Radio România Internațional

Tag: Ziua Unitatii Germane

  • Retrospectiva săptămânii 01.10 – 07.10.2023

    Retrospectiva săptămânii 01.10 – 07.10.2023

    Preşedintele României la întâlniri la nivel înalt în Spania


    În România vor fi aduse
    sisteme de apărare antidronă suplimentare, în contextul atacurilor asupra
    porturilor ucrainene de la Dunăre, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis,aflat joi și vineri la summitul Comunităţii Politice Europene și la
    Reuniunea informală a Consiliului European de la Granada. El a catalogat aceste
    atacuri asupra porturilor ucrainene drept crime de război, deoarece acolo sunt
    doar infrastructuri civile. Tema centrală a summitului a fost Ucraina, iar a
    reuniunii extinderea UE.

    În context, Klaus Iohannis a precizat că este foarte
    important ca Ucraina şi Moldova să facă paşi rapizi spre integrarea europeană
    și s-a declarat şi în favoarea accelerării parcursului european pentru statele
    din Balcanii de Vest. Șeful statului spune, însă, că termenul avansat, anul
    2030, pentru următorul val de extindere, este nerealist.

    Pe de altă parte, Klaus
    Iohannis a coprezidat, alături de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, masa
    rotundă în cadrul căreia au fost dezbătute aspecte legate de energie, mediu şi
    combaterea schimbărilor climatice. Și aici, șeful statului a amintit că UE a
    decis să integreze Ucraina şi Republica Moldova în piaţa europeană a energiei
    şi să deschidă accesul la Platforma Europeană de achiziţie comună de gaz spre
    ţările candidate.


    Ministrul român de Externe la Kiev


    Şefa diplomaţiei române,
    Luminiţa Odobescu, a susţinut, luni, la Kiev, importanţa continuării
    sprijinului multidimensional al UE pentru Ucraina, atât timp cât va fi necesar.
    Aceasta a participat la reuniunea informală a miniştrilor Afacerilor Externe
    din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe, care a avut loc pentru
    prima oară în afara Uniunii.

    Potrivit MAE de la Bucureşti, ministrul s-a
    referit la continuarea atacurilor Rusiei asupra infrastructurii civile din
    Ucraina, în imediata proximitate a României, care generează riscuri de
    securitate, subliniind nevoia unei abordări regionale strategice pe termen
    lung, în care să fie inclusă şi Republica Moldova.

    Luminiţa Odobescu: Securitatea din Ucraina şi din statele din jur
    este fragilă. România are cea mai lungă graniţă cu Ucraina. Atacurile Rusiei
    asupra infrastructurii civile din Ucraina, inclusiv asupra porturilor de pe Dunăre
    de la graniţa cu România înrăutăţesc situaţia. Aceste atacuri au consecinţe
    economice nu doar pentru Ucraina, ci pentru economia globală, pentru
    securitatea alimentară, spre exemplu. La fel, este ameninţată navigaţia pe
    Dunăre şi pe Marea Neagră. România încearcă să ajute Ucraina oferind tranzitul
    pe Culoarele Solidarităţii.

    În ceea ce priveşte
    parcursul european al Ucrainei, Luminiţa Odobescu a exprimat sprijinul pentru
    adoptarea, până la sfârșitul anului, a deciziei de deschidere a negocierilor de
    aderare cu Ucraina şi Republica Moldova şi a salutat, în context, progresele
    realizate în implementarea de către Ucraina a recomandărilor Comisiei Europene.


    Ziua Unității Germane, marcată la București


    Germania susţine în
    continuare ferm ‘de mult meritata aderare’ a Românei la spaţiul Schengen, care
    ar fi atât în interesul României, cât şi al Germaniei şi al întregii Uniuni
    Europene. Declarația a fost făcută de ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer
    Gebauer, la recepţia de Ziua Unităţii Germane şi Reunificarea Germaniei din 3
    octombrie 1990. Acesta a amintit că România a îndeplinit toate cerinţele
    tehnice pentru a face parte din spaţiul de liberă circulaţie europeană. ‘Vă
    asigur că majoritatea covârşitoare a statelor UE susţin România şi Bulgaria în
    acest demers şi cu toţii vor face eforturi pentru a găsi o soluţie să faceţi
    parte din Schengen cât mai rapid posibil’, a adăugat ambasadorul german.

    Prezent la evenimentul de la București, președintele Klaus Iohannis a apreciat
    susținerea arătată constant de Berlin pentru aderarea României la Schengen.
    Potrivit lui, țările din UE şi din zona euroatlantică trebuie să acţioneze
    împreună pentru a-şi proteja valorile. Iar premierul Marcel Ciolacu a declarat
    că bariera Schengen a ajuns să reprezinte ‘ultima rămăşiţă a divizării
    Europei’.


    Concluziile misiunii FMI în România


    Guvernul român trebuie să aibă ca prioritate
    îmbunătăţirea colectării de venituri la bugetul de stat şi eliminarea
    excepţiilor fiscale, au atras atenţia experţii FMI la finalul misiunii
    periodice de evaluare a evoluţiei economiei româneşti. Delegaţia Fondului a
    avut, la Bucureşti, discuţii cu reprezentanţi ai autorităţilor române şi au
    analizat politicile fiscale aplicate sau avute în vedere pentru perioada
    următoare.

    Pachetul de măsuri fiscale pe care guvernul vrea să îl pună în
    practică reprezintă un pas în direcţia dorită, dar mai trebuie făcute nişte
    ajustări, chiar dacă acesta îmbunătăţeşte politicile în anumite zone – a
    subliniat şeful misiunii FMI în România, Jan Kees Martijn. Expertul FMI este de
    părere că pentru a ajunge cu sistemele de educaţie şi de sănătate la nivelul UE
    sunt, în continuare, necesare investiţii. FMI a mai estimat că deficitul
    bugetar al României va fi anul acesta de 6%, iar anul viitor ar putea să scadă
    la 5%, dar Bucureștiul ar trebui să aibă
    ca ţintă un deficit de 3 procente.

    Pe de altă
    parte, Banca Națională a anunțat, în evaluarea sa, că pachetul de măsuri
    fiscale pe care Guvernul urmează să-l introducă pentru echilibrarea bugetului va
    influența și rata inflației. Potrivit estimărilor BNR, acest indicator va continua să scadă până la sfârşitul
    anului. Totodată, Banca Centrală a anunțat că a decis să menţină dobânda de
    politică monetară la 7% pe an, valoare neschimbată din luna ianuarie.


  • Ziua Unităţii Germane, marcată la Bucureşti

    Ziua Unităţii Germane, marcată la Bucureşti

    La București, a fost aniversată Ziua Unității Germane,
    eveniment de importanță majoră atât pentru germani, cât și pentru Europa, care
    marchează reunificarea completă a acestei țări pe 3 octombrie 1990, la aproape
    un an de la căderea Zidului Berlinului. La recepția organizată, în ajun, cu
    prilejului celei de-a 33 – a aniversări, șeful statului român, Klaus Iohannis,
    el însuși membru al minorității germane din România, a afirmat că amintirea căderii Zidului Berlinului arată
    că Uniunea Europeană este un proiect al păciiˮ. Împreună trebuie să acţionăm,
    în continuare, pentru a ne proteja şi promova valorile, precum şi pentru a le
    proiecta în vecinătatea noastrăˮ, a spus liderul de la București. Acesta a mai afirmat
    că este nevoie, acum, mai mult decât oricând, de mai multă unitate în cadrul
    Uniunii Europene, pentru a gestiona cu succes numeroasele provocări, atât din
    interiorul Uniunii, cât şi din afara acesteia, unde se desfășoară războiul
    brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cu urmările sale nefaste.

    Datorită şirului de evenimente istorice declanşate de căderea Zidului
    Berlinului, ne regăsim împreună în Europa, români şi germani, ca prieteni şi
    parteneri europeni, dar şi ca aliaţi în NATOˮ    , a punctat Klaus Iohannis.     Şeful statului a precizat că relaţiile economice
    dintre România şi Germania sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani.
    Acesta a amintit de vizitele înalţilor responsabili germani care au venit în
    acest an în țară şi a evocat contribuţia semnificativă la dezvoltarea şi
    modernizarea ţării, a comunităţii româneşti în Germania şi a comunităţii
    etnicilor germani din România, despre care a spus că acţionează ca liant între
    societăţile şi popoarele noastre.

    În același timp, Klaus Iohannis a subliniat
    susţinerea Germaniei pentru aderarea României la spaţiul de liberă circulație
    Schengen. Un proverb pe care îl întâlnim atât în România, cât
    şi în Germania, afirmă că prietenul la nevoie se cunoaşte. Susţinerea vocală şi
    constantă a Germaniei în favoarea aderării României la spaţiul Schengen este
    elocventă în acest sens. Sperăm să atingem acest deziderat cât mai curând, atât
    în baza performanţelor noastre larg recunoscute, cât şi ca o confirmare a
    faptului că Uniunea este capabilă să răspundă necesităţii de coeziune,
    rezilienţă, solidaritate şi securitate sporităˮ.

    Prezent la recepția organizată
    cu prilejul Zilei Unității Germane, premierul Marcel Ciolacu a punctat faptul
    că valoarea relaţiilor româno-germane este amplificată şi de puntea umană
    realizată de comunitatea românească din Germania şi de cea germană din
    Româniaˮ. El a amintit că Germania este cel mai important partener comercial al
    României şi al doilea investitor în economia țării. Schimburile comerciale au
    depăşit, anul trecut, 40 de miliarde de euro, iar peste 25.000 de firme cu
    capital german sunt înregistrate în România, a mai precizat Marcel Ciolacu.


  • Despre relaţiile Bucureşti – Berlin, de Ziua Unităţii Germane

    Despre relaţiile Bucureşti – Berlin, de Ziua Unităţii Germane


    România va încuraja unitatea europeană în mandatul său, din primul semestru al anului viitor, la preşedinţia Consiliului Uniunii – a promis, marţi, preşedintele Klaus Iohannis, care a participat festivităţile de la Bucureşti ce au marcat Ziua Unităţii Germane.



    La aproape trei decenii de când s-au prăbuşit dictaturile comuniste de la Bucureşti şi din Berlinul de Est, iar cele două Germanii s-au putut reunifica, preşedintele Iohannis salută faptul că România şi Germania împărtăşesc o viziune comună cu privire la proiectul european. Eforturile pentru păstrarea unităţii trebuie să continue, cu atât mai mult în aceste timpuri, în care tendinţele de dezbinare devin puternice – a mai spus şeful statului.



    În plan bilateral, a aminitit el, Germania este, de mulţi ani, primul partener comercial al României şi a investit masiv, în diverse moduri, în dezvoltarea economiei româneşti. Raporturile dintre Bucureşti şi Berlin “au o natură specială, strategică, bazându-se pe prietenie şi încredere” şi “sunt potenţate şi de legăturile socio-umane deosebite”, a mai spus Iohannis. El a calificat drept un veritabil catalizator al relaţiilor bilaterale “pe de o parte, minoritatea germană din România şi germanii repatriaţi în Germania, iar pe de altă parte comunitatea de români care a găsit în Germania o nouă casă”. El însuşi membru al acestei comunităţi, preşedintele a subliniat că, acum 100 de ani, la sfârşitul Primului Război Mondial, minoritatea germană din Transilvania a fost prima care, prin Declaraţia de la Mediaş, a recunoscut Unirea cu Regatul României a acestei provincii cu populaţie majoritar românească, aflată, până atunci, sub stapânire austro-ungară. Astfel de lecţii de istorie, a conchis şeful statului, ne arată că unitatea reprezintă o condiţie indispensabilă pentru progres, atât pe plan naţional, cât şi în cadru european.



    Ambasadorul Germaniei, Cord Meier-Klodt, a promis, la rândul său, că Berlinul va continua să sprijine Bucureştiul. El consideră că unitatea în diversitate este “una dintre cele mai frumoase trăsături distinctive ale României moderne”, care ar merita sărbătorită în Anul Centenar. România modernă, a spus diplomatul german, a parcurs cu succes un secol întreg de provocări uriaşe şi catastrofe “ca o ţară unită, plurietnică, plurilingvistică şi plurireligioasă”. “De fapt, ca o mică Europă timpurie, inclusiv cu o componentă germană semnificativă”, a spus Cord Meier-Klodt.



    Aproape 750 de mii în perioada interbelică, etnicii germani din România s-au repatriat masiv după al Doilea Război Mondial şi instalarea dictaturii comuniste la Bucureşti, iar astazi au mai rămas câteva zeci de mii. În schimb, relevă datele publicate de Biroul german de statistică, românii au ajuns a cincea cea mai numeroasă minoritate din Germania. Circa 860 de mi de locuitori ai republicii federale au rădăcini româneşti, fie că sunt etnici germani repatriaţi din Transilvania, Banat şi Bucovina, fie români care au emigrat, în ultimele decenii, în căutarea unei vieţi mai bune.