioane de doze contractate în pandemie. Ministrul Alexandru Rafila spune că plângerea a fost înregistrată la o judecătorie din Bruxelles şi priveşte un contract neonorat de stat prin care guvernul a cerut zeci de milioane de doze de vaccin anti-COVID, apoi nu a mai acceptat să mai primească şi să le plătească. Ministrul sănătăţii a explicat că, în contextul interesului scăzut pentru vaccinare, România nu avea unde să stocheze şi apoi să distrugă o cantitate aşa de mare de vaccinuri. El a mai precizat pentru Radio România că se aştepta la acţiunea Pfizer, având în vedere că acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul altor două state europene, Ungaria și Polonia, ţări care nu au acceptat să semneze amendamentele propuse de compania farmaceutică. În cazul dozelor de vaccin anti-COVID, DNA a început la sfârşitul anului trecut urmărirea penală a fostului premier Florin Cîţu, a foştilor miniştri ai sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, precum şi a fostului secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu. Sunt acuzaţi de abuz în serviciu şi de complicitate la abuz în serviciu, pentru că ar fi comandat cantităţi de vaccin mult mai mari decât era nevoie. Procurorii au calculat că ar fi vorba de un prejudiciu la buget estimat la peste 1 miliard de euro.



    15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale în România şi Republica Moldova


    “Eminescu a fost “un vizionar”, care “a creat în spiritul poporului său, dar a cunoscut şi armonia popoarelor lumii”. “Nu a scris pentru un loc şi pentru un timp anume. Eminescu a scris pentru nesfârşire. De aceea, ziua naşterii copilului zburdător pe cele dealuri de la Ipoteşti e ziua fastă a destinului acestui popor, proclamată în chip înţelept în cele două state româneşti şi în sufletele românilor de oriunde drept Ziua Culturii Naţionale”. Sunt aprecierile preşedintelui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, făcute la sesiunea festivă comună organizată, în format hibrid, de Academia Română, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale din cele două țări. În România, zeci de muzee, biblioteci, săli de concerte şi spectacole, centre sau institute de cultură au desfăşurat activităţi pentru a marca această sărbătoare. Ziua Culturii Naţionale a fost sărbătorită și în străinătate, prin Institutul Cultural Român, care a organizat, cu acest prilej, zeci de evenimente, invitând publicul la concerte, expoziții, spectacole de teatru și balet, recitaluri de poezie.





  • România a sărbătorit Ziua Culturii Naţionale

    România a sărbătorit Ziua Culturii Naţionale

    15 ianuarie este Ziua Culturii Naționale în România, zi în
    care s-au împlinit, în 2024, 174 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu,
    cel considerat de critica literară postumă drept cea mai importantă voce
    poetică din literatura română. În 2010, Camera
    Deputaţilor de la București a adoptat un proiect de lege prin care ziua de
    naştere a lui Mihai Eminescu, poet, prozator, dramaturg, jurnalist, devenea şi
    Ziua Culturii.


    În ţară, zeci de muzee, biblioteci, săli de concerte şi
    spectacole, centre sau institute de cultură au desfăşurat activităţi pentru a
    marca această sărbătoare.


    Academia Română,
    în colaborare cu Academia de Ştiinţe
    a Republicii Moldova, a organizat, în format hibrid, o sesiune festivă comună.
    Evenimentul a avut loc simultan în Aula Academiei Române şi în Sala Azurie a
    Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

    Ziua Culturii Naţionale stă sub semnul lui
    Mihai Eminescu, un vizionar, care a creat în spiritul poporului său, dar a
    cunoscut şi armonia popoarelor lumiiˮ,
    a afirmat preşedintele Academiei Române,
    Ioan-Aurel Pop.

    Nu a scris pentru un loc şi pentru un timp anume. Eminescu a
    scris pentru nesfârşire. De aceea, ziua naşterii copilului zburdător pe cele
    dealuri de la Ipoteşti e ziua fastă a destinului acestui popor, proclamată în
    chip înţelept în cele două state româneşti şi în sufletele românilor de oriunde
    drept Ziua Culturii Naţionaleˮ
    , a adăugat Ioan-Aurel Pop.


    Importanţa acestei
    sărbători în conservarea şi promovarea identităţii naţionale a fost evidenţiată
    şi de preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ion Tighineanu. Acesta a
    îndemnat la conjugarea, în continuare, a eforturilor pentru a crea cât mai
    multe punţi de colaborare pentru a apropia cele două maluri ale Prutului, până
    la dispariţia hotarului impus de interesele geopolitice ale unor regimuri
    dictatoriale.


    La București, Muzeul Naţional de Istorie a României a deschis o expoziţie
    tematică intitulată Monumente ale culturii vechi
    şi limbii literare româneşti din patrimoniul instituţiei, iar, La Muzeul
    Hărţilor, a fost organizată conferinţa Miopie istorică. Cum explicăm istoria
    prin arta contemporană. Opera Naţională Bucureşti a celebrat, la rândul ei,
    Ziua Culturii cu premiera spectacolului Oedip de George
    Enescu, sub bagheta dirijorală a lui Tiberiu Soare, în timp ce Teatrul Naţional
    a programat spectacole-lectură.


    Ziua Culturii a
    fost, de asemenea, marcată în satul botoşănean Ipoteşti unde a copilărit poetul
    Mihai Eminescu. Acolo, scriitori, oameni de cultură, elevi şi profesori l-au
    omagiat pe poetul fără egal al literaturii române. Ziua Culturii Naţionale a fost sărbătorită și în străinătate,
    prin Institutul Cultural Român, care a organizat, cu acest prilej zeci de
    evenimente, invitând publicul la concerte, expoziții, spectacole de teatru și
    balet, recitaluri de poezie.


  • Ziua Culturii Naţionale

    Ziua Culturii Naţionale

    Ziua Culturii Naționale, aleasă pe 15 ianuarie pentru a celebra nașterea poetului Mihai Eminescu, este
    marcată prin numeroase evenimente culturale de instituții din întreaga țară. Cu
    prilejul Zilei Culturii Naționale, 15 ianuarie 2024, Muzeul Național de Artă al
    României inaugurează Galeria de Artă Decorativă Europeană, o expoziție
    permanentă unică în peisajul cultural românesc, care oferă publicului acces la
    o colecție impresionantă de aproximativ 400 de piese de tapiserie și mobilier,
    artă decorativă din ceramică, sticlă și metal. Călin-Alexiu Stegerean,
    directorul Muzeului Național de Artă al României

    Este o expoziție
    permanentă, la a cărei organizare am lucrat un an de zile, dar realizarea
    acesteia s-a decis cu mulți ani in urmă. Expoziția ocupă un spațiu de peste 400
    de metri pătraţi, având șase săli care ilustrează inovațiile realizate de cele
    mai importante manufacturi de porțelan, mobilier sau tapiserie realizate în
    țări ca Austria, Belgia, Cehia, Elveția, Franța, Germania, Italia, Olanda,
    Spania, Rusia. Vorbim de țările care au generat tot
    ceea ce cunoaștem în momentul de față mai important în artele decorative. În
    același timp, credem că aceste obiecte au o identitate europeană, pentru că au
    existat influențe și legături cunoscute între aceste centre de creație. În
    același timp, vorbim și de un import al unor elemente care țin de tehnici, dar
    și de materiale. Mă refer mai ales la porțelanurile care au venit din Orient,
    dar și la lucrul și creația unor obiecte din metal și din lemn,


    Muzeul Național Brukenthal celebrează Ziua Culturii Naționale prin câteva
    evenimente. Unul dintre acestea este expoziția Jocuri de putere a
    artistului Adrian Stoleriu, decanul Facultății de Arte Vizuale și Design din
    cadrul Universității Naționale de Arte George Enescu din Iași. Alexandru Constantin Chituță, directorul Muzeul Național Brukenthal

    Pe
    lângă expoziția lui Adrian Stoleriu, Muzeu Național Brukenthal va deschide la
    Iași o expoziție interesantă,
    cea mai importantă
    expoziţie de acest fel organizată în România de muzeul sibian într-o altă
    instituție. Expoziția Capodopere. Artă din România, de la clasic la
    contemporan va rămâne pe simezele Muzeului Municipal ‘Regina Maria’ -
    Palatul Braunstein din Iaşi
    până la data de 15 martie. Este o expoziție
    care pune împreună aproximativ 200 de ani de artă din România, începând cu
    Theodor Aman, Ștefan Luchian, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza și Ion
    Țuculescu, trecând prin arta transilvăneană – cu reprezentanți ca Mișu Popp – și
    ajungând până în contemporaneitate, la artiști ca Ștefan Câlția. Este o
    expoziție mare, cu lucrări semnate de aproximativ 50 de artiști români. Peste 70
    de lucrări vor fi expuse în cadrul acestei e
    xpoziții,
    Capodopere. Artă din România, de la clasic la contemporan, la
    Iași.


    Marile proiecte muzicale organizate sau coorganizate de Institutul Cultural
    Român sunt prezentate de personalități marcante și operatori culturali de
    renume în cadrul unei mese rotunde organizate cu prilejul Zilei Culturii
    Naționale, La eveniment participă inițiatorii și coorganizatorii proiectelor
    muzicale în care ICR are o implicare majoră și care reprezintă România în
    străinătate sau asigură o veritabilă platformă de interrelaționare culturală și
    diplomatică. Cristian Măcelaru – Dirijor, Director artistic al Festivalului și
    Concursului Internațional George Enescu, Director muzical al Orchestrei
    Naționale a Franței, Emil Pantelimon – Manager al Corului Național de Cameră
    Madrigal-Marin Constantin, Daniel Jinga – Manager-director general al Operei
    Naționale București și Marin Cazacu – Violoncelist, Manager al Filarmonicii
    George Enescu, inițiatorul Orchestrei Române de Tineret și fondatorul
    ansamblului Violoncellissimo, se numără printre participanți. Memorialul Ipoteşti
    – Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu organizează Zilele
    Eminescu – Ziua Culturii Naţionale, care vor cuprinde mai multe activităţi ce
    se vor desfasura sub genericul Poezia si muzica


  • Ziua Culturii Naționale, celebrată de toate posturile SRR

    Ziua Culturii Naționale, celebrată de toate posturile SRR

    Toate posturile Societății Române de Radiodifuziune celebrează, mîine,15 ianuarie cultura, în toate formele ei.

    Radio România Cultural va transmite în direct Gala Tinerilor Scriitori/Cartea de Poezie a anului 2023, eveniment care marchează cea de-a 14-a ediție a Zilei Culturii Naționale.

    Radio România Muzical dedică întreaga zi culturii naționale. Interpretul zilei este celebrul dirijor Sergiu Celibidache.

    Radio România Actualități îl are ca invitat special al emisiunii Prietenii de la Radio pe Radu Vancu, câștigătorul celei de-a 14-a ediții a Cărții de poezie a anului.

    Studiourile teritoriale ale Societății Române de Radiodifuziune, Antena Satelor, Radio România Internațional, Redacția Minorități, Radio Trei Net au pregătit programe speciale dedicate sărbătorii culturii naționale.

    Şi tot mâine, Agenția de Presă RADOR Radio România lansează un documentar extins despre importanța zilei de 15 ianuarie.

  • „Narațiuni vizuale și muzicale ale națiunii”

    „Narațiuni vizuale și muzicale ale națiunii”

    Proiectul Narațiuni ale națiunii, produs de
    PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează
    valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk,
    literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale
    sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative
    specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.




    Proiectul prezintă
    și explorează conceptual și documentar
    modalitățile în care au fost alcătuite narațiunile literare, vizuale și
    muzicale ale națiunii române, prin reprezentările artiștilor vizuali,
    conceptelor muzeografice și muzicienilor, printr-o abordare ușor de asimilat.




    Printre experții
    invitați se numără: Doru Ionescu cu tema Muzica istoriei în istoria muzicii;
    Cristian Vasile cu tema Imagini ale națiunii și ale figurilor istorice
    românești reflectate în expoziții și muzee; Cosmin Nasui cu tema Prototipuri
    fizionomice, arhetipuri, alegorii, vizuale ale națiunii; Ion Bogdan Lefter cu
    tema Narațiuni (literare) ale națiunii; Dodo Niță cu tema Narațiuni grafice
    despre patria română.




    Proiectul debutează
    cu narațiuni muzicale ale națiunii, un interviu cu Doru Ionescu, jurnalist
    muzical, cu premieră online pe 12 ianuarie 2024, ora 19.00, aici https://youtu.be/DrcIeegzDEI




    Doru Ionescu face o
    trecere în revistă a subiectelor istorice în muzica rock şi folk românească:
    Doru Stănculescu, Valeriu Sterian, Mircea Bodolan, Evandro Rossetti, Phoenix,
    Sfinx, Voltaj, Transilvania, Negură Bunget, Bucium, Trooper, Pasărea Rock, Firma,
    Zdob și Zdub ş.a.


    Reflectarea (istoriei) României în muzica pop-rock
    și folk: filtrul aplicat scoate din calcul, din analiză operele apărute la
    comandă (explicit), pentru perioada de creație de până în 1989. Dimpotrivă,
    voi folosi o lupă cu care voi căuta voința creatorilor de a întruchipa
    muzical un personaj, un eveniment, un moment din istoria românilor. Că a fost o
    melodie, un disc conceptual sau o operă / poem rock, nevoia de întoarcere -
    prin muzică! – spre figuri și fapte ilustre (cu eventuala evidențiere a unor posibile
    modele) poate oferi o alternativă la educația istorică în sens clasic​, afirmă Doru Ionescu. Gazda interviului este Cosmin Nasui, istoric de
    artă.




    Narațiuni
    literare, vizuale și muzicale ale națiunii este un proiect cultural finanțat
    de Ministerul Culturii cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024.


    Producător:
    PostModernism Museum


    Parteneri:
    Modernism.ro, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii
    Române, Fundația The Institute, Asociația Lume Bună, Radio România Cultural,
    Radio România Internațional




    Mai multe detalii
    aici https://www.postmodernism.ro/naratiuni-ale-natiunii

  • Ziua Culturii Naţionale, la Radio România

    Ziua Culturii Naţionale, la Radio România

    Pe 15 ianuarie, toate posturile Societăţii Române de Radiodifuziune celebrează cultura, în toate formele ei.

    Radio România Cultural transmite în direct Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2023, eveniment care marchează cea de-a paisprezecea ediție a Zilei Culturii Naționale, luni, 15 ianuarie 2024, de la ora 16:00, în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București. Radio România Cultural este coproducător al Galei încă de la prima ediție.

    Radio România Muzical dedică întreaga zi de 15 ianuarie Culturii Naționale. Interpretul zilei este celebrul dirijor Sergiu Celibidache. Baritonul Nicolae Herlea, dirijorul George Georgescu, pianistul Daniel Ciobanu, violonistul Florin Iliescu, violistul Răzvan Popovici, pianista Aurelia Vișovan, violoncelistul Andrei Ioniță și pianistul Cătălin Șerban sunt doar câţiva dintre artiştii pe care îi puteţi asculta luni 15 ianuarie, la Radio România Muzical. Iar de la ora 23:30, în cadrul festivalului Săptămâna Internațională a Muzicii Noi 2023, se difuzează înregistrarea operei E vina ta! de Simona Strungaru, actuala dirijoare a Big Bandului Radio.

    Radio România Actualități îl are ca invitat special al emisiunii Prietenii de la Radio pe Radu Vancu, câştigătorul celei de-a 14-a ediţii a Cărţii de poezie a anului (2023). Pe parcursul întregii zile, RRA va transmite ştiri, relatări, corespondenţe, reportaje de la evenimentele dedicate Zilei Culturii Naţionale din ţară şi de peste hotare.

    Studiourile teritoriale ale Societăţii Române de Radiodifuziune, Antena Satelor, Radio România Internaţional, Redacţia Minorităţi, Radio 3Net au pregătit programe speciale dedicate sărbătorii culturii naţionale.

    Şi tot pe 15 ianuarie, Agenţia de presă Rador Radio România lansează un documentar extins despre importanţa Zilei Culturii Naţionale.

  • ZIUA CULTURII NAȚIONALE

    ZIUA CULTURII NAȚIONALE

    Astăzi, vorbim despre monumentele dedicate
    poetului Mihai Eminescu, a cărui dată de naștere, 15 ianuarie 1850 stă la baza marcării
    Zilei Culturii Naționale în România și Republica Moldova.



  • Dirijorul Gabriel Bebeşelea, premiat pentru promovarea operei eminesciene şi a culturii române

    Dirijorul Gabriel Bebeşelea, premiat pentru promovarea operei eminesciene şi a culturii române

    Pe 15 ianuarie, de Ziua
    Culturii Naționale celebrată în data nașterii poetului Mihai Eminescu,
    Memorialul de la Ipotești (locul de lângă Botoșani unde a copilărit poetul) își
    decernează premiile anuale. În 2024, cel distins cu Premiul Național pentru
    promovarea operei eminesciene și a culturii române este dirijorul Gabriel
    Bebeșelea.

    Născut în 1987, tânărul muzician este deja unul dintre cei mai
    premiați și apreciați dirijori ai momentului. Fost bursier al orchestrei Royal
    Concertgebouw din Amsterdam, Bebeșelea este în prezent dirijor principal al
    Filarmonicii George Enescu din București și a condus deja orchestre celebre din
    Marea Britanie, Germania, Franța și Italia. Tot el a înființat în 2017 ansamblul de muzică veche și nouă Musica
    Ricercata. Iar în 2023, pe perioada Capitalei
    Europeane a Culturii, Gabriel Bebeșelea a deținut titlul de Dirijor in
    Rezidență al Filarmonicii Banatul din Timișoara. În afară de
    dirijat, este pasionat și de cercetare în domeniul muzicii și exact acest
    aspect l-a apropiat de premiul oferit de Memorialul de la Ipotești – Centrul
    Național de Studiu Mihai Eminescu.

    Despre acest premiu, Gabriel Bebeșelea ne-a
    mărturisit:

    Este un lucru extrem de onorant faptul că
    Memorialul de la Ipotești s-a gândit să ofere unui muzician acest premiu, nu
    unui om al literelor. Dar țin din capul locului să menționez că, din punctul
    meu de vedere, acest premiu este mai degrabă meritul maestrului Cornel Țăranu,
    regretatul compozitor și enescolog pe care noi l-am pierdut în vara trecută.
    Cornel Țăranu, unul din cei mai mari cercetători în domeniul enescian, a fost
    cel care, în 1971, a început să cerceteze manuscrisul Strigoii de George Enescu. Acesta era un oratoriu
    pe care Enescu l-a compus pe textul poemului omonim al lui Eminescu, în timpul
    Primului Război Mondial, în 1916. Manuscrisul s-a pierdut în negura vremii.
    Există mai multe teorii în jurul pierderii acestui manuscris, dar cert este
    faptul că Enescu nu a reușit să finalizeze oratoriul. Așadar povestea începe în
    1916, trece prin anii 1970, când Țăranu a lucrat asiduu asupra acestui
    manuscris pentru a fi audiat prima dată în 2017-2018, când l-am interpretat
    alături de Orchestra Radio din Berlin și l-am înregistrat alături de acest
    ansamblu renumit. Premiera mondială a acestui oratoriu eminescian-enescian a
    avutt loc tot la Berlin, în septembrie 2019. Așadar, din punctul meu de vedere,
    acest premiu trebuie dedicat neapărat memoriei maestrului Cornel Țăranu, căruia
    îi datorăm această descoperire.


    În
    opinia lui Gabriel Bebeșelea, oratoriul Strigoii este important și pentru că face legătura dintre perioada de
    tinerețe a lui George Enescu și capodopera de maturitate, Oedip. Dirijorul
    Gabriel Bebeșelea despre caracteristicile tipic enesciene ale acestui oratoriu.

    Ar fi două linii principale. Prima este legată de faptul că Enescu are
    doar două lucrări în care a folosit textele lui Eminescu. Ambele au fost, din
    păcate, nefinalizate. Al doilea filon este acela al experimentului pe care
    Enescu îl realiza în preajma Primului Război Mondial asupra unei tehnici
    inventate de Arnold Schönberg, un vorbit-cântat. O conceptualizare personal
    enesciană a acestei tehnici de compoziție se află în opera Oedip, acest vorbit-cântat fiind, bineînțeles
    metamorfozat prin filtrul personal al lui Enescu. De ce spun că Strigoii este veriga lipsă? Pentru că, din punctul
    meu de vedere, fără acest oratoriu și fără modelele experimentate de Enescu în
    această lucrare nu ar fi putut să existe sonoritatea tipic enesciană. Pentru că
    vreau neapărat să subliniez faptul că modul în care Enescu tratează această
    tehnică este tipic personal și nu o mai întâlnim la alt compozitor.


    Și parțial acest oratoriu va fi interpretat la Botoșani
    în ziua când dirijorului Gabriel Bebeșelea i se va decerna Premiul Național pentru promovarea operei eminesciene și a culturii.


  • Cupa de la Montpellier

    Cupa de la Montpellier

    Vasile
    Alecsandri (1821-1890) a fost una dintre personalitățile marcante ale culturii
    române în secolul al XIX-lea – poet, dramaturg, creatorul teatrului românesc și
    al literaturii dramatice în România, folclorist, om politic, ministru, diplomat
    și membru fondator al Academiei Române. Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, sărbătorită
    pe 15 ianuarie, zi care marchează nașterea poetului național Mihai Eminescu
    (1850-1889), la Muzeul de Istorie a României (MNIR) a fost deschisă
    microexpoziția Cupa de la Montpellier – Primul premiu internațional al
    literaturii române. Despre acest eveniment am stat de vorbă cu muzeograful
    Nicoleta Konig:


    Această cupă a fost primită de Vasile Alecsandri
    la un concurs de poezie organizat în 1878. Acest concurs a fost organizat de
    Societatea pentru Studiul Limbilor Romane, care a hotărât, în 1875, să
    organizeze un concurs cu tema Cântecul latinului la care să participe
    reprezentanți ai tuturor limbilor și dialectelor de origine latină. Vasile
    Alecsandri a aflat despre acest concurs din presă și a trimis o poezie la
    Montpellier, nu neapărat din dorința de a câștiga, precum îi mărturisea
    prietenului său Iacob Negruzzi, ci mai ales din dorința de a trimite un
    specimen al limbii române care să arate înrudirea limbii noastre cu celelalte
    limbi de origine latină. Concursul literar a avut loc în cadrul a ceea ce s-a
    numit Fêtes Latines, niște festivități care au avut loc în mai 1878.

    Concursul propriu-zis s-a desfășurat la data de 24 mai, în prezența a numeroase
    delegații din toată lumea vorbitoare de limbi latine și a numeroși
    participanți. Juriul, format din personalități marcante precum Frédéric
    Mistral, un cunoscut poet francez, omul de litere spaniol Albert de Quintana,
    de asemenea Charles de Tourtoulon, scriitor şi istoric francez, a hotărât în
    unanimitate acordarea premiului cel mare lui Vasile Alecsandri pentru poezia sa
    Cântecul gintei latine. Vasile Alecsandri nu a putut participa la eveniment
    din motive de sănătate, așa că premiul a fost luat de către Frédéric Mistral în
    numele său, cu care, de altfel, va și lega ulterior o strânsă prietenie. Vasile
    Alecsandri a fost informat că a luat acest premiu dintr-o scrisoare trimisă de
    Albert de Quintana și, dacă îmi dați voie să citez, scria: Norocul a fost ca
    toate poeziile prezentate la concursul de la Montpellier să fie mai slabe decât
    a mea și astfel am ieșit învingător. Cu atât mai bine pentru țară. Nu puțin m-am
    bucurat de acest triumf, mai cu seamă că el a contribuit la a redeștepta
    simpatiile confraților noștri latini pentru țara noastră.


    Nicoleta Konig ne-a dat mai
    multe informații despre cum a fost primită poezia lui Vasile Alecsandri în
    presa vremii, națională și internațională, și despre obiectul în sine al Cupei
    de la Montpellier:


    Poezia a fost tradusă în scurt timp în mai multe
    limbi, în italiană, în provensală, în spaniolă și ebraică, și a fost publicată
    în presa internațională, în ziare precum Risorgimento, în Italia, în Spania,
    la Rasa Latina și, desigur, în România, în ziare precum Presa, Viitorul,
    Războiul și, de asemenea, în Convorbiri literare. Această cupă a venit în
    România, însă un pic mai târziu, și a rămas în posesia familiei Alecsandri până
    în 1932, când fiica poetului a decis să o doneze Academiei Române, dat fiind că
    tatăl său fusese și unul din membrii fondatori ai Academiei Române și astfel a
    ajuns în posesia statului român. Cupa se află în patrimoniul nostru și am
    expus-o publicului cu ocazia Zilei Culturii Române și pe această cale invităm
    toți ascultătorii să vină să vadă această cupă la Muzeul Național de Istorie a
    României. Este un obiect foarte, foarte frumos. Este o cupă cu capac. Pe o
    parte are lupoaica cu Romulus și Remus și o inscripție Surge Luce care
    înseamnă Înalță-te spre lumină, iar pe partea cealaltă sunt trei embleme,
    dintre care una este a Societății pentru studiul limbilor romanice, cu o
    inscripție în provensală Suntem ascunși, dar nu suntem morți și, de asemenea,
    mai are două inscripții în catalană.