Radio România Internațional

Tag: ziua Romanitatii Balcanice

  • Jurnal românesc – 23.05.2023

    Jurnal românesc – 23.05.2023

    Ziua Românităţii Balcanice a fost sărbătorită,
    duminică, alături de hramul bisericii ortodoxe române din Zagreb, conform unui
    comunicat al Ambasadei României în Croaţia. Hramul bisericii ortodoxe române
    din Zagreb, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elenaˮ, a fost marcat printr-o
    liturghie oficiată de părintele Nicolae Ceruţă, parohul sfântului lăcaş.
    Liturghia a fost urmată de un Te Deum pentru românii din Balcani, cu ocazia
    Zilei Românităţii Balcanice. După oficierea slujbei, părintele Nicolae Ceruţă
    i-a înmânat ambasadorului României la Zagreb, Constantin – Mihail Grigorie,
    Diploma şi Ordinul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elenaˮ, conferit
    diplomatului de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul
    Părinte Daniel. Înalta distincţie a fost acordată în semn de apreciere pentru
    iniţiativa înfiinţării Parohiei Ortodoxe Române din Zagreb şi promovarea
    constantă a comunităţii şi valorilor româneşti, în continuarea eforturilor de-a
    lungul carierei sale pentru ridicarea primei biserici pentru comunitatea română
    din Roma, a bisericii comunităţii româneşti din Istanbul şi renovarea bisericii
    românilor din Sofia.




    În perioada 10-11 iunie, Ambasada României la
    Viena organizează un consulat itinerant la Graz, prin intermediul căruia va
    presta servicii consulare pentru cetățenii români cu reședința în landurile din
    proximitate. Între 16 mai și 5 iunie, cetățenii români pot solicita, prin
    e-mail, programarea pentru o serie de servicii consulare precum transcrieri
    certificate de naștere, căsătorie și deces, adeverințe de cazier judiciar, documente de călătorie cum ar fi pașapoarte și titluri de călătorie.
    Programarea prin e-mail se va face prin transmiterea, la adresa de email:     viena.itinerant@mae.ro, a următoarelor informații: date de identificare (numele și
    prenumele solicitantului, numărul de telefon), tipul de serviciu consular dorit
    și copii ale documentelor necesare pentru efectuarea serviciului consular în
    cauză, în format .pdf. Confirmarea programării solicitate se va transmite tot prin e-mail, după
    primirea și analizarea documentelor, dar nu mai devreme de 6 iunie 2023.



    Ministerul român de Externe a anunţat că, recent,
    a avut loc o nouă reuniune din cadrul programului Dialog cu diaspora pe
    teme consulareˮ în format fizic, la Praga, în Cehia.

    Întâlnirea cu membrii comunităţii româneşti şi
    ai mediului asociativ românesc din această țară s-a desfăşurat la sediul
    Ambasadei României la Praga şi a fost moderată de ambasadorul României în
    Cehia, Antoaneta Barta. În cadrul reuniunii, reprezentanţii comunităţii
    românești au abordat o serie de aspecte referitoare la serviciile consulare
    prestate prin intermediul sistemelor informatice integrate în platforma E-Cons
    şi la programarea aferentă. Totodată, au solicitat mai multe informaţii cu
    privire la eliberarea şi utilizarea cărţii electronice de identitate şi la
    stadiul procesului de obţinere a documentelor exclusiv online, precum şi date
    privind modalităţile de sprijin pentru cetăţenii români care nu deţin resursele
    tehnice necesare utilizării portalului www.econsulat.ro. Participanţii au
    semnalat o serie de dificutăţi întâmpinate în înregistrarea la autorităţile
    locale a evenimentelor de stare civilă care urmează proceduri locale ce
    presupun schimbarea numelor. Reprezentanţii ministerului au informat că, în
    contextul creşterii comunităţii româneşti din Cehia, respectiv al solicitărilor
    de servicii şi asistenţă consulară, a fost suplimentat personalul consular.





    Consiliul Național al Românilor din Ucraina a înaintat
    președintelui Volodimir Zelenski, premierului și ministrului Educației de la
    Kiev un memoriu în care autorităților ucrainene li se solicită să renunțe,
    oficial și definitiv, la folosirea sintagmei sovietice de limbă moldovenească
    la nivel de stat și în spațiul public din Ucraina, luând în calcul recentele
    modificări aduse legislației din Republica Moldova, informează BucPress. Potrivit
    memoriului, Kievul trebuie să recunoască identitatea așa-zisei limbi
    moldovenești pe teritoriul Ucrainei ca limba română, în semn de respect
    pentru denumirea științifică oficială a limbii române ca limbă maternă a peste
    400.000 de cetățeni ai Ucrainei, precum și față de limba de stat a celor două
    țări vecine și prietene cu Ucraina – România și Republica Moldova, aceasta
    fiind una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene.     Consiliul arată că, oficial, așa zisa limbă moldovenească este
    recunoscută doar în Ucraina și în regiunea separatistă transnistreană.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Ziua Românității Balcanice, sarbatorita la Rijeka,
    in perioada 8-16 mai, de Asociația Românilor din Republica Croația, în
    parteneriat cu Ambasada României la Zagreb si Consulatul Onorific al României
    la Rijeka. Interviu cu Alina Dobrescu – pres. Asociației Românilor din
    Republica Croația.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    10 mai – Ziua Românității Balcanice. Scurt context istoric zugrăvit de profesor universitar doctor Nicolae Saramandu, membru corespondent al Academiei Române, cercetător științific gr.I în cadrul Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan — Alexandru Rosetti” al Academiei Române, președinte al Societății de Cultură Macedo-Română.






  • Jurnal românesc – 11.05.2023

    Jurnal românesc – 11.05.2023

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, că un Institut Cultural Român va fi deschis, în curând, la Seul, dar că se fac demersuri şi privind un birou de ştiinţă şi tehnologie. El a făcut acest anunț după ce l-a primit, la Palatul Victoria, pe omologul sud-coreean, Han Duck-Soo. Nicolae Ciucă a precizat că ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a confirmat derularea procedurilor, astfel încât la ambasada de la Seul va funcționa un Institut Cultural Român. Pe de altă parte, premierul Ciucă a afirmat că discuţiile au vizat o foaie de parcurs asupra aspectelor convenite în decembrie 2022, când a fost stabilită o agendă de colaborare ministerială şi sectorială, în marja parteneriatului strategic semnat în urmă cu 15 ani. Oficialul de la București a subliniat relevanţa relaţiilor economice bilaterale, menţionând că există oportunităţi foarte buneˮ pentru dezvoltarea acestora.



    Executivul de la București a aprobat, miercuri, indicatorii tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii Pod peste Prut la Ungheniˮ, România – Judeţul Iaşi, Republica Moldova – Raionul Ungheni, parte din Autostrada Unirii – A8. Potrivit unui comunicat al Guvernului, podul va fi primul cu 4 benzi între România şi statul vecin. Costul investiţiei este de peste 198 milioane de lei, fonduri europene şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. Podul, care include şi vama rutieră, va avea o lungime de 260 de metri. Va contribui la dezvoltarea conexiunilor rutiere cu Republica Moldova, respectiv la conectivitatea acestui stat la reţeaua europeană de transport, dar şi la fluidizarea traficului şi optimizarea fluxului de transport, precum şi eliminarea blocajelor din punctele de trecere a frontierei.



    Un simpozion cu genericul Situația românilor (aromânilor/meglenoromânilor) din Balcani, o problemă nerezolvată a avut loc, miercuri, la Palatul Parlamentului, cu prilejul Zilei Românității Balcanice. Evenimentul a fost organizat, sub patronajul președintelui Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului României, de către Centrul Român de Studii și Strategii. Cu acest prilej, au fost lansate volumul Pe drumurile vieții…Destine aromâne, destine meglenoromâne, avându-i ca autori pe dr. Adina Berciu Drăghicescu și dr. Marian Crăciun și volumul Românii din Peninsula Balcanică în documentele din Arhiva diplomatică a MAE. La eveniment au participat membri ai Parlamentului României, istorici, jurnaliști și studenți din țară și din statele balcanice. În cadrul Simpozionului, au evoluat, cu o selecție de folclor aromânesc, Ansamblul folcloric aromân DOR”.



    O expoziţie de fotografie dedicată Timişoarei, Capitală Culturală Europeană, în Parlamentul spaniol, a fost inaugurată, pe 9 mai, de preşedinta comisiei mixte pentru Uniunea Europeană, Susana Sumelzo. Arta este hrană pentru spirit, ne face mai toleranţi, mai buni şi ne ajută să evoluăm, dar, în acelaşi timp, este o formă de comunicare în care cuvintele sunt de prisos. Fotografia este o formă de artă care ne ajută să reflectăm asupra problemelor sociale, asupra existenţei noastre şi a vieţii în general, ne oferă o altă perspectivă asupra a tot ceea ce ne înconjoarăˮ, a afirmat Susana Sumelzo. Timișoara, a spus aceasta, este un oraş-simbol al Revoluţiei Române din 1989 şi un oraş multietnic şi multicultural, o emblemă pentru libertate şi democraţie, valori europene fundamentale, precum şi gazda unui patrimoniu cultural unic prin diversitatea saˮ.



    Un concert omagial dedicat personalităţii marelui cărturar român Dimitrie Cantemir a fost programat pentru joi, de la ora 21.00, de Institutul Cultural Român ˮDimitrie Cantemirˮ, în parteneriat cu Consulatul General al României la Istanbul şi Kültür Aş din cadrul Primăriei Metropolitane Istanbul, sub egida Anului Cantemir (2023). Ca loc de desfăşurare au fost alese uimitoarele Cisterne Romane – Şerefiye Sarnici, construite de Împăratul Teodosius al II-lea, care datează de aproximativ 1.600 de ani.

    În repertoriul concertului susţinut de Ensemble Orient – Occident Istanbul, format din muzicieni şi interpreţi turci, au fost incluse lucrări cantemiriene. Evenimentul de diplomaţie culturală, organizat într-un loc reprezentativ pentru patrimoniul cultural mondial, reliefează contribuţia marelui cărturar român – unul din primii teoreticieni ai muzicii otomane – la patrimoniul muzical universal şi va constitui un reper pentru relaţiile culturale româno-turceˮ, a precizat ICR Istanbul.






  • Jurnal Românesc – 08.05.2023

    Jurnal Românesc – 08.05.2023

    În
    perioada 8-16 mai, Asociația Românilor din Croația, în parteneriat cu Ambasada
    României la Zagreb si Consulatul Onorific al României la Rijeka, va marca Ziua
    Românității Balcanice.     La sediul Consulatului va fi găzduită expoziția Românce
    de poveste, proiect adus în Croația în parteneriat cu Asociația pentru
    Educație Digitală Bigger Picture. Vor fi expuse povești ale unor românce
    emblematice pentru istorie. Au fost alese șase nume relevante din arii de
    interes diferite: Ecaterina Teodoroiu (cercetaşă şi participantă la Primul Război Mondial, singura
    femeie prezentă pe o bancnotă românească), Smaranda Brăescu (prima femeie
    parașutist a României), Sofia Nădejde (o voce importantă a feminismului
    românesc în secolul al XIX-lea), Hariclea Darclée (prima cântăreaţă de operă
    pentru care s-a compus în mod special un rol), Ana Maria Brânză (campioană
    olimpică la scrimă) ) și, nu în ultimul rând, Nadia Comăneci (prima gimnastă
    din lume care a obținut nota 10). Pe 10 mai, vizitatorii expoziției vor avea
    ocazia să vizioneze filmul Istroromânii, peliculă de promovare a comunității
    lingvistice istroromâne, realizat cu sprijinul Ambasadei României la Zagreb.


    Regizorul
    Cristian Mungiu, actriţele Maia Morgenstern şi Mara Bugarin sunt invitaţii
    speciali ai Festivalului ‘Romanian Film Days in Oslo’/’Zilele Filmului Românesc
    la Oslo’, care se desfăşoară în perioada 5-14 mai.     Evenimentul, organizat de
    Cinemateca din Oslo şi de Institutul Cultural Român din Stockholm, în
    parteneriat cu Ambasada României în Norvegia, îşi propune să aducă în atenţia
    publicului o imagine a cinematografiei româneşti a momentului. Din program fac
    parte, între altele, ‘Călătoria fantastică a Maronei’ (Marona’s Fantastic Tale,
    2019) și ‘Insula’ (The Island, 2021), regizate de Anca Damian, precum și ‘Metronom’
    (2022), regizor Alexandru Belc și ‘Crai Nou’ (Blue Moon, 2021), regizoare Alina
    Grigore. În cadrul festivalului se vor desfăşura 14 evenimente: vor rula zece
    lungmetraje, majoritatea cu proiecții duble şi vor avea loc patru dezbateri.
    Festivalul este curatoriat de Cinemateca din Oslo şi de criticul de film Ionuț
    Mareș, care va modera sesiunile cu invitații.


    Festivalul
    Internaţional de Filme Documentare DocAviv 2023 va avea loc în perioada 11 – 20
    mai la Cinemateca din Tel Aviv.     Pentru ediția din acest an, organizatorii
    israelieni au selectat filmul de lungmetraj al regizorului Vlad Petri – Între
    revoluții. Prima proiecție a acestuia va avea loc pe 11 mai, fiind urmată de o
    sesiune de întrebări și răspunsuri și un panel dedicat utilizării materialelor
    de arhivă la realizarea documentarelor, cu participarea Laviniei Braniște,
    co-scenarista filmului. Cea de-a doua proiecție va avea loc pe 19 mai, tot la
    Cinemateca din Tel Aviv. Lungmetrajul românesc este unul din cele 28 de titluri
    selectate pentru programul principal al secțiunii Forum a Festivalului
    Internațional de Film de la Berlin 2023, din peste 2000 de filme din întreaga
    lume, câștigând premiul FIPRESCI. Vlad Petri este un regizor
    de film interesat de subiecte politice și sociale. Filmele sale, la granița
    dintre documentar și ficțiune, au fost prezentate în cadrul unor prestigioase
    festivaluri internaționale de film precum Berlin, Rotterdam, Sarajevo sau
    Jihlava. A câștigat trei premii GOPO – pentru Cel mai bun debut (2015) pentru
    documentarul București, unde ești? și Cel mai bun scurtmetraj documentar
    (2021 – Cerbul a trecut prin fața mea și 2022 – Același vis).


    La
    Stuttgart se desfășoară, între 5-21 mai, Zilele Culturale Române, un festival
    organizat de Asociația pentru dialog intercultural EU Reflect.     Programul
    conține în total 27 de evenimente și poate fi găsit pe site-ul asociației, eureflect.org.
    Săptămâna aceasta au loc ateliere de scriere creativă în limba română, o
    întâlnire cu scriitorul Cătălin Dorian Florescu, precum și ateliere de
    traducere română-germană.


    Asociaţia
    Centrul Cultural Balada organizează pe 24 iunie, în incinta
    Muzeului Pueblo de Asturias din Gijón, prima ediţie a Festivalului-Concurs de
    costume populare autentice Trofeul Transilvan.     Festivalul prezintă costume
    populare autentice, dansuri şi muzică populară, precum și gastronomie
    românească. Înscrierea la concurs este gratuită şi va fi deschisă până pe 31
    mai 2023.


  • Românii de lângă noi 04.05.2022

    Românii de lângă noi 04.05.2022

    Ziua românității balcanice — 10 mai. Participă: dr. Manuela Nevaci, cercetător ştiinţific gr. I la Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, coordonator de doctorate la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere, specialist în dialectologie română nord- și sud-dunăreană, geografie lingvistică (romanică și europeană), balcanologie, istoria limbii române și a dialectelor ei, filologie (ediții de texte, sisteme de scriere, lexicologie), multilingvism; dr. Emil Țîrcomnicu, cercetător științific gradul I, specialitate etnografie, Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, secretar general al Societății de Cultură Macedo-Română, zona sa de cercetare fiind centrată pe etnologia comunităţilor româneşti nord şi sud-dunărene (aromânii, meglenoromânii, românii timoceni)



  • Jurnal Românesc – 08.06.2021

    Jurnal Românesc – 08.06.2021

    Legea privind
    instituirea, la data de 10 mai, a Zilei Românităţii Balcanice a fost promulgată
    de preşedintele Klaus Iohannis. Aceasta poate fi marcată de administraţia
    publică centrală şi locală şi de celelalte instituţii ale statului, de
    societatea civilă şi persoane fizice şi juridice de drept public ori privat,
    precum şi de reprezentanţii României în străinătate, prin organizarea, în ţară
    sau peste hotare, de programe şi manifestări dedicate acestei sărbători.
    Conform legii, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, autorităţile
    administraţiei publice centrale şi locale şi organizaţiile neguvernamentale
    interesate pot sprijini material şi logistic organizarea şi desfăşurarea
    manifestărilor, iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de
    Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor,
    cu prioritate, emisiuni culturale şi informative ori aspecte de la
    manifestările dedicate acestei sărbători în ţară şi peste hotare.




    Românca Laura
    Ştefan, director specializat în politici anticorupţie în cadrul Ministerului
    Justiţiei de la Bucureşti, a fost aleasă de preşedintele Republicii Moldova,
    Maia Sandu, să facă parte din Comitetul consultativ independent anticorupţie
    care şi-a început activitatea la 8 iunie. Organismul, constituit prin decret
    prezidenţial, are drept scop cercetarea cazurilor de corupţie, analizarea
    impedimentelor în calea luptei eficiente împotriva acesteia, recomandarea de
    îmbunătăţire a cadrului legislativ şi instituţional şi comunicarea publică
    despre cazurile vizate. Alături de româncă, din comitet mai fac parte
    diplomatul american James Wasserstrom, care a activat ca ofiţer anticorupţie la
    ambasada SUA în Afganistan, juristul sloven Drago Kos, şeful Grupului de lucru
    anticorupţie al OCDE, jurnalistul de investigaţie Alina Radu, specialistul în
    finanţe internaţionale Tamara Razin, care a lucrat 15 ani la Fondul Monetar
    Internaţional şi juristul Nadejda Hriptievschi, fondatoare şi director al
    Programului Justiţie şi Drepturile Omului din cadrul Centrului de Resurse
    Juridice din Moldova. Comitetul consultativ independent anticorupţie este un
    proiect finanţat de Uniunea Europeană şi de Statele Unite ale Americii.




    Institutul
    Diplomatic Român a făcut o donație de carte pentru Institutul Diplomatic al
    Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova,
    transmite Radio Chişinău. Donația, reprezentată de 77 de volume cu tematică
    politico-diplomatică diversă, a fost înmânată de ambasadorul Daniel Ioniță.
    Ambasada României în stânga Prutului a transmis că volumele donate au fost
    realizate într-o formă grafică de excepție și pot constitui un instrument de
    lucru necesar și util pentru viitorii diplomați ai Republicii Moldova, sau
    pentru autorii unor studii și cercetări tematice.




    Framing the
    Change, retrospectiva de film documentar românesc contemporan din Marea
    Britanie, organizată de ICR Londra, continuă pe 9 iunie cu proiecția filmului
    Păcătoasa Teodora, în regia Ancăi Hirte. Manifestarea, care a început la 26
    aprilie şi se desfăşoară până pe 31 iulie, cuprinde peste 30 de filme și
    evenimente speciale şi își propune o sondare a temelor actuale pentru
    societatea românească, precum efectele emigrației masive, relația complicată
    dintre școală și educația la domiciliu şi reflecția asupra istoriei recente a
    României. Retrospectiva va continua pe 12 iunie cu proiecția peliculei Tatăl
    nostru, în regia lui Andrei Dăscălescu, film care va încheia ofical prima
    parte a selecţiei. Cea de-a doua etapă va începe pe 15
    iunie şi se va derula până pe 31 iulie. Filmele sunt prezentate pe
    canalele online ale ICR Londra, cu subtitrare în limba engleză, iar unele
    dintre ele sunt disponibile doar în Marea Britanie. Programul complet se
    găseşte pe site-urile ICR şi ICR Londra.




    Filmul Câmp
    de maci, în regia lui Eugen Jebeleanu, reprezintă România la evenimentul
    Pride Weekend, organizat în perioada 9-12 iunie de TLVFest -
    Festivalul Internaţional de Film LGBTQ. Pelicula românească, nominalizată şi
    laureată la numeroase festivaluri internaționale precum cele de la Torino,
    Glasgow, Miami, San Francisco, Tallin, Londra şi Gijón, va fi prezentată pe 11
    iunie la Cinemateca din Tel Aviv. Reprezentanţa Institutului Cultural Român
    transmite că Festivalul organizează evenimente conexe precum TLVFest Movie
    Club, cu proiecții de filme tematice care au loc lunar, și ateliere sau
    conferințe cu tema drepturilor comunității LGBT pentru a sprijini combaterea
    discriminării de orice gen și pentru a promova toleranța.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    116 ani de la emiterea Iradelei imperiale, 9/22 mai 1905.

    Prof. univ. dr. Adina Berciu – istoric, profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, coordonator de studii şi proiecte dedicate aspectelor identitare şi culturale ale aromânilor, meglenoromânilor şi istroromânilor.


  • Camera Deputaţilor a aprobat instituirea Zilei Românităţii Balcanice – pe 10 mai

    Camera Deputaţilor a aprobat instituirea Zilei Românităţii Balcanice – pe 10 mai

    Se instituie Ziua Românităţii Balcanice, care se sărbătoreşte în data de 10 mai a fiecărui an. Ziua Românităţii Balcanice poate fi marcată de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi de celelalte instituţii ale statului, de către societatea civilă şi persoane fizice şi juridice de drept public ori privat, precum şi de către reprezentanţii României în străinătate, prin organizarea şi sau participarea, în ţară sau peste hotare, la programe şi manifestări sociale, educative, cultural artistice, ştiinţifice, etc. dedicate acestei sărbători, se arată în proiectul de lege.

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile neguvernamentale interesate, pot sprijini material şi logistic organizare şi desfăşurarea manifestărilor, potrivit proiectului de lege.

    Societatea Română de Televiziune şi cea de Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor, cu prioritate, emisiuni culturale şi informative ori aspecte de la manifestări dedicate acestei sărbători în ţară şi peste hotare, mai precizează proiectul pentru care Camera Deputaţilor este for decizional.