Tag: Ziua Francofoniei

  • Jurnal românesc – 07.03.2025

    Jurnal românesc – 07.03.2025

    Potrivit unui comunicat al Institutului Cultural Român, transmis AGERPRES, anunţarea câştigătorului şi decernarea premiului, împreună cu două menţiuni speciale, vor avea loc într-o gală programată pe 16 mai, în cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Praga. Profesor doctor la Facultatea de Litere a Universităţii ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi, Bogdan Creţu a publicat opt volume de critică literară, numeroase studii la volume academice din ţară şi din străinătate, a editat, a îngrijit şi a prefaţat multiple antologii. Lucrările sale au fost distinse cu mai multe premii. Bogdan Creţu a fost redactor-şef al revistei ‘Timpul’, iar în prezent are o rubrică de cronică literară în revista ‘Observator cultural’. ‘Mai puţin decât dragostea’ este al treilea roman al său, după ‘Cornul inorogului’ şi ‘Nichita.

     

    Trei oameni de cultură de origine română din regiunea Cernăuţi – Ucraina au fost distinşi, joi, cu Ordinul ‘Meritul Cultural’ în grad de Cavaler, Categoria F – ‘Promovarea culturii’, acordat de preşedintele României, ‘în semn de apreciere pentru contribuţiile importante aduse la promovarea limbii şi literaturii române ca fundament al culturii şi valorilor ţării noastre, pentru păstrarea tradiţiilor şi civilizaţiei româneşti şi promovarea imaginii României în Ucraina’. Scriitoarea şi jurnalista Maria Andrieş, profesorul Aurica Bojescu şi jurnalistul Nicolae Şapcă au primit distincţiile din partea ambasadorului României în Ucraina, Victor Micula, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Naţional din Cernăuţi. „Prin aceste medalii.., ne exprimăm recunoştinţa statului român pentru ceea ce faceţi dumneavoastră zi de zi şi sperăm că veţi continua să millitaţi pentru a sprijini păstrarea identităţii culturale şi lingvistice a acestei comunităţi”, a afirmat ambasadorul Victor Micula.

     

    Compania Naţională ‘Poşta Română’, alături de Ministerul Finanţelor şi Visa, facilitează accesul românilor de pretutindeni la titlurile de stat Tezaur printr-un proces digital inovator. Cetăţenii vor putea achiziţiona aceste instrumente financiare direct cu cardul, prin intermediul platformei Ghişeul.ro, beneficiind de un sistem rapid, sigur şi accesibil. Până acum, titlurile de stat puteau fi cumpărate prin unităţile Trezoreriei Statului, subunităţile Poştei Române sau online doar de către persoanele fizice cu cont activ pe Spaţiul Privat Virtual al ANAF. Acum, datorită implicării Poştei Române în acest proiect de digitalizare, achiziţia titlurilor de stat devine mai simplă şi mai accesibilă pentru toţi cetăţenii, inclusiv pentru cei din diaspora. Poşta Română reafirmă, astfel, rolul său de partener esenţial al instituţiilor statului, punând în prim-plan interesele cetăţenilor şi participând activ în etapele cheie ale dezvoltării soluţiilor financiare digitale, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, a menţionat Valentin Ştefan, directorul general al Poştei Române. Procesul de achiziţie online cu cardul a titlurilor de stat Tezaur pe platforma Ghişeul.ro se va lansa pe 10 martie 2025.

     

    Pe 16 martie 2025, Institutul Cultural Român de la Tokyo marchează Ziua Francofoniei printr-un eveniment special organizat în colaborare cu Institutul Francez din Tokyo. Manifestarea cuprinde trei componente distincte, care aduc în prim-plan cultura română prin film, literatură și gastronomie. Astfel, ICR Tokyo prezintă comedia dramatică Anul nou care n-a fost (2024), regizată de Bogdan Mureșanu. Filmul va fi proiectat în cinematograful Institutului Francez din Tokyo, pe 16 martie, de la ora 18:00. Accesul este liber, în limita locurilor disponibile. Biblioteca/mediateca Institutului Francez din Tokyo găzduiește o selecție de cărți și albume despre cultura, istoria și civilizația românească, editate de Institutul Cultural Român și traduse în limba franceză. În cadrul inițiativei francofone, ICR Tokyo beneficiază gratuit de rafturi de expunere, oferite de Institutul Francez, pentru a facilita accesul publicului la aceste resurse pe o perioadă extinsă. Pentru a aduce o notă gastronomică evenimentului, restaurantul Institutului Francez din Tokyo include în meniu un desert emblematic românesc: papanașii cu dulceață. Aceștia au fost aleși datorită popularității dulciurilor în cultura japoneză și a ușurinței cu care pot fi preparați și serviți.

  • Retrospectiva săptămânii 18.03 – 24.03.2018

    Retrospectiva săptămânii 18.03 – 24.03.2018

    Iarnă grea în plină primăvară

    Dupa o iarnă
    blândă, România se confruntă, la sfârşit de martie, cu o vreme extrem de
    capricioasă. La începutul săptămânii, meteorologii au emis cod galben de ploi,
    vânt şi temperaturi scăzute, valabil pentru jumătatea de est a ţării.
    Temperaturile au scăzut mult sub media climatologică pentru această perioadă,
    iar ploile s-au transformat, treptat, în lapoviţă şi ninsoare. Ploaia îngheţată
    a dus la depunerea de polei, mai ales în sud şi sul-est şi a perturbat
    transporturile rutiere, feroviare şi aeriene. Au fost probleme pe aeroportul
    Otopeni – Henri Coandă din Bucureşti, unde ploaia îngheţată a ţinut la sol
    avioanele timp de mai multe ore. De asemenea, numeroase trenuri au înregistrat
    întârzieri, chiar de sute de minute, din cauza vremii nefavorabile, iar mai
    multe sectoare de drumuri naţionale au fost închise. La rândul lor, hidrologii
    au emis coduri galbene şi portocalii de inundaţii, inclusiv pe Dunăre, şi au
    avertizat că, după ce temperaturile vor creşte, situaţia se va complica. Spre
    sfârsitul săptămânii, meteorologii au emis coduri galben şi portocaliu de ninsoare şi viscol, care au
    vizat jumătatea de sud a ţării. In Bucureşti şi în câteva judeţe din sud, unităţile
    şcolare şi-au suspendat, vineri, activitatea. Zeci de trenuri au fost anulate.
    S-au aplicat restricţii, din motive de siguranţă rutieră, pentru că viscolul a
    redus mult vizibilitatea, astfel ca unele tronsoane de autostrăzi şi drumuri
    naţionale şi judeţene au fost închise.



    România a sărbătorit Ziua Francofoniei


    Guvernul de la Bucureşti a
    salutat, marţi, celebrarea Zilei Internaţionale a Francofoniei, iar premierul
    Viorica Dăncilă a afirmat că România este recunoscută ca stat-far al acesteia
    în Europa Centrală şi de Est. Ea a subliniat că grupul statelor francofone a
    fost printre primele structuri internaţionale la care România a aderat după
    1989.România va continua să fie parte
    a Francofoniei, fiind legată intim de aceste valori, au dat asigurări
    autorităţile de la Bucureşti cu prilejul conferinţei ‘Modelul cultural
    francofon al României centenare’, dedicată marcării a 25 de ani de Francofonie instituţională
    în România. Evenimentul a fost organizat în cooperare cu Biroul Regional pentru
    Europa Centrală şi Orientală şi cu Universitatea din Bucureşti. În 1991,
    România a obţinut statutul de observator, din 1993 este membru cu drepturi
    depline al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, iar în septembrie 2006 a
    găzduit un sommet al acesteia. In
    perioada decembrie 2018 – iulie 2019, Bucureştiul şi Parisul vor organiza
    Sezonul România-Franţa, un amplu proiect comun ce va pune accentul pe cultură
    şi creaţie contemporană, dar şi pe domenii precum educaţia, economia, sportul
    sau turismul.



    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a votat modificările aduse
    legilor Justiţiei, susţinute de putere


    Organizarea judiciară, statutul
    magistraţilor şi funcţionarea CSM, modificate după deciziile Curţii
    Constituţionale, au trecut, marţi, de votul Camerei Deputaţilor de la
    Bucuresti. Coaliţia aflată la putere PSD- ALDE a susţinut modificările, în timp
    ce opoziţia a votat împotrivă, afirmând că se încearcă politizarea actului de
    justiţie. Una dintre cele mai importante modificări prevede că preşedintele
    României este eliminat din procedurile de numire a conducerii Înaltei Curţii de
    Casaţie şi Justiţie, acest rol revenind secţiei de judecători a Consiliului
    Superior al Magistraturii. Camera Deputaţilor este prima Cameră legislativă
    sesizată, iar Senatul este for decizional. Unele
    din modificările aduse, iniţial, legilor Justiţei au generat ample proteste de
    stradă şi critici din partea magistraţilor.



    România şi adoptarea monedei euro


    Guvernul de la Bucureşti a adoptat, miercuri, ordonanţa de
    urgenţă prin care s-a decis constituirea Comisiei de fundamentare a planului
    naţional de adoptare a monedei euro. Potrivit Executivului, Comisia va pregăti
    calendarul de intrare a României în mecanismul de supraveghere şi de adoptare a
    monedei euro, precum şi toate acţiunile necesare pentru pregătirea economiei şi
    societăţii româneşti. Până pe 15 noiembrie, Comisia va prezenta, spre asumare
    politică, atât calendarul cât şi planul naţional de adoptare a monedei unice.
    In Comisie vor fi reprezentate, între altele, instituţii publice
    guvernamentale, Administraţia Prezidenţiala, BNR, confederaţii patronale şi
    sindicale şi organizaţii non-guvernamentale. Comisia va fi condusă de doi
    copreşedinţi, premierul şi preşedintele Academiei Române, şi doi
    vicepreşedinţi, guvernatorul BNR şi un vicepremier.



    Statul român devine acţionar
    majoritar la şantierul naval Mangalia


    Statul
    român şi societatea olandeză Damen au ajuns la o înţelegere privind preluarea
    şantierului naval de la Mangalia (sud-est), unul dintre cele mai mari din
    regiune, de la actualul proprietar, grupul sud coreean Daewoo. Purtătorul de
    cuvânt al ministrului Economiei, Alexandru Macoveiciuc, a declarat că se va
    înfiinţa o societate mixtă în care Damen va deţine 49% din acţiuni, iar
    Ministerul Economiei – 51% din participaţie, devenind acţionar majoritar. Este pentru prima dată după Revoluţie când statul va relua
    controlul asupra unui obiectiv industrial strategic privatizat. Damen este cel
    mai mare constructor de nave din Olanda şi ar avea capacitatea să aducă comenzi
    noi pentru şantierul din Mangalia. Autorităţile au dat asigurări că nimeni
    nu-şi va pierde locul de muncă, dar angajaţii nu pot sta liniştiţi, deoarece
    le-au scăzut salariile pentru că nu mai fac ore suplimentare, iar situaţia
    financiară a companiei a dus la plecarea a peste 700 de salariaţi. Problemele
    pe Şantierul Naval Mangalia au apărut în 2016, când grupul Daewoo a decis să-şi
    vândă acţiunile, în cadrul unui efort de restructurare a operaţiunilor
    internaţionale.

  • Ziua Francofoniei, marcată în România

    Ziua Francofoniei, marcată în România

    România este recunoscută ca stat-far
    al mişcării francofone în Europa Centrală şi de Est.
    A spus-o, marţi,
    premierul Viorica Dăncilă, al cărei Cabinet a salutat celebrarea, peste tot în
    lume, a Zilei Francofoniei.

    În
    1991, România a obţinut statutul de observator al Organizaţiei Internaţionale a
    Francofoniei
    , iar în 1993 a devenit membru cu drepturi depline. De altfel,
    grupul statelor francofone a fost una din primele structuri la care România a
    aderat după Revoluţia anti-comunistă din 1989, în contextul istoric amplu în
    care, încă dinainte de crearea în 1918 a statului naţional unitar român,
    românii au fost parte a familiei francofone. Începând din secolul al 18-lea,
    cultura şi limba franceză au pătruns masiv în educaţia membrilor înaltei
    societăţi româneşti. Exista, de altfel, obiceiul călătoriilor de studii în
    Franţa pentru descendenţii elitei, călătorii care reprezentau o importantă
    sursă de difuzare a ideilor franceze în mediul românesc. Din 1830, studiul
    francezei a fost introdus în şcolile din Bucureşti şi Iaşi. A vorbi
    această limbă însemna
    mai mult decât simpla stăpânire a unui instrument lingvistic – era expresia
    adeziunii la valori, idei şi idealuri specifice naţiunilor moderne europene.
    Apoi, în prima jumătate a secolului 20, Bucureştiul a fost supranumit « Micul
    Paris
    », mulţi scriitori au ales să creeze partea cea mai semnificativă a
    operei lor în franceză şi, tot de atunci, nume ilustre precum Constantin
    Brâncuşi
    , Eugen Ionescu, Mircea Eliade, George Enescu şi Emil Cioran fac parte
    din patrimoniul cultural francofon. Prin tradiţie, deci, profund francofonă şi
    francofilă, România şi-a consolidat la ora actuală, graţie statutului de membru
    al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, cooperarea internaţională.
    Printre altele, a găzduit, în 2006, primul sommet al francofoniei dintr-o ţară
    est-europeană.

    La Bucureşti există un birou regional al Organizaţiei
    Internaţionale a Francofoniei, iar preşedintele Agenţiei Francofone
    Universitare este un român. Aşa că, marţi, de Ziua Francofoniei, pentru al
    patrulea an consecutiv, Institutul Francez din România i-a invitat, de pildă, pe iubitorii culturii şi limbii
    franceze să-i sărbătorească frumuseţea şi diversitateaprin intermediul unui haiku în
    franceză postat pe
    reţele sociale.

    Într-o declaraţie în exclusivitate pentru agenţia de presă
    RADOR a Radio România, directorul Institutului, Christophe Gigaudaut, a
    precizat că învăţarea limbii franceze, alături de germană, engleză sau orice
    altă limbă, este cea mai bună garanţie a unei deschideri cât mai însemnate a
    minţii şi sufletului. El a salutat munca miilor de profesori de franceză, rolul
    întreprinderilor şi companiilor care au pariat pe francofonie în dezvoltarea
    lor, dar şi al presei francofone, inclusiv al Secţiei franceze a Radio România
    Internaţional
    .