Radio România Internațional

Tag: zn’ii.

  • Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 14.01 – 20.01.2024

    Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 14.01 – 20.01.2024

    Stâmânâ amplinâ di protesti tu Româníi


    Chivernisea di București apruche misuri ți andregu unâ parti ditu criprăli a agricultorlor ș-a transportatorlor, ți facu protesti di cama di unâ stâmânâ, protesti ți dusirâ la ânchidicări a traficlui pi geadeili ți suntu aproapea di mărlli câsâbadz, pritu cari ș-capitala, ș-blocaji tu puncti di trițeari a sinurlui cu Ucraina. Lista a câftărlloru cu cari protestatarlli s-dusirâ la moabețlli cu guvernanții easti multu tâfoasâ, nihâristuseara ți u au tuț easti pâhălu mari ali motorinâ, pâhadzlli di asiguripseari, ama ș-presiuñli di pi pâzarea internâ di itia a produsilor agricoli ucraineni importati. Protestatarlli câftarâ, pritu alti lucri, unâ amânari a rambursărlor a împrumuturlor, pâltearea ma cușia a subvenţiilor ş-călluri ahoryea la punctili di trițeari a sinurlui ş-tu portul Custanța di la Amarea Lai em ti camioanili ditu UE, em ti camioanili ditu nafoara a bloclui, baș ș-ditu Ucraina.


    Dupâ moabeț, furâ andreapti lucri ți țânu di yixeara a camioanilor, adrarea a inspecțillei/mutrearillei salami faptâ cându ș-cându a vehiculilor ș-atestarea profesionalâ a șoferlor. S-au faptâ jgllioati trâ ninti ș-ti năili nomuri tu ți mutreaști polița RCA, Autoritatea di Mutreari Finanțiarâ dzâcândalui că acațâ tu isapi ma multi misuri ți lipseaști sâ scadâ copuslu finanțiar ti asiguripseara fârâ di altâ a vehiculilor di transportu. Tu dumenea agricolâ easti zborlu di agiutoari finanțiari ș-di alâxeri a normilor tu ți mutreaști filisearea a utilajilor. Pritu aesti misuri easti ș-ațea ti dari di 100 di evradz pi ihtaru ş-pânâ di 280.000 di evradz ti fermierlli ți au zñíi di ispetea a polimlui ditu Ucraina. Executivlu mutri ș-pripunirea di amânari ti șcurtu chiro a pâltearillei a ratilor la creditili a producătorlor agricoli ți avurâ zñíi di xerea ditu 2023. Protestili a agricultorlor ditu tutâ Evropa fură, ñiercuri, ș-pi aghenda a eurodiputaţlor ți s-adunarâ Strasbourg. Ei âlli câftarâ sursi finanțiari suplimentari ali Comisíi Evropeanâ ş-unâ nauâ politicâ agricolâ comunâ.



    Yiațârlli di familíi ș-aței ditu ambulatorii anglleațâ protestili


    Stâmâna aesta, yiațrâlli di familíi ș-ațelli ditu ambulatorii di spețialitati ditu tutâ vâsilia adrarâ protesti ta sâ scoatâ tu migdani că nu va sâ scadâ sumili ti decontarea a servițiilor medicali, aşi cumu pripunea autorităţli tu năulu contractu cadru. La pâzârâpserli di gioi cu reprezentanţâlli ali Casâ Naționalâ di Asiguripseri di Sânâtati s-apufusi că bugetlu di tora pruvidzut ti elli va s-armânâ ași pânâ tu dzuua di 30 di cirișaru 2024, iara pânâ atumțea va s-aflâ cearei ti adâvgarea di pâradz la sumili ți li au, ta s-aibâ câtu lipseaști pânâ tu inșita a anlui. Protestatarlli spusirâ că, maca tu dzuua di 1 di alunaru nu va s-aflâ cearei ti finanţarea uidisitâ a sistemlui di asiguripseri di sânâtati, aestu sistemu nu mata va s-hibâ, nu mata va s-aibâ contracti niți pi yiațrâlli di familie, niți pi ambulatoriu di spețialitati. Autoritățli zburăscu ș-ti crișterea a salariilor/arudzlor a personalului ditu sistemlu di sânâtati, sum fuvirsearea cu greva ahurhitâ di Federația Sanitas, nai ma marli sindicatu ditu sistemlu sanitaru.



    Compania Pfizer deadi tu giudico România


    Compania Pfizer deadi tu giudico România ta sâ-lli bagâ zori a Chivernisillei s-pâlteascâ dzăț di miliuni di dozi loati tu pandimíi. Ministrul Alexandru Rafila dzâți că plândzearea fu anyrâpsitâ la un giudico di Bruxelles ti unu contractu nipâltitu di cratu pritu cari chivernisea câfta dzăț di miliuni di dozi di vacțin anti-COVID, iara dapoaia nu mata vru s-li pâlteascâ. Ministrul a sânâtatillei dzâsi că, di cara duñeaua nu vrea ta s-vacțineadzâ, România nu avea iu s-țânâ ș-dapoaia iu s-aspargâ unâ cantitati ahâtu mari di vacținuri. El dzâsi ti Radio România că s-aştipta s-adarâ ahtari lucru Pfizer, di cara idyiul lucru lu pâțârâ ș-alti dauâ craturi evropeni, Ungaria ș-Polonia, vâsilii ți nu vrurâ sâ simneadzâ amendamentili pripusi di compania farmațeuticâ. Ti cazlu a dozilor di vacținu anti-COVID, DNA ahurhi tu bitisita a anlui ți tricu mutrearea penalâ a premierlui di ma ninti Florin Cîţu, a minişțrâlor di ma ninti a sânâtatillei Vlad Voiculescu ş-Ioana Mihăilă, cata cumu ș-secretarlu di statu di ma ninti tu Ministerlu a Sânâtatillei, Andrei Baciu. Elli suntu acuzaţ ti abuz/catahrisi la lucru ş-di complițitati la abuz/catahrisi, ti furnia că ei câftarâ cantităț mări di vacțin, multu ma mări di cât avea anaghi. Procurorlli adrarâ isapea că easti zborlu di unâ zñíi la bugetu luyursitâ la cama di 1 miliardu di evradz.



    15 di yinaru – Dzuua a Culturâllei Naționalâ tu România ş-Republica Moldova


    “Eminescu fu “unu ți veadi tu yinitoru”, cari “scrisi tu spiritlu a popului a lui, ama ți cunuscu ş-armonia a milețlor a lumillei”. ” Nu scrisi casten ti unu locu ş-unu chiro. Eminescu scrisi ti nibitiseari. Ti ațea, dzuua anda s-află zdruditlu fcioru pi ațeali oahti di Ipoteşti easti dzuua cu tihi a mirâllei aluștui popul, ți fu luyursitâ cu mintimineațâ tu dauli craturi româneşțâ ş-tu suflitli a româñlor di iuțido ca Dzuua a Culturâllei”. Suntu minduerli a prezidentului ali Acadimíi Românâ, Ioan-Aurel Pop, mindueri spusi la sesiunea festivâ comunâ andreaptâ, tu formatu hibridu, di Acadimia Românâ, deadunu cu Acadimia di Ştiinţi ali Republicâ Moldova, tu dzuua di 15 di yinaru, ti Dzuua a Culturâllei Naționalâ ditu aesti dauâ vâsilii. Tu România, dzăț di muzei, biblioteț, săli di conțerti ş-spectacoli, țentre ică instituti di culturâ dizvârtirâ activităţ ta s-yiurtuseascâ aestâ sârbâtoari. Dzuua a Culturâllei Naționalâ fu yiurtusitâ ș-tu xeani, pritu Institutlu Cultural Român, ți andreapsi, cu furnia aesta, dzăț di iventuri, câlisindalui oamiñlli la conțerti, expoziții, spectacoli di teatru ș-baletu, recitaluri di poezíi.



    Armânipseara: Mirela Biolan Sima

  • România – victimili a fărtuñiloru

    România – victimili a fărtuñiloru



    Chirolu lă da a românilor adyi ta s’avreadză niheamă, după aţeali ndauă dzăli di căñină cari ălli mulle nica și pi aţelli tru formă optimă. Ași cum avea anticipată, meteorologii, gioi și viniri, haristusită a alăxearillei multu aretcu tu kiro di veara a unei mase di aer cabaia hertu ditu sud-sud-estul a continentului cu una maa araţi vinită ditu nord-ţentru, temperaturli agiumsiră, la propriu pisti noapte, multu muşeati: ti un kiro di 24 di săhăţ, scădzură cu aproximativ 15-20 di gradi Celsius. Tră gioi, fură prognozate maxime a aerului di 28 di gradi.



    Aestă alăxeari dinăoară faptă tră temperatură fu nsuţătă, ama, di fărtuni vărtoasi, cari inițial zñiipsiră ascăpitata, nord-vestul, nordul și ţentrul a văsiliillei, deapoa s’teasiră și tru alti locări. Neise, ti gioi tahina, meteorologii ţănură pi lucru un cod galben di ploiuri torenţiale şi vimtu tră sud, est și sud-est. Fătunile feaţiră victime. Tru giudețul Alba, ună mulleari muri după ţi n cupaciu scos ditu arădăţiñi di rafale vărtoasi di vimtu cădzu pisti aftuchina tu care eara. Iara doi fraţ ditu Botoșani fură agudiţ mortal, pi un câmpu, di kiritu.



    Tru Harghita, urdinarea feroviară fu local și ti şcurtu kiro ambudyiusită, după ţi ma mulţă arbori cădzură pi șine. Furtuna asparsi si citia a bazinului di anutari ditu căsăbălu Miercurea Ciuc. Cupaci surpaţ pi carosabil ică pi calea di heru, ama şi stâlki di electricitate surpaţ di vimtu fură şi tu giudeţlu Hunedoara.



    Ma multi localităţ ditu Iaşi armasiră fără apă potabilă, iara Portul Constanţa la Amarea Lae fu ncllisu di itia a vimtului vărtosu, dzăţ di pampori fură dănăsiti şi vidzură zorea s’asteaptă arădpsiti la dani ică tru rada portului. Numirul autovehiculelor avariate di fărtuñi easti, și el, multu mare.



    Imaginile ditu kirolu a fărtunăllei di Oradea anvărligară pritu televiziunilor — cirnidili di pi casi fură loati di vimtu pritu aer ca frăndzăli, citia a Vivliotecăllei di la Universitati fu loată di vimtu, iar panouri fotovoltaice fură arcati pi trotuare.



    Fenomene meteorologice la extreme nu sunt maş tru România. Italia, di exemplu, s’ampuliseaşti idyealui cu furtuni şi cu incendii și s’duţi cătă catandisea di ananghi tru ţinţi regiuni. S’fac gaereţ mări tră astindzearea a focurilor izbucnite și tru păduri ditu Gărţia şi Tunisia. Ateali dauă văsilii mediteraneene activară mecanismul di protecţie civilă al Uniunii Europene, cari apăndăsi ntrăoară. Neise tut ma multi state di la Mediterana suntu zñiipsiti di căldură extremă şi incendii di vegetaţie. Unu s’apreasi ningă căsăbălu-port turistic Dubrovnik ditu Croaţia. Pompierlli s-ampulisiră cu fleamili și tru Portugalia ică tru Spania.




    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Nicari tru România

    Nicari tru România

    Autorităţli române arămân tru alertă tru giudeţili Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, dit vestul şi sud-vestul a vasiliil’ei, cari eara bagati sum sum incidenţa a codlui portocaliu di nicari, di furn’ia a marlor ploiuri. Ploiurli ti cadzura, cabaia tru dazalili dit soni featira victimi şi zn’ii materiale importante. Suti di pompieri, jandarmi şi alti forţe di intervenţie cilastasira tru zonili aguditi, tra s-ndreaga lucurlu dupu zn’iili a apilor mari. Suti di case şi nichirati, suti di ictari di loc, apuntsa şi n’itli apuntitsi fura anvaliti di ape. Tru giudeţlu Mehedinţi, apili featira fanico după ti cadzura şi 150 di kiladz di apa pi metru pătrat mas tru una dzuua. Apili mari intrara tru nicuhirati, loclu archisura şi ma multi localităţ dit clisura a Dunăl’ei armasira izolati.



    Cal’iuri giudeteani şi cumatici di cal’iuri naţionale fura ambudyiusiti di laschi. Şoferl’ii aştiptara sahats buni ti furn’ia că urdinarea fu mintita acutotalui. Una situaţie greaua s-nreghistreadză tru localitatea Eşelniţa, iu 1000 di oamin’i armasira fără energhie electrică şi fura izolaţ didip, după ti laschili ambudyiusira calea nationala şi arupsira una apunti cari îl’i liga di Orşova, casaba ti easti şi el sum api. Urdinaraa rutiera fu ambudyiusita după ti geadeili di Orşova fura anvaliti cu laschi adusi di api. Tutunaoara, fura nicati şi sediile di la ma multi instituţii publite. Tut Orşova, autorităţli cilastisira di scoasira dit una sculie 67 di elevi, ama si tra s-ascapa 20 turişti cari avea armasa amudyiusit pi un ponton.



    Şi tru Caraş-Severin deadi ploaie cabaia. Apili cari s-virsara di versanţal’ii a munţalor agiumsira tru ma multi hori. Tru mari piricl’iu easti parcul di mori di apă di Rudăria, nai cama marli complex di aesta turlie dit Europa, s-ti easti sum patrimoniul UNESCO. Asi cum spun autorităţli locali, doauă mori suntu greu aguditi.Nicarli şi archisurarli di loc ambudyoiusira si urdinarea pi cal’urli di her. Ma multi trenuri fura curmati ti imnari, nascanti acatsara alti cal’iuri, a deapoa alti agoumsira cu amanri la destinaţie.



    Ti amartie, habarli nu suntu isihi, hidrologil’i lundzira codlu portocaliu di nicari pi ma multi arâuri dit giudeţili Timiş şi Caraş-Severin până n’ercuri după-prandzu. Nu masi sud-vestul ali Românie fu zn’iipsit di nicari ca şi Sarbia vitina şi Croaţia. Tru Sarbie, situaţia nai cam gailipsitoari s-nregistrează tru partea di estu a vasiliil’ei, chiro anda tru Croaţia, nai ma agudita easti zona centrală. Aesta easti daua dalga di nicatri ti agudeasti Sarbia, după atea dit meslu mai, candu fura multa mortsa si sn’ii materiale fapti isapi ti 1,5-2 miliardi di euro.


    Armanipsearea: Tascu Lala