Tag: Ziua Minorităților Naționale

  • Ziua Minorităţilor Naţionale în România

    Ziua Minorităţilor Naţionale în România

    În urmă cu
    26 de ani, Adunarea generală a ONU adopta Declaraţia cu privire la drepturile
    persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi
    lingvistice. Documentul internaţional oferă o garanţie a drepturilor acestora
    în general, astfel încât mai multe state i-au recunoscut importanţa prin
    declararea Zilei minorităţilor naţionale pe 18 decembrie. România s-a raliat
    acestui demers internaţional și astfel, în fiecare an, această zi este
    sărbătorită de toate minorităţile etnice: albanezi, armeni, bulgari, croaţi,
    greci, evrei, germani, italieni, maghiari, polonezi, romi, ruşi-lipoveni,
    sârbi, slovaci și cehi, tătari, turci, ucraineni, macedoneni şi ruteni. Sunt
    organizate acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi alte acţiuni cu
    tematică specifică.

    Ziua minorităţilor naţionale este expresia
    interesului general de a trăi într-o societate a convieţuirii democratice, a
    toleranţei şi a protejării diversităţii, pentru a cărei bună funcţionare suntem
    cu toţii angajaţi
    – afirmă președintele Klaus Iohannis, el însuşi etnic german, într-un mesaj transmis
    cu acest prilej. Păstrători ai tradiţiilor strămoşilor, dar şi
    contribuitori valoroşi la modernizarea statului şi la conturarea identităţii
    noastre europene, reprezentanții minorităţilor naţionale au construit, împreună
    cu majoritatea românească, parcursul democratic şi pro-occidental pe care s-a
    înscris România începând cu decembrie 1989 – spune șeful statului. Într-o
    lume a competiţiei şi a provocărilor globale, promovarea permanentă a
    dialogului interetnic ca factor de coeziune socială şi dezvoltare umană,
    toleranţa, refuzul şovinismului şi condamnarea xenofobiei trebuie să
    caracterizeze România
    – mai punctează Klaus Iohannis.

    Și din plenul Parlamentului a fost
    trimis un mesaj pentru cetăţenii români care aparţin minorităţilor prin vocea deputatului Varujan Pambuccian,reprezentant
    al
    armenilor. Minorităţile
    naţionale din România îşi dezvoltă identitatea lor etnică şi şi-o afirmă nu
    doar în baza unor legi, ci în baza unui lucru mult mai important, în baza unui
    proces care a început într-unul dintre momentele astrale ale României, acum 100
    de ani, atunci când poporul român a hotărât ca împreună cu popoarele trăitoare
    pe teritoriul României istorice cu care şi-a împletit istoria să constituie
    naţiunea română modernă şi România Mare
    – spune Varujan Pambuccian. România
    este un model european în privinţa protecţiei drepturilor minorităţilor
    naţionale, care depăşeşte standardele internaționale și sprijină implicarea
    acestora în luarea deciziilor cu privire la societate în ansamblu. Amintim că
    18 minorități naționale recunoscute sunt reprezentate din oficiu în Camera
    Deputaților, iar UDMR, formațiunea politică a celei mai importante numeric
    dintre minorități, a făcut
    parte, după 1996, din numeroase guverne de coaliție de la București.

  • MAE salută marcarea Zilei Minorităților Naționale

    MAE salută marcarea Zilei Minorităților Naționale

    Ministerul Afacerilor Externe salută marcarea Zilei Minorităților Naționale, aniversată astăzi, 18 decembrie, în aceeași dată la care, în 1992, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat în unanimitateDeclaraţia cu privire la drepturile persoanelor ce aparțin minorităţilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase.

    Cu acest prilej, Ministerul Afacerilor Externe reafirmă angajamentul ferm al României pentru promovarea și protejarea drepturilor persoanelor aparţinând celor 20 minorități naționale de pe teritoriul său. Respectul pentru diversitatea culturală și dialogul intercultural, ca principiu de bază al politicilor în domeniul minorităților, reprezintă, în realitate, respectul pentru valori esențiale ale democrației și fundamentul oricărei societăți multiculturale care permite crearea condițiilor pentru exprimarea, păstrarea și dezvoltarea identităților distincte,a evidențiat ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu.

    De-a lungul timpului, România a reuşit să dezvolte, cu implicarea membrilor minorităţilor naţionale ce locuiesc pe teritoriul său, un sistem de protecţie a drepturilor acestora, care asumă și depăşeşte standardele internaţionale în domeniu. Acest sistem a contribuit semnificativ la protejarea şi promovarea identităţii culturale, lingvistice sau religioase a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din România, fapt relevat pe deplin de analizele diferitelor mecanisme de monitorizare, constituite în baza convenţiilor relevante ale Consiliului Europei.

    În mod concret, statul român protejează dreptul fiecărui individ, care îşi declară în mod liber apartenenţa la o minoritate naţională, de a folosi limba maternă în relaţia cu autorităţile administrative şi în justiţie, de a învăţa limba maternă, de a primi educaţie în limba maternă (la toate nivelurile de învăţământ), de a beneficia de serviciu religios în limba maternă, de a avea acces la media în limba maternă, de a participa la viaţa publică şi în procesul de luare a deciziilor în chestiuni de relevanţă pentru societate în ansamblul său. Totodată, România promovează activitățile culturale care pun în valoare identitatea minorităților naționale, acordând finanțări substanțiale prin organizațiile reprezentative ale acestora.

    Ministerul Afacerilor Externe va continua să promoveze consolidarea sistemului de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale şi să susțină un nivel înalt al standardelor internaţionale de protecţie a identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a acestora, inclusiv în privința comunităţilor românești din afara graniţelor ţării.

    Informaţii suplimentare:

    Ziua de 18 decembrie a fost declarată Ziua Minorităților Naționale din România, prin Hotărârea Guvernului nr. 881 din 9 decembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial nr. 478 din 14 decembrie 1998.

    Declaraţia privind drepturile persoanelor care fac parte din minorităţi naţionale sau etnice, lingvistice şi religioase (A/RES/47/135) reprezintă un instrument juridic internațional de referință în cadrul Organizației Națiunilor Unite, care consacră la nivel universal standarde de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, general recunoscute de statele membre ONU. Textul său este disponibil la adresa http://www.un.org/documents/ga/res/47/a47r135.htm.