A
încetat din viaţă Doina Cornea – simbol
al rezistenţei anticomuniste
Simbolul
rezistenţei anticomuniste din România, Doinea Cornea, a încetat din viaţa în noaptea
de joi spre vineri, după o îndelungată suferinţă. Născută în urmă cu aproape 89
de ani într-o familie cu înalte valori
morale şi religioase, Doina Cornea a fost cadru universitar la catedra de limbă
franceză a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj (nord-vest), iar în anii ’80 a devenit cunoscută pentru
criticile sale publice îndreptate împotriva regimului comunist. Scrisorile sale
au fost difuzate de posturile internaţionale de radio cu emisiuni în limba
română şi au stârnit iritarea oficialilor de la Bucureşti. Ca urmare, Doina
Cornea a fost dată afară de la universitate, arestată şi bătută de oamenii
Securităţii comuniste. La revoluţia anticomunistă din 1989, ea a devenit una
dintre figurile centrale ale evenimentelor din decembrie. A fost printre
primele personalităţi care au protestat împotriva manierei în care Frontul Salvării
Naţionale, apărut după prabuşirea dictaturii, a administrat ţara şi a demisionat din
conducerea centrală a formaţiunii politice. Papa Ioan Paul al II-lea a
decorat-o cu Ordinul Sfântul Grigore cel Mare, iar de la Regele
Mihai I a primit Crucea Casei Regale a României. Doina Cornea a mai fost
decorată cu Ordinul Steaua României şi a primit şi Legiunea de
Onoare din partea Franţei.
Legile
justiţiei, înapoi la CCR
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a
decis să retrimită la Curtea Constituţională legile justiţiei adoptate recent.
Trecute în mare grabă prin parlament în luna decembrie, în forma propusă de coaliţia
majoritară PSD – ALDE, legile ajunseseră la promulgare. Preşedintele Iohannis a
anunţat, însă, că retrimite legile la Curte şi că va sesiza Comisia de la
Veneţia cu privire la conţinutul pachetului legislativ. Potrivit şefului
statului, legile nu sunt deplin adecvate nici cadrului constituţional intern şi
nici standardelor europene în ceea ce priveşte statutul magistraţilor;
organizarea judecătorească şi funcţionarea Consiliului Superior al
Magistraturii. Klaus Iohannis a apreciat că noile prevederi fragilizează
statutul procurorului şi că există riscul de a fi blocat actul de justiţie. În
acelaşi timp, mai spune preşedintele, sunt create structuri menite să timoreze
magistraţii, fiind eliminate, pe de altă parte, garanţii ale independenţei
organizatorice a justiţiei, prin creşterea rolului ministrului justiţiei în
detrimentul CSM. Coaliţia la putere consideră că prin acest demers şeful
statului urmăreşte să amâne punerea în aplicare a legilor justiţiei. Opoziţia a
salutat, însă, decizia preşedintelui şi a solicitat demisia ministrului
Justiţiei, Tudorel Toader. In Parlament, Comisia specială pentru Legile Justiţiei a
inceput dezbaterile generale asupra modificarilor Codului Penal, Codului de
Procedură Penală şi Codului de Procedura Civilă.
Previziuni
economice
Comisia
Europeană a menţinut estimările referitoare la creşterea economiei României
anul acesta la 4,5%, dar pentru 2019 se aşteptă la o încetinire a avansului
Produsului Intern Brut la 3,9 procente, potrivit previziunilor economice de
primăvară, publicate joi. Comisia semnalează şi faptul că deficitul bugetar ar urma
să ajungă la 3,4% din PIB în 2018, această creştere semnificativă fiind
influenţată de majorările salariale din sectorul public. În acelaşi timp,
inflaţia, în creştere de la sfârşitul lui 2017, îşi va păstra tendinţa, dar se
va tempera în oarecare măsură în 2019. La nivelul Uniunii, Europa se bucură în
continuare de o creştere economică solidă, care a ajutat la reducerea şomajului
la cel mai mic nivel din ultimii 10 ani, a anunţat comisarul european pentru
afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici. Economia UE şi economia din
zona euro vor continua să crească în ritm susţinut cu 2,3% anul acesta şi cu 2%
în 2019, ceea ce confirmă diagnosticul că nu suntem într-o fază doar de
relansare economică, ci într-o fază de expansiune solidă şi solid instalată,
spun cei de la Bruxelles.
Ziua
Mondială a Libertăţii Presei
3 mai – Ziua
Mondială a Libertăţii Presei a fost marcată în toată lumea prin numeroase
evenimente. În mesajul său, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a
subliniat că promovarea unei prese libere reprezintă dreptul tuturor de a
cunoaşte adevărul. În ultimii ani, însă, mass-media au avut parte de tot mai
multe provocări, precum ceea ce a fost numit fake news, în unele
ţări, chiar instituţii de prestigiu fiind acuzate că promovează acest fenomen.
Mai mult, potrivit ediţiei din 2018 a clasamentului mondial al libertăţii
presei, stabilit de organizaţia Reporteri Fără Frontiere, se consemnează o
creştere a sentimentelor de ură sau ostilitate faţă de jurnalişti. Ziua
Mondială a Libertăţii Presei este şi un prilej de a aduce un omagiu
jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în timpul exercitării profesiei.
Potrivit celui mai recent bilanţ, 65 de jurnalişti au fost ucişi în 2017, la
nivel mondial. În România, cel mai recent raport de specialitate, lansat de
Active Watch, arată că mass-media de la noi încă sunt folosite pentru
propagandă, dezinformare şi intoxicare. În clasamentul global al libertăţii
presei, România este pe locul 44, în faţa Statelor Unite şi a Italiei dar după
Coreea de Sud.
