Tag: Ziua Marinei

  • Corveta turcească TCG „Kinaliada” participă la Ziua Marinei Române

    Corveta turcească TCG „Kinaliada” participă la Ziua Marinei Române

    Corveta turcească TCG Kinaliada (F-514), face o escală în portul Constanţa, în perioada 12-16 august, pentru a participa la Ziua Marinei Române, alături de navele militare şi civile româneşti, informează Forţele Navale Române. Nu va fi singura prezenţă militară străină la Ziua Marinei, Garda de Onoare pentru primirea oficialităţilor pe faleza din faţa Comandamentului Flotei va fi alcătuită şi din militari americani, francezi şi turci.


    După acostarea navei, o delegaţie de la bord efectuează, sâmbătă, vizite oficiale la Comandamentul Flotei Viceamiral Vasile Urseanu şi la autorităţile locale din municipiul Constanţa, iar un detaşament de militari turci depune o coroană de flori la Cimitirul Internaţional Militar din Slobozia în memoria eroilor turci.

    Corveta TCG Kinaliada (F-514) va putea fi vizitată de populaţia civilă sâmbătă, între orele 10.00 – 12.00 şi 14.00-16.00.

    Marţi, 15 august, corveta turcească va fi prezentă în dispozitivul naval de pe mare, alături de navele militare româneşti, la Exerciţiul demonstrativ întrunit Forţele Navale Române 23, iar Garda de Onoare, constituită pe faleza din faţa Comandamentului Flotei pentru primirea oficialităţilor, va fi alcătuită din plutoane de militari din Franţa, Statele Unite ale Americii, Turcia, Brigada 30 Gardă Mihai Viteazul şi Forţele Navale Române, potrivit sursei citate. Marinarii militari vor prezenta Exerciţiul demonstrativ întrunit Forţele Navale Române 2023, care va consta în inserția unor elemente de cercetare-diversiune, respingerea atacului aviației inamice, căutarea și atacul asupra unui submarin inamic, respingerea unui desant maritim, combaterea migrației ilegale pe mare și manevrarea elicopterului Puma Naval pentru apuntarea la bordul unei fregate.


    Seara zilei de 15 august se va încheia cu retragerea cu torțe a marinarilor și cu un spectacol de artificii și de drone, care marchează finalul celei de-a 121-a aniversare a Zilei Marinei Române.

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 14.08 – 20.08.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 14.08 – 20.08.2022

    Prota rectificari bugetară ditu 2022


    Guvernul di București votă, gioi, prota rectificari bugetară ditu aestu an, una pozitivă, după cum spun reprezentanţăllii a Executivlui, cari acaţă tru isapi ună creaştire economică di 3,5%, di veniturle bugetare pi proţlli şasi meşi şi di execuţia bugetară ditu aestu periodu. Ministerlu di Finanţe lo nai ma mulţă paradz, ditu cari, pănă tora, ună parte fură ahărdziţ tră schema di agiutor di stat ti finanţarea a mărlor proiecte. Ministerlu a Lucurlui va s’ufiisească paradz ma mulţă ţi va s’hibă daț şi tră compensarea a păhadzloru la energie. Tutunăoară, Ministerele Sănătăţii, Transporturilor şi Agriculturii loară ma multi fonduri. Di alantă parte, fură ñicurati bugetele di la Ministerele di Interne, Mediu, Cultură şi Afaceri Externe. Yinitoarea rectificari bugetară easti programată tră meslu brumaru. Consiliul Fiscal feaţi timbihi că rectificarea bugetară operată di Guvern poate s’ducă la năstritearea a unui dificit di 7% ditu Produsul Intern Brut, ama ministerlu a Finanţelor spuni că aestu poate s’hibă ţănutu sumu control și că ţinta tră bitisita a anlui easti di 5,84%. Tru aestu kiro, ditu datili publicate stămâna aesta di Institutul Național di Statistică scoati tu migdani că economia ali Românie criscu cu 5,8% tru primlu semestru ditu aestu an, comparativ cu idyea perioada ditu 2021, iar tru doilu trimestr consemnă ună apreciere cu 2,1% raportat la trimestrul anterior.



    Marina românească, la yiurtuseari


    Fu sărbătoare luni, ca tru cathi an pi 15 di agustu, tru tuti porturili maritime ică fluviale ditu România, iu dzăţ di ñilli di oamiñi — di a loclui şi turişti – viniră la ţeremoniile organizate di Dzuua a Marinei. La festivităţile di Constanţa, la Amarea Lae, eara vinitu şi prezidentulu Klaus Iohannis, deadunu cu premierlu Nicolae Ciucă. Forţele Navale Române au axia tra s’asiguripsească, deadunu cu partenerlli a lor, securitatea apilor naţionale şi a aţiloru internaţionale, spusi prezidentulu Iohannis tru zborlu ţănutu. El nica adusi aminti și că, tru aestu kiro, Amarea Lae faţi parti ditu conceptul di securitate strategică a NATO. Di Dzuua ali Marină, tru Portul Militar Constanţa alăgară marinari militari români diadunu cu partenerlli a lor ditu Canada, Franţa şi Statele Unite şi eara vidzuti vizitate fregatele “Văsillelu Ferdinand” şi “Văsiloanea Maria”, cum şi Nava-şcoală “Mircea”. Elicoptere azbuirară pisti litoralu tră să u saluta duñeaua, iara pi amari difilară pampori a Forţelor Navale. Eara spusi şi agiocurili şi concursurile marinăreşti.



    David Popovici – recordman mondial


    Cara veara easti ma ayoñea cu xeri tru evenimente politice, economice și sociale, alliumtrea, anlu aestu, ixikea a lor fu compensată di hăbărli cabaia cu anami ditu domeniul a sportului. La maş 17 ani, dija cunuscutlu anutător român David Popovici aprăftăsi, diznău, s’amintă malăma emu la 100 m liber, emu și la 200 m liber, ași cum s’avea faptă, tru cirişaru, la Campionatele Mondiale di la Budapesta. Maş că, aestă aradă, amintarea s’feaţi tru cadrul a Europeanilor di Roma. La 100 m liber, David Popovici apufusi un nou recordu mondial, cu timpul di 46 di secundi și 86 di sutimi. Performanța a lui easti cu ahătu ma valoroasă cu cât precedinta eara ditu 2009, cându strañili speciale di anot aduţea licşurări tru alăgarea pritu apă. “Skinny Legend”, ași cum să spusi cu numa, el işiş David, ș-mută, ama, menga iruşi cătă proba cari-lu provoacă ma mult ditu vidiala tehnică, atea di luni, di la 200 m liber. Kisăndalui adversarlli, el bitisi ateali patru lundziñi di bazin cu timpul di 1 minut 42 di secundi 97 di sutimi și agiumsi recordman mondial la juniori. ʺPopovici easti maş elu golu pe planeta a lui!ʺ, angrăsi ti român publicația franceză LÉquipe. ʺLa aestu European, Popovici dimonstreadză că ari axia tra s’alăxească atipiclu tru normalʺ – cundilleară și jurnaliștii spanioli di la Mundo Diportivo.



    Sportivi români valoroși tru competițiile europene


    Acă David Popovici easti vedita incontestabilă a sportului românesc și internațional a momentului, și alță sportivi ditu România avură victorii importante tru competițiile continentale. Miercuri,la Campionatele Europene di atletism di Munchen, Bianca Florentina Ghelber alină prima treaptă a podiumului di premiere tru proba di arari a cioclui. Pritu ea, România amintă prima medalie di malămă europeană tru atletism după ună pauză di 20 ani. Tut Munchen, ama tru antriţerli di canotaj, România amintă nu ma pţănu di 8 medalii – 5 di malămă și 3 di brundzu, hiinda nai ma mari performanţă amintată di canotorlli români la ună ediţie a Campionatelor Europene.



    Simona Halep, diznou tru Top 10


    Și miraclleadzli a tenisului di câmp avură ună bună nispeti di haraua – românca Simona Halep alină nauă locuri andicra di stămâna di ma ninti şi easti tora, pi poziţia a 6-a a clasamentului mondial WTA a agiucătoariloru profesioniste di tenis. După ţi, tru weekend, amintă titlul la Toronto, Simona Halep a agiumsi diznou, tru top 10 mondial, ditu cari avea işită aoa şi un an, tru 9 di agustu, după 373 di stămâni arada di prezenţă anamisa di protili dzaţi agiucătoari a lumillei. Canada, românca u azvimsi tru finală pe brazilianca Beatriz Haddad Maia, cu 6-3, 2-6, 6-3, amintănda, aşi, tră a treia oară Openul ali Canadă, disputat alternativ Montreal şi Toronto, protili dauă titluri hiinda amintati Montreal (2016, 2018). Tut Simona Halep agiumsi și a treia agiucătoare ditu WTA cu pisti 40 milioane di dolari amintaţ ditu premii, hiinda antricută maş di surărli americane Venus şi Serena Williams.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 14.08 – 20.08.2022

    Retrospectiva săptămânii 14.08 – 20.08.2022


    Prima rectificare bugetară din 2022


    Guvernul de la București a adoptat, joi, prima rectificare bugetară din acest an, una pozitivă, după cum spun reprezentanţii Executivului, care ţine cont de o creştere economică de 3,5%, de veniturile bugetare pe primele şase luni şi de execuţia bugetară din această perioadă. Ministerul de Finanţe a primit cei mai mulţi bani, din care, deja, o parte au fost alocaţi pentru schema de ajutor de stat destinată finanţării marilor proiecte. Ministerul Muncii va folosi banii în plus acordați şi pentru compensarea preţurilor la energie. De asemenea, Ministerele Sănătăţii, Transporturilor şi Agriculturii au primit mai multe fonduri. De cealaltă parte, au fost diminuate bugetele de la Ministerele de Interne, Mediu, Cultură şi Afaceri Externe. Următoarea rectificare bugetară este programată pentru luna noiembrie. Consiliul Fiscal a avertizat că rectificarea bugetară operată de Guvern poate să ducă la depăşirea unui deficit de 7% din Produsul Intern Brut, însă ministerul Finanţelor susţine că acesta poate fi ţinut sub control și că ţinta pentru finalul anului este de 5,84%. Între timp, din datele publicate săptămâna aceasta de Institutul Național de Statistică reiese că economia României a crescut cu 5,8% în primul semestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2021, iar în trimestrul al doilea a consemnat o apreciere cu 2,1% raportat la trimestrul anterior.



    Marina românească, la aniversare


    A fost sărbătoare luni, ca în fiecare an pe 15 august, în toate porturile maritime sau fluviale din România, unde zeci de mii de oameni – localnici şi turişti – au venit la ceremoniile organizate de Ziua Marinei. La festivităţile de la Constanţa, la Marea Neagră, a participat şi preşedintele Klaus Iohannis, alături de premierul Nicolae Ciucă. Forţele Navale Române au capacitatea de a asigura, alături de partenerii lor, securitatea apelor naţionale şi a celor internaţionale, a afirmat preşedintele Iohannis în discursul rostit. El a mai amintit și că, în prezent, Marea Neagră face parte din conceptul de securitate strategică a NATO. De Ziua Marinei, în Portul Militar Constanţa au mărșăluit marinari militari români alături de partenerii lor din Canada, Franţa şi Statele Unite şi au putut fi vizitate fregatele “Regele Ferdinand” şi “Regina Maria”, precum şi Nava-şcoală “Mircea”. Elicoptere au survolat litoralul pentru a saluta mulţimea, iar pe mare au defilat nave ale Forţelor Navale. Nu au lipsit nici jocurile şi concursurile marinăreşti.



    David Popovici – recordman mondial


    Dacă vara este mai degrabă aridă în evenimente politice, economice și sociale, în schimb, anul acesta, lipsa lor a fost compensată de veștile excepționale din domeniul sportului. La numai 17 ani, deja celebrul înotător român David Popovici a reușit, din nou, să își adjudece aurul atât la 100 m liber, cât și la 200 m liber, așa cum se întâmplase, în iunie, la Campionatele Mondiale de la Budapesta. Doar că, de data aceasta, reușita a avut loc în cadrul Europenelor de la Roma. La 100 m liber, David Popovici a stabilit un nou record mondial, cu timpul de 46 de secunde și 86 de sutimi. Performanța sa e cu atât mai valoroasă cu cât precedenta data din 2009, când costumele speciale de înot facilitau deplasarea în apă. “Skinny Legend”, așa cum s-a autointitulat chiar David, și-a mutat, însă, atenția rapid spre proba care-l provoacă mai mult din punct de vedere tehnic, cea de luni, de la 200 m liber. Zdrobindu-și adversarii, el a încheiat cele patru lungimi de bazin cu timpul de 1 minut 42 de secunde 97 de sutimi și a devenit recordman mondial la juniori. ʺPopovici e singur pe planeta lui!ʺ, a scris despre român publicația franceză LÉquipe. ʺLa acest European, Popovici demonstrează că are capacitatea de a transforma atipicul în normalʺ – au notat și jurnaliștii spanioli de la Mundo Deportivo.



    Sportivi români valoroși în competițiile europene


    Deși David Popovici este vedeta incontestabilă a sportului românesc și internațional al momentului, și alți sportivi din România au repurtat victorii importante în competițiile continentale. Miercuri,la Campionatele Europene de atletism de la Munchen, Bianca Florentina Ghelber a urcat pe prima treaptă a podiumului de premiere în proba de aruncare a ciocanului. Prin ea, România a obţinut prima medalie de aur europeană în atletism după o pauză de 20 de ani. Tot la Munchen, dar în întrecerile de canotaj, România a câștigat nu mai puțin de 8 medalii – 5 de aur și 3 de bronz, fiind cea mai mare performanţă obţinută de canotorii români la o ediţie a Campionatelor Europene.



    Simona Halep, din nou în Top 10


    Și împătimiții tenisului de câmp au avut un prilej de bucurie – românca Simona Halep a urcat nouă locuri faţă de săptămâna anterioară şi se află, acum, pe poziţia a 6-a a clasamentului mondial WTA al jucătoarelor profesioniste de tenis. După ce, în weekend, a cucerit titlul la Toronto, Simona Halep a revenit, luni, în top 10 mondial, din care ieşise acum un an, pe 9 august, după 373 de săptămâni consecutive de prezenţă între primele zece jucătoare ale lumii. În Canada, românca a învins-o în finală pe brazilianca Beatriz Haddad Maia, cu 6-3, 2-6, 6-3, cucerind, astfel, pentru a treia oară Openul Canadei, disputat alternativ la Montreal şi Toronto, primele două titluri fiind obţinute la Montreal (2016, 2018). Tot Simona Halep a devenit și a treia jucătoare din WTA cu peste 40 milioane de dolari obținuți din premii, fiind devansată doar de surorile americane Venus şi Serena Williams.




  • Ceremonii şi pelerinaje în România

    Ceremonii şi pelerinaje în România

    Marcată pe 15 august, Adormirea Maicii Domnului sau
    Sfânta Marie Mare este una dintre cele mai mari sărbători ale creștinătății. În
    România, majoritar ortodoxă, pelerinajele la mănăstiri din țară sunt, cu
    această ocazie, o constantă. Numeroși credincioși ortodocşi s-au strâns,
    potrivit tradiţiei, la mănăstirea Nicula, din județul Cluj, iar cei
    greco-catolici au mers la mănăstirea Surorilor Maicii Domnului din Cluj-Napoca.
    Mii de credincioşi de diferite confesiuni au fost prezenți şi la Bazilica Maria
    Radna, din judeţul Arad, unde slujba a fost oficiată în mai multe limbi
    – română, maghiară, germană şi croată.

    Sfânta Maria este şi ocrotitoarea
    marinarilor, astfel că, tot pe 15 august, se sărbătorește Ziua Marinei Române
    și a Forțelor Navale în porturile și orașele de la Marea Neagră și de la Dunăre,
    prilej cu care sunt organizate ceremonii militare și religioase. Duminică, Ziua Marinei a fost marcată, în Portul Militar
    Constanţa, printr-o ceremonie aniversară la care a participat şi
    preşedintele Klaus Iohannis. Din cauza pandemiei de COVID-19, publicul nu a
    avut acces, iar spectacolul pe mare, pregătit de Forţele Navale Române, s-a
    rezumat, în acest an, la o defilare a navelor de luptă, pe care constănţenii şi
    turiştii aflaţi pe litoral au putut-o urmări de pe ţărm. La parada din acest an condusă de Fregata Mărăşeşti,
    cea mai mare navă militară construită vreodată în România, au participat nave
    din flota militară română, nave ale ministerului de Interne, dar şi o fregată
    din Turcia. De asemenea, parada a fost survolată de avioane din România, Marea
    Britanie şi Statele Unite. Şeful
    statului, Klaus Iohannis, a
    trecut în revistă Garda de Onoare, alcătuită din militari români, britanici şi
    americani. El a recompensat, totodată, cu distincţii Flotila 56 Freegate şi
    Direcţia Hidrografică Maritimă, pentru modul exemplar în care şi-au desfăşurat
    activitatea.

    Preşedintele le-a mulţumit marinarilor români pentru sacrificiile
    lor de zi cu zi, precum şi familiilor acestora care îi susţin. Klaus Iohannis a
    afirmat că rolul Marinei Române este crucial în contextul în care regiunea
    Mării Negre a căpătat, în ultimii ani, un rol semnificativ geostrategic ca
    frontieră externă a Uniunii Europene şi ca membră a NATO. Securitatea
    naţională şi siguranţa cetăţenilor români sunt vectorii prioritari care
    ghidează atât poziţionarea noastră strategică, cât şi efortul Armatei Românieiˮ
    ,
    a adăugat șeful statului. Acesta a punctat că o armată modernă înseamnă o
    armată cu forţe navale bine instruite, dotate cu tehnică de ultimă generaţie şi
    capabile să răspundă cu succes oricăror provocăriˮ. Preşedintele Klaus Iohannis
    a menţionat că, în ultimul an, s-au făcut progrese relevante în înzestrarea
    Forţelor Navale, inclusiv prin demararea programului de retehnologizare a
    apărării de coastă, pentru care au fost semnate, în aprilie, documentele
    necesare derulării acordului interguvernamental de achiziţie dintre România şi
    Statele Unite.


  • Mesaj Klaus Iohannis de Ziua Marinei

    Mesaj Klaus Iohannis de Ziua Marinei

    Forţele Navale Române, care împlinesc anul acesta 160 de ani de la înființare, sunt parte importantă a Armatei României şi acţionează alături de camarazii lor din NATO pentru ca mările şi oceanele să fie mai sigure, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, sâmbătă, în discursul susţinut în cadrul activităţilor desfăşurate în Portul Militar din Constanţa cu prilejul sărbătoririi Zilei Marinei Române.

    Forţele Navale Române, de la a căror înfiinţare se împlinesc anul acesta 160 de ani, sunt parte importantă a Armatei României, acţionează alături de camarazii lor din NATO pentru ca mările şi oceanele să fie mai sigure. Dar misiunile Forţelor Navale nu pot fi îndeplinite doar prin abnegaţia şi implicarea marinarilor, fiind necesare echipamente performante cu care să-şi realizeze sarcinile încredinţate, la cele mai înalte standarde.

    Eforturile pe care marinarii le fac pentru a-şi îndeplini misiunile, în condiţii pe care şi le-ar dori mai bune, spun totul despre dedicarea şi capacitatea lor de sacrificiu. Alocarea, începând cu anul 2017, a 2% din Produsul Intern Brut pentru bugetul Apărării şi garanţia acordării acestor resurse pe termen lung au creat condiţiile necesare pentru modernizarea înzestrării Armatei României, inclusiv a Forţelor Navale, ceea ce constituie şi un impuls necesar revigorării industriei naţionale de apărare. Prin programe multianuale coerente, vom oferi industriei româneşti şanse de relansare.

    De asemenea, mai multe resurse înseamnă şi condiţii mai bune pentru instruirea militarilor, cât mai aproape de noile realităţi ale conflictelor actuale şi cele ale viitorului .

    Potrivit șefului statului, anul acesta amploarea festivităţilor dedicate Zilei Marinei este restricţionată din cauza măsurilor de prevenţie necesare în contextul provocat de pandemia de COVID-19.

    Celebrăm astăzi, odată cu Praznicul Adormirii Maicii Domnului, Ziua Marinei, cel mai potrivit prilej pentru a ne manifesta preţuirea faţă de cei care îşi fac datoria pe mările şi oceanele lumii, sub drapelul tricolor. Tot astăzi, aducem cu profundă recunoştinţă un omagiu eroilor mărilor, deopotrivă militari şi civili, căzuţi la datorie. Aniversarea Zilei Marinei este în egală măsură o sărbătoare a Forţelor Navale Române, a Poliţiei de Frontieră, a Marinei Comerciale şi a oraşelor-porturi. Anul acesta, din păcate, amploarea festivităţilor şi participarea celor care iubesc şi preţuiesc Forţele Navale sunt restricţionate din cauza măsurilor de prevenţie necesare în contextul provocat de pandemia de COVID-19, care ne afectează de la începutul acestui an.

    Criza generată de pandemie reprezintă un test dur pentru capacitatea statelor, dar şi a fiecăruia dintre noi de a ne adapta, cu voinţă de acţiune comună, la o realitate diferită.

    Rapiditatea cu care pandemia s-a propagat la nivel global şi efectele pe care le-a produs aproape în toate domeniile de activitate ne arată cât de complexe şi impredictibile sunt provocările şi ameninţările cu care ne confruntăm. Este, iată, esenţial să ne consolidăm capacitatea de anticipare şi de reacţie instituţională, să identificăm şi să implementăm rapid soluţii eficiente pentru a răspunde dificultăţilor pe care crize de o asemenea anvergură le pot genera în plan economic, dar şi în plan social. Apreciez sprijinul acordat de către Forţele Navale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătăţii şi autorităţilor locale, prin preluarea unor obiective şi zone de patrulare, asigurarea de personal specializat pe diverse domenii şi operaţionalizarea unui spital militar ROL-2 la Constanţa.

    România şi-a consolidat, în ultimii ani, statutul de aliat şi actor regional care participă activ la asigurarea securităţii euro-atlantice şi internaţionale, a spus președintele României.

    Evoluţiile din vecinătatea noastră estică şi poziţionarea la frontiera externă a Uniunii Europene şi a NATO reclamă asumarea de către ţara noastră a unui profil mai activ din punct de vedere politic, diplomatic şi economic, în procesul de consolidare a securităţii regionale. Statutul României de vector de stabilitate şi furnizor de securitate regională, care este deja o realitate, va continua să fie valorificat prin aplicarea consecventă a liniilor de politică externă asumate în ultimii ani. Regiunea Mării Negre este o zonă de interes strategic nu numai pentru România, ci şi pentru NATO şi Uniunea Europeană. De aceea, trebuie să fie un spaţiu sigur şi predictibil, aspecte esenţiale pentru securitatea naţională şi pentru cea europeană şi transatlantică. Vom continua, aşadar, demersurile pentru dezvoltarea posturii naţionale de apărare şi pentru sporirea prezenţei aliaţilor în structurile NATO de pe teritoriul României, concomitent cu creşterea eficienţei eforturilor întreprinse de statul român, astfel încât securitatea naţională să fie întărită..

    Obiectivele României la Marea Neagră rămân neschimbate: Respectiv, consolidare în partea estică a unei zone stabile democratice şi prospere prin racordarea spaţiului Mării Negre la valorile şi procesele de cooperare europene şi euroatlantice, precum şi dinamizarea cooperări regionale cu accent pe proiecte care generează beneficii concrete pentru cetăţenii României şi ai statelor din regiune.

    Iohannis i-a felicitat pe marinarii participanţi anul acesta la Exerciţiul multinaţional Sea Breeze 20, precum și pe cei care, prin activitatea lor desfăşurată pe uscat, fac posibilă activitatea marinarilor pe fluvii, mări şi oceane.

    Navele române şi personalul aferent desfăşoară periodic şi în mod constant misiuni şi exerciţii NATO, precum şi alte misiuni multinaţionale în Marea Neagră. Îi felicit pe participanţii la Exerciţiul multinaţional Sea Breeze 20, recent încheiat, unul dintre cele mai mari exerciţii, precum şi pe toţi membrii echipajelor navelor militare sub pavilion românesc care au participat la misiuni şi aplicaţii împreună cu alte nave ale aliaţilor şi partenerilor noştri.

    Președintele României le-a mulţumit marinarilor români pentru patriotismul şi profesionalismul lor.

    Prin jurământul pe care l-aţi depus, fiecare dintre voi a făcut o promisiune solemnă şi s-a angajat la o viaţă caracterizată de onoare, dar şi de sacrificiu şi privaţiuni.Vă mulţumesc pentru patriotismul şi profesionalismul vostru, precum şi pentru modul în care vă îndepliniţi misiunile, promovând astfel, peste mări şi ţări, prin conduita voastră, valorile şi spiritul româneşti. Vă doresc multă sănătate, alături de familiile dumneavoastră, şi vă doresc mult succes în activitate! Sfânta Fecioară Maria, protectoarea Marinei României, să vă ocrotească, oriunde veţi naviga cu drapelul României la catarg! La Mulţi Ani Marinei României şi Forţelor Navale! , a conchis preşedintele Klaus Iohannis.

  • Retrospectiva săptămânii 12.08.-18.08.2018

    Retrospectiva săptămânii 12.08.-18.08.2018


    Anchetă după violenţele la mitingul
    Diasporei


    Procurorii
    militari români au continuat, săptămâna aceasta, audierile în dosarul
    protestului antiguvernamental de vineri 10 august, din Bucureşti, marcat de
    violenţe. Peste 200 de persoane au depus plângeri penale împotriva jandarmilor
    care au acţionat la manifestaţie, iar circa 100 au fost audiate. Între timp, a
    fost ridicat de la sediul Jandarmeriei ordinul de intervenţie întocmit de
    comandantul acţiunii şi aprobat de prefectul Capitalei. Au fost ridicate, totodată,
    documente privind substanţele chimice folosite la protest, precum şi mostre de
    muniţie neletală şi de substanţe chimice. Aceasta, după ce participanţi la
    miting şi-au exprimat public temerea că substanţele folosite de jandarmi le-ar
    fi pus în pericol sănătatea.

    La rândul
    ei, Jandarmeria a prezentat,
    într-un scurt film, propria sa viziune privind violenţele de pe 10 august. Într-un interviu televizat,
    coordonatorul jandarmilor la protest, maiorul Laurenţiu Cazan, a declarat că, spre
    deosebire de alte dăţi, situaţia a fost îngreunată de faptul că manifestanţii
    paşnici nu i-au mai izolat pe cei violenţi. Totodată, el a afirmat că grupurile
    turbulente păreau organizate. Laurenţiu Cazan şi-a cerut scuze faţă de
    persoanele care au suferit în mod gratuit în urma intervenţiei forţelor de
    ordine, subliniind că nu a luat o decizie în privinţa unei demisii şi că nici
    nu are ce să-şi reproşeze tactic şi organizatoric.



    Clasa politică românească, mai divizată ca
    niciodată


    Violenţele de
    la mitingul de vineri au scos în evidenţă, mai acut ca niciodată, fracturile la
    nivel politic. Preşedintele de dreapta Klaus Iohannis a cerut PSD, principala
    formaţiune la guvernare, să
    ia în seamă cererile românilor care protestează de peste un an şi jumătate. El
    a acuzat conducerea partidului că, după ce ar fi compromis actul de guvernare,
    acum a venit şi cu o componentă represivă, specifică regimurilor autoritare. A
    spus ca intervenţia Jandarmeriei a fost puternic disproporţionată în comparaţie
    cu manifestările majorităţii oamenilor din Piaţa Victoriei, dar a condamnat şi
    acţiunile violente ale celor care au instigat şi atacat jandarmii în încercarea
    de a deturna un protest paşnic. Klaus Iohannis: Cei care vor să
    îngenuncheze justiţia şi lupta anticorupţie şi-au dorit o diversiune, pentru a
    construi o tensiune nejustificată şi falsă în societate. Ce se va întâmpla mai
    departe, dacă acest guvern va continua să trateze proprii cetăţeni de aceeaşi
    manieră şi să recurgă la înăbuşirea prin violenţă a vocilor care se opun
    întoarcerii în timp a României?

    PSD nu s-a lăsat mai prejos: a transmis un comunicat în care preşedintele Klaus
    Iohannis este caracterizat drept un factor nociv care întreţine conflictele şi
    dezbină insistent şi cu premeditare societatea românească, în dispreţul şi cu
    încălcarea gravă a atribuţiilor constituţionale. Social-democraţii mai
    consideră că, prin solicitarea sa expresă ca procurorii să-i ancheteze pe
    jandarmi pentru acţiunile lor, preşedintele îi umileşte şi îi timorează,
    slăbind nepermis determinarea unor instituţii vitale în intervenţiile pentru
    apărarea ordinii publice. Nu în ultimul rând, PSD califică drept antinaţională orice
    tentativă care urmăreşte subminarea exercitării guvernării de către actuala
    majoritate parlamentară.



    15 august – Ziua Marinei române


    Miercuri, pe
    15 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, a fost serbată Ziua
    Marinei Române, marcată în toate oraşele-port din ţară. Cele mai ample
    manifestări au avut loc la Constanţa, la Marea Neagră. Câteva mii de oameni au urmărit
    demonstraţiile la care au participat zeci de nave, două avioane de vânătoare
    F-16 şi unul de cercetare P8 Poseidon, precum şi elicoptere Puma Naval. Au
    defilat detaşamente de militari din Forţele Navale Române, alături de colegi din Italia, Marea Britanie,
    Statele Unite şi Ucraina. Prezent la Constanţa, preşedintele Klaus Iohannis a precizat, în discursul său, că
    atenţia acordată Mării Negre şi menţionarea ei repetată în documentele adoptate
    la Summitul de la Bruxelles reconfirmă importanţa sa strategică pentru NATO. La
    rândul său, ministrul Apărării, Mihai Fifor, a punctat că Forţele Navale sunt
    în plin proces de înzestrare: (track)Săptămâna viitoare vom aproba în guvern
    hotărârea pentru derularea achiziţiilor sistemului de instalaţii mobile de
    lansare de rachete antinavă, bateriilede
    coastă care vor întregi amprenta de securitate navală a ţării noastre.



    Un dezastru cu bătaie geografică lungă


    Podurile din
    România nu se află într-o situaţie gravă. Din cele 4.250 de poduri ale reţelei
    de drumuri naţionale, doar 37 prezintă unele probleme tehnice, majoritatea
    fiind, însă, situate pe drumuri secundare. Potrivit unui comunicat al Companiei
    Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în curând va fi lansată o
    licitaţie publică pentru atribuirea contractelor de reabilitare a podurilor
    care traversează Dunărea, de pe autostrada A2. Precizările vin după dezastrul de săptămâna aceasta din
    Italia: aproximativ 35 de vehicule şi trei camioane traversau o porţiune
    a viaductului Morandi al autostrăzii A10, când, pe o ploaie torenţială, aceasta s-a prăbuşit. Zeci de persoane, între care şi
    români, au murit sau au fost grav rănite.



    Veşti bune din sportul românesc


    Jucătoarea
    română de tenis, Simona Halep, a ajuns, de curând, la 18 titluri câştigate în întreaga carieră, din care unul de
    Grand Slam, cucerit chiar anul acesta la Roland Garros. O victorie pe cât de
    frumoasă, pe atât de muncită a venit, duminica trecută, la Montreal, în Canada.
    Numărul unu mondial nu şi-a
    dezminţit valoarea şi a învins-o, într-un meci superb, pe numărul 3 WTA,
    americanca Sloane Stephens, cu 7-6, 3-6, 6-4. Halep a disputat a treia sa
    finală la turneul de la Montreal, pe care l-a mai câştigat o dată, în 2016. Pe
    de altă parte, veşti bune au venit din fotbal: joi, campioana României CFR Cluj
    (nord-vest) şi vicecampioana FCSB (fosta Steaua Bucureşti) s-au calificat în
    play-off-ul Ligii Europa. Clujenii au surclasat, pe teren propriu, formaţia armeană Alaşkert, scor 5-0,
    după ce câştigaseră partida tur cu 2-0. FCSB s-a calificat în dauna croaţilor
    de la Hajduk Split, după 0-0 în deplasare şi 2-1 la Bucureşti.

  • De la Ziua Marinei la importanţa Mării Negre

    De la Ziua Marinei la importanţa Mării Negre

    În
    premieră, Ziua Marinei Române a fost marcată în oraşe port de la Marea Neagră
    şi Dunăre, precum şi în Bucureşti
    , pe lacul Herăstrău din parcul ce poartă,
    acum, numele ultimului suveran al ţării, Mihai I.


    Un spectacol grandios a avut
    loc la Constanţa, cel mai mare port maritim al României, la care au asistat mii
    de localnici şi turişti. A fost prezent şi preşedintele ţării. Klaus Iohannis
    i-a felicitat pe marinari şi a declarat România nu poate fi cu adevărat un
    actor regional relevant şi un stat puternic fără o armată puternică
    , care să
    cuprindă Forţe Navale dotate cu tehnică militară modernă, bine pregătite şi
    instruite, capabile să facă faţă cu succes oricăror provocări. Asistăm – a spus
    preşedintele – la formarea unui nou peisaj geostrategic, a cărui evoluţie este
    greu de prevăzut sau anticipat. România rămâne, însă, – a continuat el – o oază
    de stabilitate în zonă şi un furnizor regional de securitate. Sunt avantaje
    reale care decurg din acest statut, consideră Klaus Iohannis: Este
    fundamental să avem capacitatea, dar şi înţelepciunea de a ne folosi atuurile
    pentru a ne consolida poziţia de membru NATO important şi de partener strategic
    credibil al Statelor Unite ale Americii.


    Preşedintele a pledat în
    favoarea întăririi cooperării internaţionale, ca soluţie a consolidării păcii şi securităţii globale
    . În
    opinia sa, accentul pe dimensiunea economică a acestei cooperări poate aduce
    beneficii ţărilor din sud-estul Europei, precum şi altor state interesate. Pentru
    că – a amintit Iohannis – Marea Neagră continuă să reprezinte o punte importantă
    de legătură între Europa, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală, cu posibilitatea
    valorificării Dunării drept coridor natural de tranzit între Europa Centrală,
    Marea Baltică şi spre Marea Mediterană.


    Fără a minimaliza dimensiunea militară
    şi de securitate geostrategică a acestui spaţiu, analistul de politică externă
    Ştefan Popescu, invitat la postul public, a explicat cum poate deveni România
    un actor important la Marea Neagră. Ştefan Popescu:
    Pentru a avea cu adevărat o politică la Marea Neagră trebuie să ne
    gândim la Portul Constanţa, care este cel mai mare din Marea Neagră. Trebuie să
    ne gândim la flota noastră civilă, care este sublimă, dar lipseşte cu
    desăvârşire. Or, pentru a fi un actor demn de luat în seamă la nivel regional,
    România trebuie să îşi dezvolte cu adevărat o politică la Marea Neagră, iar
    asta, ştiţi, nu prea mai stă în conştiinţa noastră. Sănătatea unui organism nu
    se bazează numai pe armată; se bazează şi pe o societate puternică, sănătoasă,
    pe o economie puternică, care se poate exporta, şi pe o cultură care este o
    forţă de atracţie în regiune.


    În registru
    militar, ministrul Apărării, Mihai Fifor, prezent şi el la manifestările de la
    Constanţa, a anunţat că săptămâna viitoare executivul va aproba derularea
    achiziţiilor sistemului de instalaţii mobile de lansare de rachete antinavă,
    bateriile de coastă care vor întregi amprenta de securitate navală a României.

  • Manifestări de Ziua Marinei Române

    Manifestări de Ziua Marinei Române


    Aproximativ 20.000 de spectatori au fost prezenţi miercuri pe faleza Comandamentului Flotei și în Portul Tomis din Constanța la exercițiul demonstrativ al Forțelor Navale Române, cu ocazia Zilei Marinei.



    Prezent la manifestări, preşedintelui Klaus Iohannis, a afirmat că:Evenimente precum cel de astăzi ne dovedesc puterea valorilor și simbolurilor care ne unesc. Ce mesaj mai potrivit decât acesta în anul în care sărbătorim Centenarul României! Aniversarea a 100 de ani de la realizarea marelui ideal al unității naționale trebuie să reprezinte pentru noi toți un moment de reflecție, astfel încât, cei care gândim și simțim românește, să facem tot posibilul pentru a construi împreună o Românie mai bună, așa cum ne-o dorim cu toții. Cred că tocmai acesta este spiritul în care trebuie să celebrăm Anul Centenar.”



    Forţele Navale Române au un rol extrem de important în asigurarea suveranităţii României în spaţiul maritim naţional, dar şi a securităţii Mării Negre, a spus preşedintele României, subliniind, în acest context, că: “Nu trebuie să uităm nicio clipă că Marea Neagră continuă să reprezinte o punte importantă de legătură între Europa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală, cu posibilitatea valorificării Dunării drept coridor natural de tranzit între Europa Centrală, Marea Baltică și spre Marea Mediterană. România nu poate fi cu adevărat un actor regional relevant și un stat puternic, fără o armată puternică. O armată care să cuprindă Forțe Navale dotate cu tehnică militară modernă, bine pregătite și instruite, capabile să facă față cu succes oricăror provocări. În semn de apreciere pentru activitatea depusă şi rezultatele deosebite obținute, am decorat drapelul de luptă al Statului Major al Forțelor Navale cu Ordinul “Virtutea Maritimă” în grad de Ofițer, cu însemn de pace pentru militari.”




    Klaus Iohannis a amintit şi faptul că, la iniţiativa României, s-a organizat pentru prima dată o întrunire distinctă, la cel mai înalt nivel, dedicată situaţiei de securitate din zona Mării Negre, cu participarea Georgiei şi a Ucrainei.”Este un succes al României, pe care l-am obţinut prin perseverenţă şi negocieri susţinute. Atenţia acordată Mării Negre şi menţionarea sa repetată în documentele adoptate la Summitul de la Bruxelles reconfirmă importanţa sa strategică pentru Alianţă şi se corelează cu obiectivele pe care România şi le-a asumat.”



  • Retrospectiva săptămânii 13.08 – 19.08.2017

    Retrospectiva săptămânii 13.08 – 19.08.2017

    România condamnă cu fermitate atentatele teroriste din Spania



    Spania este cea mai recentă ţintă a teroriştilor din gruparea Statul Islamic. Joi, pe cea mai populară arteră pietonală – Rambla, din Barcelona, o furgonetă a intrat în plin in multime, lăsând în urmă morţi şi raniti. A urmat la câteva ore, staţiunea balneară Cambrils, tot din Catalonia, de pe malul Mediteranei. Printre victimele atentatului de la Barcelona sunt persoane de diferite naţionalităţi din Europa, inclusiv din România, America de Sud, Australia şi Africa. In ultimele 13 luni, au avut loc mai multe atacuri croite după acelaşi tipar: teroriştii folosesc vehicule de mari dimensiuni ca arme împotriva unor grupuri mari de civili, în special în locuri publice-simbol din Europa. S-a întâmplat la Nisa, Berlin, Londra şi Stockholm. Lideri politici de la Bucureşti au trimis mesaje de condoleanţe poporului spaniol şi familiilor victimelor atentatelor din Spania. Aceştia au amintit că România şi-a luat angajamentul, alături de celelalte state ale lumii, să elimine ameninţarea teroristă.



    România – creştere economică record



    România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în trimestrul al doilea al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Oficiului European de Statistică. De asemenea, tot în trimestrul al doilea, însă comparativ cu primul trimestru, România a înregistrat un avans de 1,6 %, ceea ce o plasează pe locul doi în Uniune, după Suedia, precizează Eurostat. Premierul Mihai Tudose a subliniat că aceste rezultate confirmă că România se află pe un trend pozitiv. In schimb, liderul principalului partid de opoziţie, PNL, Ludovic Orban, susţine că guvernul compromite şansele de dezvoltare a României pe termen mediu şi lung. Orban consideră că executivul dă dovadă de amatorism şi improvizaţie, propunând acte normative care distrug investiţiile, iniţiativa economică şi circulaţia banilor.. Specialiştii atrag atenţia, pe de altă parte, că această creştere se bazează din nou prea mult pe consum şi că un avans economic fără investiţii este riscant.



    Ziua Marinei Române şi înzestrarea armatei



    În România au avut loc peste 200 de ceremonii religioase, culturale şi militare dedicate Zilei Marinei, celebrată, în fiecare an, pe 15 august, în aceeaşi zi cu sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, considerată protectoarea marinarilor. Si in 2017, Ziua Marinei Române a fost sărbătorită cu mult fast la malul Mării Negre, dar şi în porturile dunărene. Punctul central a fost la Constanţa, unde peste 10 mii de oameni au asistat la un spectacol naval grandios, pe mare, pe uscat, dar şi în aer, la care au participat 30 de nave şi ambarcaţiuni, 12 aparate de zbor şi 3.000 de militari. Prezent la festivităţi, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România îşi asumă şi mai activ profilul de stat puternic şi de actor regional relevant. Pe de altă parte, seful statului a spus că Romania are nevoie de o armată înzestrată şi pregătită să facă faţă provocărilor actuale. La rândul său, ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, a apreciat că evoluţiile din Marea Neagră nu privesc doar regiunea ci au implicaţii asupra securităţii euroatlantice, iar România şi-a propus şi continuă să fie un pilon de stabilitate, democraţie şi securitate.



    Start Up Nation



    Ministerul roman pentru Mediul de Afaceri a anunţat primele 20 de companii care au câştigat fonduri de la stat prin programul Start Up Nation – program guvernamental destinat crearii de noi locuri de muncă. Acestea vor primi în total aproximativ 900 de mii de euro şi ar trebui să creeze 155 de noi locuri de muncă. Pe de alta parte, firmele mici şi mijlocii se pot înscrie până pe 29 august în programul Comerţ şi servicii, prin care pot obţine fonduri de la bugetul de stat în valoare de maxim 250.000 de lei (55,5 mii de euro). Programul este dedicat companiilor care au deja activitate şi care urmează să îşi extindă afacerea.



    Radio România – dublă aniversare



    Radio România a marcat, în această săptămână, două momente speciale ale existenţei sale: ediţia cu numărul 100 a Târgului de Carte Gaudeamus şi împlinirea a jumătate de veac de când emite Radio Vacanţa. În cele patru zile de desfăşurare, târgul a găzduit zeci de evenimente editoriale şi muzicale, precum şi numeroase concursuri. Tot în aceste zile, Radio România a sărbătorit 50 de ani de când emite pe Litoralul românesc, în fiecare vară, Radio Vacanţa. De la prima emisie până în 1994, la postul estival al radioului public au lucrat redactori de la Radio România Internaţional.



    Evoluţia echipelor româneşti de fotbal în cupele europene



    Campioana României la fotbal, FC Viitorul (sud-est), a pierdut cu 3-1, pe teren propriu, meciul tur din barajul pentru grupele Ligii Europa cu austriecii de la Red Bull Salzburg. Returul va avea loc joia viitoare, în Austria. Vicecampioana României, FCSB( fosta Steaua Bucureşti), are asigurată prezenţa în grupele celei de-a doua competiţii continentale. FCSB speră, însă, să obţină accesul în grupele Ligii Campionilor. Marţi, echipa bucureşteană a remizat, în deplasare, cu Sporting Lisabona, scor 0-0, în partida tur a play-off-ului pentru calificarea în grupele principalei competitţi europene. Returul va avea loc pe 23 august, la Bucureşti.

  • Manifestări de Ziua Marinei

    Manifestări de Ziua Marinei

    Peste 12.000 de persoane au fost prezente marți pe faleza Comandamentului Flotei și în Portul Tomis din Constanța, la exercițiul demonstrativ prezentat de Forțele Navale Române, cu participarea a 30 de nave și ambarcațiuni, 12 aparate de zbor și 3.000 de militari, de Ziua Marinei. Spectacolul prezentat de Forțele Navale Române, pe apă, în aer și pe uscat a inclus 7 secvențe tactice și alte 7 momente introductive, derulat pe parcursul a peste două ore, utilizând toate forțele de reacție și răspuns din componența Marinei Militare, capabile să evolueze integrat în cele trei medii – apă, aer și sol.



    Președintele Klaus Iohannis a susținut, la festivităţi, că România își asumă și mai activ profilul de stat puternic și de actor regional relevant. Șeful statului a declarat că “suntem un pilon de stabilitate și furnizor de securitate în regiune”.



    “În arealul Mării Negre ne confruntăm cu provocări de securitate din ce în ce mai complexe și mai volatile, precum și cu un grad sporit de impredictibilitate și incertitudine. Tocmai de aceea, deciziile adoptate de NATO au menirea de a contribui la întărirea măsurilor de apărare colectivă și de descurajare, inclusiv în regiunea Mării Negre, prin participarea statelor riverane. (…) Depunem eforturi consistente pentru ca rolul Mării Negre și importanța sa strategică să fie recunoscute la nivelul NATO și al Uniunii Europene”, a spus Klaus Iohannis.



    Președintele a subliniat că un stat nu poate fi cu adevărat puternic dacă nu are capacitatea de a-și proteja cetățenii și de a le asigura securitatea. Consolidarea securității și apărării pe dimensiunea maritimă rămâne în centrul preocupărilor României, a subliniat Șeful statului, care a evidențiat planificarea pentru anul 2017, în regiunea Mării Negre, a 18 exerciții și activități de pregătire cu un nivel superior de complexitate, desfășurate împreună cu Aliații și cu partenerii.



  • Jurnal românesc – 15.08.2016

    Jurnal românesc – 15.08.2016

    Marea Neagră este un punct cu greutate strategică, iar evoluţiile din această zona au implicaţii asupra securităţii euro-atlantice – a spus astăzi preşedintele Klaus Iohannis la deschiderea manifestărilor organizate de Ziua Marinei la Constanţa. Şeful statului a mai adăugat că Alianţa Nord-Atlantică va continua să sprijine eforturile României şi ale celorlalte ţări riverane Marii Negre şi a subliniat că prin nouă postură consolidată de apărare a NATO, teritoriul statelor membre este protejat împotriva oricăror ameninţări, inclusiv la adresa liniilor de comunicaţii navale şi a căilor maritime. De asemenea, peste 30.000 de pelerini asistă, luni, la Mănăstirea Nicula (Cluj), la Liturghia oficiată cu ocazia sărbătorii Adormirii Maicii Domnului de un sobor de preoţi în frunte cu mitropolitul Clujului, IPS Andrei, şi stau la rând să se închine la icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria.

    Şi în Bucureşti, începând cu ora 10.00, a avut loc o ceremonie militară de ridicare a pavilionului României la catargul din Parcul Herăstrău, zona Debarcader. A fost lansată o ancora de flori în memoria eroilor marinari, iar Zeul Neptun a ţinut chiar şi o cuvântare. Zeci de oameni au venit pentru a participa la festivităţi.

    Alin Petrache, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, a anunţat într-un comunicat publicat în miez de noapte pe site-ul instituţiei pe care o conduce că-şi va depune mandatul după Jocurile Olimpice. In calitate de preşedinte al COSR voi face ceea ce am anunţat încă de la începutul anului, îmi voi depune mandatul Adunării Generale pentru că analiză activităţii să nu fie blocată de niciun considerent ierarhic. Acelaşi lucru îl voi cere vicepreşedinţilor COSR şi tuturor membrilor Comitetului Executiv. Preşedintele COSR şi-a cerut scuze pentru echipamentul de o calitate îndoielnică a sportivilor: Privitor la calitatea slabă, îndoielnică a unora dintre echipamentele sportive ale Echipei Olimpice a României, îmi cer scuze în numele meu personal şi al COSR, atât sportivilor care au avut de suferit, cât şi opiniei publice. La întoarcerea în ţară, după Jocurile Olimpice, vom demara o anchetă internă în cadrul COSR pentru a stabili cine se face vinovat şi care sunt măsurile luate, sancţiunile aplicate. Toţi cei vinovaţi vor plăti, indiferent de locul pe care îl ocupă.

    În incinta Muzeului Taranului Român din Bucureşti a avut loc tradiţionalul Târg de Sfânta Maria. Au fost prezenţi meşteri şi artizani din toate zonele ţării: ţesătoare, iconari, cusătorese, negustori cu mobilier şi unelte ţărăneşti, dar şi tineri artişti cu bijuterii, obiecte casnice şi de decor, vestimentaţie pictată manual, sticlă pictată, jucării, ceramică şi obiecte decorative. Vizitatorii au putut târgui legume proaspete, turtă dulce şi covrigi, prăituri tradiţionale din Maramureş, plăcinte domneşti, miere şi produse apicole, ţuică bio de la Cuca, dulceţuri şi siropuri naturale de la Tărtăşeşti, vinuri de la Panciu.

    Megastarul Rihanna a concertat la Bucureşti. Un show cu lumini şi umbre şi 50.000 de spectatori. Rihanna a venit, duminică seară, în Bucureşti. Zeci de mii de fani au făcut Piaţă Constituţiei să pară neîncăpătoare, tinerii, dar şi cei maturi fiind atraşi de vocea şi de celebritatea cântăreţei de 28 de ani. Timp de o ora şi jumătate Rihanna a cântat, a dansat, a vorbit cu publicul. Un show cu momente bune, umbrit de probleme tehnice, uşor deconcentrat pe alocuri, că şi cum artista, obosită, a dorit să cânte melodie după melodie pentru a ajunge către finalul setlist-ului, notează agenţia Mediafax.

    Lungmetrajul Inimi cicatrizate a câştigat sâmbătă Premio speciale della giuria în cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Locarno (3-13 August 2016) se arată într-un comunicat remis presei de echipa de comunicare a filmului. Special Jury Prize este unul dintre principalele premii ale prestigiosului eveniment din Elveţia, fiind recompensat cu 30.000 de franci elveţieni.Cel de-al patrulea lungmetraj regizat de Radu Jude, Inimi cicatrizate este o adaptare liberă după un român de Max Blecher. Filmul a fost elogiat de critică de specialitate internaţională şi a fost primit cu aplauze furtunoase de publicul prezent la proiecţiile din cadrul festivalului.