Tag: Ziua Radioului

  • “Ziua Ascultătorului” 2024 la Radio România Internaţional

    “Ziua Ascultătorului” 2024 la Radio România Internaţional

    Dragi prieteni, pe 3 noiembrie 2024, în prima duminică de după ziua Radioului românesc, pe care o sărbătorim în fiecare an la 1 noiembrie, vă așteptăm la “Ziua Ascultătorului” la Radio România Internațional.

     

    Desprinsă parcă din literatura științifico-fantastică, dar fondată ca disciplină academică încă din anul 1956, inteligența artificială (IA) este tot mai prezentă în viața de zi cu zi și produce transformări profunde la toate nivelurile societății. Comparată, adesea, ca impact, cu revoluția industrială, IA aduce beneficii incontestabile, dar și numeroase provocări și riscuri semnificative.

     

    Opiniile experților sunt împărțite. În timp ce unii consideră că inteligența artificială devine indispensabilă în viitor, alții vorbesc despre potențialul acesteia de a distruge omenirea.

     

    În ediţia 2024 a “Zilei Ascultătorului” la RRI vă întrebăm în ce fel credeți că IA va schimba lumea? Cum vor arăta joburile viitorului? Cât de dependenți vom deveni de IA? Cine și cum ar trebui să reglementeze utilizarea IA? Care sunt, în opinia dumneavoastră, avantajele și pericolele folosirii IA?

     

    Aşteptăm cu interes răspunsurile dvs., pentru a le include în programele RRI din 3 noiembrie 2024! Ele pot fi trimise prin e-mail, la ro@rri.ro sau pe Facebook. Dacă doriţi, puteţi să trimiteţi răspunsuri audio preînregistrate pe WhatsApp, la +40744312650, sau ne puteţi trimite numărul dvs. de telefon şi vă vom suna din studio pentru a înregistra audio mesajul dvs. Mulţumim!

  • “Ziua Ascultătorului” 2021 la Radio România Internaţional

    “Ziua Ascultătorului” 2021 la Radio România Internaţional

    Dragi prieteni, duminică, pe 7 noiembrie 2021, în prima duminică de după ziua
    Radioului românesc, pe care o sărbătorim an de an la 1 noiembrie, vă aşteptăm
    la «Ziua Ascultătorului» la Radio România Internaţional.


    2021 a fost, ca şi 2020, afectat de pandemia de COVID-19, care ne-a
    bulversat viaţa şi obiceiurile cotidiene, ne-a îndepărtat, la propriu, de rude
    şi prieteni, ne-a făcut să renunţam la multe dintre modurile de petrecere a
    timpului liber.


    Bombardaţi din toate părţile de ştiri şi informaţii, am constatat cât de
    greu este să alegem, uneori, ştirile adevărate, de informaţiile reale, de ştirile
    false şi alarmiste. Pe tot parcursul pandemiei, posturile publice de radio şi
    televiziune au căutat să ofere un jurnalism de calitate, cu informaţii pe care
    audienţa să se poată baza, iar răspunsul a fost pe măsură: oamenii s-au întors
    în mare măsură spre posturile publice.


    În ediţia 2021 a «Zilei Ascultătorului» la RRI vă întrebăm, din nou, de
    unde v-aţi informat cel mai mult despre pandemie, dar şi dacă aţi scos din
    lista dvs. de surse de informaţii sursele dovedite că propagă ştiri false şi
    deinformează. Care este rolul radioului, mai ales al radioului public, în viaţa
    dvs. în această perioadă de incertitudine?



    Aşteptăm răspunsurile dvs. pentru a le include în
    programele RRI din 7 noiembrie 2021! Ele pot fi trimise prin e-mail, la ro@rri.ro,
    pe Facebook sau direct ca un comentariu la articolul de pe pe site-ul RRI, www.rri.ro. Dacă doriţi, puteţi să trimiteţi
    răspunsuri audio preînregistrate pe WhatsApp, la +40744312650, sau ne
    puteţi trimite numărul dvs. de telefon şi vă vom suna din studio pentru a preînregistra
    audio mesajul dvs. Mulţumim!

  • Radio România lansează UNDEva în 28, primul sitcom românesc despre naşterea teatrului radiofonic

    Radio România lansează UNDEva în 28, primul sitcom românesc despre naşterea teatrului radiofonic

    Luni, 29 octombrie, de la ora 14:30, în Foaierul central al Sălii de Concerte a Radio România (str. General Berthelot nr. 60-64) vă invităm la conferinţa de presă de lansare a sitcom-ului UNDEva în 28 de Ilinca Stihi, produs de Teatrul Naţional Radiofonic şi Radio România Actualităţi. La conferinţa de presă vor participa Georgică Severin, Preşedinte Director General Radio România, Dan Preda, manager Radio România Actualităţi, Ilinca Stihi, autoarea scenariului original şi a regiei artistice precum şi o parte dintre actorii serialului.

    Dubla aniversare pe care Radio România o sărbătoreşte în anul 2018 ne-a stimulat să imaginăm o abordare relaxată dar documentată a contextului istoric al înfiinţării Radioului public şi a apariţiei unui nucleu de artişti dedicaţi producţiei de teatru radiofonic la doar un an de la înfiinţarea instituţiei, sincron cu Radiourile europene. UNDEva în 28 este o producţie a Teatrului Naţional Radiofonic împreună cu Radio România Actualităţi, o comedie adresată tuturor ascultătorilor Radio România, difuzată ca teatru în serial cu o frecvenţă de două episoade pe săptămână. Primul episod va fi difuzat joi, 1 noiembrie, de la ora 12:15 iar următoarele zece episoade se vor transmite în fiecare sâmbătă şi duminică, de la ora 12:15, pe frecvenţele Radio România Actualităţi.

    Pe parcursul a 11 episoade scenariul parcurge cu elanul empiric al epocii etapele experimentării şi descoperirii teatrului radiofonic şi a mijloacelor specifice de expresie artistică. Scenariul Ilincăi Stihi pleacă de la realităţi documentate, semnalate nu doar prin referinţe la date şi fapte verificabile în istorie, ci şi prin denumirea unora din personaje cu numele lor reale (Dragomir Hurmuzescu, primul director al Radioului, actorul George Calboreanu etc.).

    Miza serialului UNDEva în 28 îmbină divertismentul, caracteristic comediei, cu restituirea faptelor ce ţin deja de istoria scrisă a României centenare, în care Radioul ca instituţie publică de informare şi educare joacă un rol cultural incontestabil datorită accesului său larg la populaţia României. Distribuţia serialului face apel la cei mai cunoscuţi actori ai scenei româneşti, vedete ale teatrului şi cinematografului românesc din diferite generaţii, îndrăgiţi de marele public: Maia Morgenstern, Medeea Marinescu, Răzvan Vasilescu, Gheorghe Visu, Cristi Iacob, Mirela Zeţa, Şerban Pavlu, Mihai Constantin, Andi Vasluianu şi mulţi, mulţi alţii. Serialul a fost înregistrat în afara studiourilor Teatrului Naţional Radiofonic, în spaţii cu o acustică apropiată de situaţia istorică reală pe care o descriu scenele. Refacem auditiv spaţiul Teatrului Naţional, al biroului primului director al Radio România sau sunetul străzilor bucureştene interbelice. Realizatorii mulţumesc Muzeului Theodor Pallady din cadrul MNAR, Liceului Şincai, Jandarmeriei Române şi doamnei Mihaela Păun pentru sprijinul acordat în realizarea înregistrărilor de teren.

    Pe pagina de facebook a serialului şi în evenimentul facebook urmăriţi imagini şi interviuri filmate la înregistrările din lunile august-septembrie 2018.

    https://www.facebook.com/UNDEvadin28/

    https://www.facebook.com/events/2023193544412039/

  • Orchestra Naţională Radio, concert dedicat Zilei Radioului

    Orchestra Naţională Radio, concert dedicat Zilei Radioului

    După un prim concert al Orchestrei de Cameră Radio, programat chiar pe 1 noiembrie, continuă sărbătoarea Zilei Radioului la Sala Radio: vineri, 3 noiembrie, de la ora 19:00, Orchestra Naţională Radio dedică un concert special aniversării a 89 de ani de la înfiinţarea radioului public. Momentul este cu atât mai semnificativ cu cât coincide cu aniversarea a tot atâţia ani de la primul concert, sub bagheta dirijorului Mihail Jora, al Orchestrei Simfonice Radio, cea care avea să devină peste ani Orchestra Naţională Radio.

    Invitaţii şi programul serii vor fi pe măsura evenimentului: la pupitrul dirijoral se va afla Cristian Oroşanu, un muzician cu o reputaţie profesională de înaltă ţinută, cu o predilecţie pentru muzica de operă, portofoliul său numărând peste 40 de lucrări de operă dirijate de-a lungul carierei, profesor la Academia de Muzică din Iaşi şi fondator al cunoscutei orchestre de cameră Kamerata Kronstadt.

    Surpriza concertului aniversar o reprezintă întâlnirea cu violoncelistul Alexander Buzlov, unul dintre cei mai apreciaţi muzicieni ruşi ai momentului, câştigător al Marelui Premiu la prestigiosul concurs Emanuel Feuermann din Berlin şi asistent al celebrei violonceliste Natalia Gutman.

    Deschizându-se cu o lucrare reprezentativă pentru evoluţia muzicii clasice româneşti din prima jumătate a secolului trecut – Trei dansuri româneşti, semnată de compozitorul român de origine poloneză Th. Rogalski, seara va continua cu două piese de rezistenţă ale repertoriului clasic internaţional: Concertul în mi minor pentru violoncel şi orchestră, op. 85, de Ed. Elgar, şi Simfonia nr. 3 în mi bemol major, op. 55 – Eroica, de L. van Beethoven.

    Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe Internet, pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.

    Biletele şi abonamentele pentru evenimentele Orchestrelor şi Corurilor Radio se pot achiziţiona on-line prin reţeaua www.bilete.ro. Acestea se pot achiziţiona şi la casa de bilete a Sălii Radio şi sunt disponibile, de asemenea, în oficiile Poştei Române semnalizate Bilete.ro şi în magazinele Germanos şi Inmedio, semnalizate Bilete.ro.

    Alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio, pe www.orchestreradio.ro.

  • Concert de Ziua Radioului, cu Orchestra de Cameră Radio

    Concert de Ziua Radioului, cu Orchestra de Cameră Radio

    Orchestra de Cameră Radio celebrează Ziua Radioului miercuri, 1 noiembrie, printr-un concert-eveniment sub bagheta dirijorului Radu Popa.

    Cu 89 de ani în urmă, Radioul public transmitea primul semnal sonor, la 1 noiembrie 1928, şi tot în noiembrie, în acelaşi an, avea loc primul concert al orchestrei care avea să devină mai târziu Orchestra Naţională Radio, sub bagheta legendarului dirijor Mihail Jora. De atunci, Radio România a devenit un reper de profesionalism jurnalistic şi un constant susţinător al muzicii clasice şi al culturii.

    La aproape 90 de ani de la primul concert la radio, Orchestrele şi Corurile Radio vor marca această aniversare specială prin două concerte la Sala Radio. Primul este cel al Orchestrei de Cameră Radio, chiar pe 1 noiembrie, de la ora 19:00, un eveniment care propune o sărbătoare Mozart, cu trei lucrări celebre: Simfonia nr. 21 în la major, Concertul nr. 7 în re major pentru vioară şi orchestră şi Simfonia nr. 40 în sol minor. Protagonista serii va fi violonista Cristina Anghelescu, solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio.

    Cel de al doilea concert aflat pe agenda aniversării radioului, devenit deja tradiţie în stagiunea de la Sala Radio, va fi susţinut de Orchestra Naţională Radio vineri, 3 noiembrie, de la ora 19:00, şi îl va avea la pupitrul dirijoral pe Cristian Oroşanu, iar ca solist invitat pe violoncelistul Alexander Buzlov.

    Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe Internet pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.

    Biletele şi abonamentele pentru evenimentele Orchestrelor şi Corurilor Radio se pot achiziţiona on-line prin reţeaua www.bilete.ro. Acestea se pot achiziţiona şi la casa de bilete a Sălii Radio şi sunt disponibile, de asemenea, în oficiile Poştei Române semnalizate Bilete.ro şi în magazinele Germanos şi Inmedio, semnalizate Bilete.ro.

  • Concert dedicat zilei Radio România, cu Orchestra Naţională Radio

    Concert dedicat zilei Radio România, cu Orchestra Naţională Radio

    Concertul de Ziua Radioului este deja un element
    tradiţional al stagiunii de la Sala Radio, acesta fiind programat în vinerea
    cea mai apropiată de data de 1 noiembrie, când în urmă cu 88 de ani era
    înfiinţat radioul public în România. Primul concert al orchestrei ce avea să
    devină mai târziu Orchestra Naţională Radio avea loc tot în noiembrie 1928, sub
    bagheta lui Mihail Jora.


    De
    data aceasta, Concertul dedicat zilei Radio România de Orchestra Naţională Radio este programat vineri, 28 octombrie, de
    la ora 19:00, sub bagheta dirijorului Radu
    Popa, solistă fiind Dana Borşan în Concertul
    nr. 2 în la major pentru pian şi orchestră. Lucrările simfonice ce
    încadrează acest opus solistic sunt în deschidere fragmente din suita Mihai Viteazul de Tiberiu Olah şi în
    partea a doua Variaţiunile Enigma, op. 36
    de Edward Elgar.


    Concertul
    poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi
    Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe internet pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.


    Biletele sunt disponibile pe www.eventim.ro, în
    magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, Carrefour, librăriile Cărtureşti,
    Humanitas, în benzinăriile OMV şi la casa de bilete a Sălii Radio. Alte
    informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio, pe www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com.


    Radu
    Popa – Născut în anul 1969 la Bucureşti, este dirijor permanent al orchestrei
    Filarmonicii Banatul – Timişoara. Absolvent al Universităţii Naţionale de
    Muzică din Bucureşti (Compoziţie – 1994 şi Dirijat Orchestra – 1998) îşi
    continuă studiile la Hochschule für Musik, Wien, Austria (2000-2003). Se
    pregăteşte şi cu renumitul dirijor român de notorietate mondială Erich Bergel,
    elev strălucit al lui Herbert von Karajan şi dirijor invitat în repetate
    rânduri al Filarmonicii din Berlin, Chicago Symphony, Wiener Symphoniker, BBC
    Wales, etc.


    Invitat
    permanent al orchestrelor româneşti (Filarmonica George Enescu, Filarmonica
    Transilvania, Filarmonica Moldova, etc.) cariera dirijorului Radu Popa se
    desfăşoară între scenele de concert importante ale României (Ateneul Român,
    Sala Radio) şi turnee în străinătate. De pe podiumul Sălii Giuseppe Sinoppoli a
    celebrului Auditorium din Roma – Italia (în compania Orchestrei Naţionale Radio
    Bucureşti – 2009) până la renumitele săli KBS şi Seoul Arts Center din Coreea
    de Sud (2012, 2013) – dirijând orchestrele filarmonice Janacek, Ostrava – Rep.
    Cehă, Transilvania şi Banatul, Radu Popa realizează concerte de o ţinută
    artistică de înalt nivel. Paris, Basel, Baden-Baden, Mannheim, Göteborg, Lvov
    se înscriu în destinaţiile în care artistul susţine concerte. Este invitat
    permanent să dirijeze în cadrul renumitului Festival George Enescu (2007, 2009,
    2011 şi 2013). Totodată îi este încredinţat de către directorul general al
    Festivalului şi Concursului George Enescu, Ioan Holender, acompaniamentul
    finalei Concursului George Enescu – secţiunea violoncel, ediţia 2011, la
    pupitrul Filarmonicii Banatul. Tot în cadrul Festivalului George Enescu, ediţia
    2011, este răsplătit cu multe aprecieri din partea compozitorului şi
    dirijorului Peter Ruzicka pentru pregătirea şi realizarea Simfoniei a 5-a de
    George Enescu.


    Printre
    partenerii de scenă ai dirijorului, solişti din toate genurile muzicale, îi
    amintim pe pianiştii Valentin Gheorghiu, Andre Parfenov, Mihai Ungureanu, pe
    violoniştii Corina Belcea, Remus Azoiţei, Ştefan Horvath, Florin Croitoru,
    Alexandru Tomescu, pe contrabasistul Petru Iuga, pe flautiştii Rolf Bissinger
    şi Ion Bogdan Ştefanescu, pe trompetistul Iancu Văduva, pe artiştii lirici Sona
    Hazarian, Leontina Văduva, Alexandru Badea, Anita Hartig.


    Muzica
    de operă reprezintă, deopotrivă, o altă preocupare continuă a dirijorului
    român. De la titluri prezentate în sala de concert precum Così fan tutte,
    Coreea de Sud – 2001, Traviata, Bucureşti, România – 2005, Orestia II
    şi Orestia III, Franţa, Germania, Elveţia – 2010 până la spectacole
    de gală de operă, Radu Popa este unanim apreciat şi în acest gen. La invitaţia
    lui Ioan Holender, Radu Popa conduce un concert organizat de Filarmonica
    Banatul în colaborare cu Wiener Staatsoper. Nume remarcabile ale scenei lirice
    mondiale se reunesc sub bagheta dirijorului Radu Popa într-un program Mozart:
    Ildiko Raimondi, Alexandru Moisiuc, Aura Twarovska. În urma decernării
    Premiului Grammy compozitorului Osvaldo Golijov, renumita casă de discuri
    Deutsche Grammophon – Sonyclassics.com editează pe suport CD coloana sonoră a
    filmului Youth without Youth (Tinereţe fără tinereţe), în regia lui
    Francis Ford Copolla şi în interpretarea dirijorului român Radu Popa şi a
    Bucharest Metropolitan Orchestra, România.


    De
    asemenea, dirijorul Radu Popa deţine numeroase înregistrări speciale, realizate
    de către Societatea Română de Radio. Cu o atenţie deosebită, dirijorul Radu
    Popa se preocupă şi de promovarea lucrărilor muzicale româneşti în străinătate,
    paginile lui George Enescu şi Aurel Stroe nelipsind din programele sale de
    concert. Critica de specialitate apreciază la superlativ concertele dirijorului
    Radu Popa, considerându-l drept unul dintre cei mai valoroşi şefi de orchestră
    români ai momentului.


    Dana Borşan – … a cucerit inimile publicului prin interpretarea ei foarte
    expresivă şi temperamentală. Nu numai tehnica virtuoză dar în special dăruirea
    şi căldura i-au permis să se integreze în spaţiul unui fond orchestral bine
    pregătit – Münchener Merkur.


    Solistă-concertistă a Societăţii Române de
    Radiodifuziune, Dana Borşan are o îndelungă şi fructuoasă colaborare cu
    Orchestra de Cameră Radio, alături de care a încheiat, în 2006, un proiect unic
    până acum în istoria muzicii româneşti, Integrala concertelor pentru pian şi
    orchestră de W. A. Mozart, eveniment în premieră în viaţa noastră muzicală,
    materializat în concerte cu public, înregistrări speciale pentru fonoteca Radio
    şi un album de 8 CD-uri editate de Casa Radio. În acelaşi areal al aprofundării
    universului mozartian s-a înscris şi Integrala Sonatelor pentru vioară şi
    pian de W. A. Mozart, concretizată într-o serie de recitalurile cu
    violonistul Alexandru Tomescu.


    Născută
    la Cluj-Napoca, artista a început studiul pianului cu profesorul Petru Florian
    la Liceul de muzică din oraşul natal şi apoi a continuat la Universitatea
    Naţională de Muzică Bucureşti cu profesorul Gabriel Amiraş. În 1992 a
    beneficiat de o bursă de studii la Academia de Muzică din Berlin, la clasa
    profesorului Georg Sava. Pentru perfecţionarea artei sale interpretative, Dana
    Borşan a participat la cursurile de măiestrie susţinute de pianiştii Hans
    Leygraf la Academia de vară Mozarteum Salzburg şi Helene Boschi la Weimar.
    Pentru pianista Dana Borşan, deţinătoare a numeroase premii la concursuri
    naţionale (1973, 1976, 1983, 1990) şi internaţionale – Varşovia 1975, Viena
    1985, un moment decisiv în cariera sa l-a constituit dobândirea Premiului II şi
    a Medaliei de argint la una dintre cele mai importante competiţii
    internaţionale – Concursul Robert Schumann 1977 de la Zwickau. Interpretarea
    aleasă, controlul emoţional perfect, construcţia arhitecturală, au fost câteva
    dintre calităţile ce i-au adus acest premiu, la vârsta de 19 ani, propulsând-o
    în viaţa de concert internaţională. A participat la numeroase festivaluri,
    între care Aberdeen, Potsdam, Faenza, Festivalul internaţional George Enescu şi
    Festivalul Dinu Lipatti, Festivalul Mozart, etc.


    Dana
    Borşan a susţinut concerte şi recitaluri în Cehia, Germania, Italia, Bulgaria,
    Rusia, Slovacia, Franţa, Ungaria, Republica Moldova, Spania, Anglia, China,
    Irlanda, Franţa, Norvegia. Ea este prezentă în fiecare stagiune şi pe scenele
    filarmonicilor din ţară. În ultimii doi ani a concertat deseori cu orchestre
    din Germania, ori Chişinău şi a susţinut recitaluri de pian în Germania,
    Franţa, Irlanda şi Norvegia.


    Dana
    Borşan relevă sensurile profunde ale muzicii, găsind cele mai subtile nuanţe
    sonore pentru a da viaţă fiecărui opus. Până în prezent a apărut în peste 900
    de concerte şi recitaluri propunând de fiecare dată programe interesante, cu
    repertorii diverse, adevărate provocări pentru oricare pianist. Repertoriul
    pianistei include peste 50 de concerte, precum şi programe consistente,
    atractive de recital şi de muzică de cameră. Deşi preferă creaţiile
    clasicismului vienez şi ale marilor romantici – Schumann, Chopin, Liszt,
    Brahms; artista are în repertoriu lucrări inedite, prezentate în primă audiţie
    la Bucureşti – Concertele pentru pian şi orchestră de Hanns Wolf, Moritz
    Moszkowski, Siegfried Matthus, Sigismund Toduţă.


    Până
    în prezent, pianista Dana Borşan a realizat 16 apariţii discografice la casele
    de discuri: Eterna, KU Classics, Electrecord, Casa Radio. De asemenea are peste
    1.600 de minute înregistrate la Radio România, emisiuni radio şi TV în România,
    Moldova, Germania, Ungaria.


    Pentru
    activitatea sa a fost distinsă cu premiile Uniunii Criticilor Muzicali (1991,
    2006) şi cel al revistei Actualitatea muzicală (1998). Prof. univ. dr. Dana
    Borşan conduce din 1990 o clasă de pian la Universitatea Naţională de Muzică
    Bucureşti. Până în prezent a fost invitată să susţină cursuri de măiestrie în
    instituţii similare din Catania, Wuppertal, Essen, Weimar, Stuttgart, Paris,
    Cork şi Oslo şi să facă parte din juriile concursurilor internaţionale din Hong
    Kong, Oslo, Guerande (Franţa) şi România.