Aderarea Lituaniei la zona euro și președinția letonă a Consiliului Uniunii Europene au fost pe agenda europeană săptămâna aceasta.
Tag: zona euro
-
Jurnal românesc – 19.08.2014
La Eforie Nord continuă, pînă duminică, a doua ediţie a Diaspora Estival, un program destinat românilor din afara graniţelor, organizat de Ministerul de Externe de la Bucureşti. Cei 200 de reprezentanţi ai organizaţiilor reprezentative ale comunităţilor româneşti din întreaga lume, ai Guvernului şi Parlamentului, discută despre problemele cu care se confruntă zi de zi românii din diaspora şi despre cum îi pot ajuta autorităţile de la Bucureşti să le rezolve. Prezent la deschiderea lucrărilor, premierul Victor Ponta a susţinut că românii din străinătate trebuie să fie uniţi şi să vorbească în ţările în care s-au stabilit despre faţa frumoasă a României, şi nu despre problemele ei. Ponta a anunţat că la sfârşitul lunii noiembrie se va organiza la Bucureşti un congres al românilor de pretutindeni.
Toţi producătorii români de legume şi fructe afectaţi de restricţiile impuse de Rusia importurilor de produse agricole provenite din ţările UE vor fi eligibili pentru a beneficia de sprijin, chiar dacă nu fac parte din asociaţii de profil a declarat, pentru Mediafax, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş. Luni CE a anunţat alocarea a 125 de milioane de euro pentru susţinerea sectorului agricol comunitar, afectat de embargoul impus de Moscova, şi a activat o serie de măsuri excepţionale de sprijin în ceea ce priveşte anumite fructe şi legume perisabile. Cioloş a subliniat că, din datele aflate la dispoziţia CE, România va fi afectată, în mod direct, mai puţin decât alte state europene de embargoul rus, dar a recunoscut că pot apărea şi efecte indirecte ca urmare a faptului că în ţară ar putea ajunge un număr mai mare de produse europene care în mod normal erau exportate pe piaţa rusă.
România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă într-o lege adoptată de Parlament, după alegerile prezidenţiale, pentru ca ciclurile electorale să nu afecteze reformele necesare, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Prezent la Cluj Napoca, la o conferinţă a economiştilor români din străinătate, Isărescu a pledat şi pentru aderarea României la Uniunea Bancară, având în vedere că băncile din zona euro deţin peste 70% sută din activele nete şi din capitalul sistemului bancar românesc. Guvernatorul a mai spus că finanţarea externă de la băncile-mamă a scăzut în România cu aproximativ 35% faţă de momentul de început al crizei, circa jumătate din această reducere având loc în anul 2013.
Piaţa auto românească a crescut cu aproape 31% în primele şapte luni ale anului, faţă de perioada similară din 2013, potrivit datelor publicate luni de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile(APIA). Livrările totale de autoturisme şi vehicule comerciale noi au depăşit 57 de mii de unităţi. La autoturisme, topul pe mărci este condus de Dacia, cu peste 16 mii de unităţi vândute, urmată de Volkswagen, Skoda, Ford, Renault şi Opel. Pe modele, Dacia Logan este cel mai bine vândut model, urmat de Dacia Sandero, Dacia Duster.
Poliţia nord-irlandeză a salvat 20 de români potenţiale victime ale traficului de fiinţe umane în cursul unei anchete legate de impunerea muncii forţate în sectorul agroalimentar. Românii, 14 bărbaţi şi şase femei cu vârste cuprinse între 20 şi 48 de ani, se aflau în două locatii din comitatul Armagh (sud). Politia a arestat trei persoane suspectaţe de “trafic de fiinţe umane, impunerea muncii forţate, ţinere în sclavie şi spălare de bani.
-
Încă 10 ani până la aderarea la euro?
România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor, la finalul acestui interval regăsindu-se şi o perioadă de acalmie politică, recomandată pentru aderarea la euro, consideră Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a explicat că printre factorii importanţi pentru stabilirea calendarului de aderare se numără şi asigurarea unui nivel suficient de înalt al PIB/locuitor exprimat la standardul puterii de cumpărare (PPS) raportat la nivel mediu al Uniunii.
Conform datelor, PIB/locuitor al României exprimat la PPS reprezenta circa 49% din nivelul mediu al UE în 2012, faţă de 67% în cazul Estoniei în anul adoptării euro (2011) şi 58% în 2011 în cazul Letoniei (care va adopta euro în 2014).
În opinia lui Isărescu, România încă are nevoie de progrese substanţiale în planul reformelor structurale, incluzând continuarea procesului de restructurare a companiilor de stat, creşterea flexibilităţii pieţei muncii şi a gradului de ocupare şi finalizarea liberalizării preţurilor, conform actualului calendar agreat de guvern cu FMI şi Comisia Europeană (pentru energie electrică, în perioada 2014-2017 şi pentru gaze, în perioada 2016-2018).
Potrivit şefului băncii centrale, România a realizat progrese semnificative în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor de convergenţă, doar rata inflaţiei şi ratele dobânzilor pe termen lung depăşind încă valorile de referinţă ale criteriilor de la Maastricht, însă cele mai recente proiecţii sugerează îndeplinirea acestora în cursul anului următor.
Pe de altă parte, Mugur Isrărescu atrage atenţia că apelarea la deficite bugetare mari pentru încurajarea dezvoltării economice nu face decât să tragă România şi mai mult înapoi în momentul când, inevitabil, acestea trebuie corectate. În plus, pentru ţările de la periferia UE apare şi problema legată de prezenţa capitalului străin în sectorul financiar. Mugur Isărescu: “Trebuie să facem, pe de o parte, consolidare fiscală şi am făcut-o, nu o putem opri, iar pe de altă parte, datorită crizei din Zona Euro, trebuie să acceptăm şi acest proces de reducere a expunerii băncilor cu capital străin faţă de România. Se pare că e prea mult. Pare că ambele procese o să fie suportate cu greutate de către economia românească.”
Şeful BNR a reamintit că, dintre cele zece state care au intra după 2004 în UE, doar cinci au aderat sau sunt în curs de aderare la zona euro (Slovenia – 2007, Slovacia – 2009, Estonia – 2011, Letonia – 2014, Lituania — programată în 2015) în timp ce ţări precum Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi România au renunţat la datele ţintă.
Calendarul stabilit la momentul intrării în UE, în 2007, stabilea că România urma să adere la zona euro în 2015, însă după declanşarea crizei financiare din 2008 această ţintă a fost abandonată.
-
România – Franţa, cooperare economică remarcabilă
In luna februarie, în vizită oficială la Paris, premierul Victor Ponta îl invita pe omologul francez Jean-Marc Ayrault să vină în România. S-ar fi consfinţit în felul acesta, odată în plus, relansarea parteneriatului strategic bilateral, convenit încă din 2008, dar rămas timp de cinci ani literă-moartă şi din cauza gâlcevei pe tema românilor de etnie romă. Parteneriatul — cu preponderenţă economic, dar şi politic şi cultural — există şi trebuie să funcţioneze la adevărata lui capacitate, indiferent de diversele probleme care, de orice natură ar fi, pot şi trebuie să îşi găsească rezolvare prin dialog — spuneau, în mare, atât Jean-Marc Ayrault, cât şi Victor Ponta, cu prilejul vizitei la Paris a acestuia din urmă.
La numai aproximativ o jumătate de an după, şeful executivului francez a răspuns invitaţiei de a veni în ţara noastră, unde capul de afiş al discuţiilor a fost ţinut de chestiunile europene, dar şi economice.
La Palatul Cotroceni, Jean-Marc Ayrault şi preşedintele Traian Băsescu au discutat despre sprijinul pe care Parisul l-a acordat României pentru obţinerea unui nou acord de asistenţă cu Uniunea Europeană şi cu Fondul Monetar Internaţional. In plus, şeful statului a punctat câteva dintre problemele pe care Bucureştiul trebuie să le rezolve în cel mai scurt timp. Traian Băsescu: Una este legată de procesul de integrare al Romaniei în structurile Uniunii Europene; aici, vizez accesul nostru în Spaţiul Schengen şi în zona euro. A doua mare problemă este legată de competitivitatea României pe pieţele externe şi a treia, care este o problemă de imagine, dar ne-o asumăm, este cea legată de minoritatea romă. Trebuie să găsim soluţii care să rezolve în mod european problema acestei minorităţi.
Franţa a fost mereu deschisă în privinţa aderării României la Schengen — a spus premierul Jean-Marc Ayrault, care o vede în două etape, prin ridicarea, în primul rând, a controalelor la frontierele aeriene.
Cât despre situaţia romilor, premierul Victor Ponta a punctat: Avem o colaborare excelentă în domeniul cooperării poliţiei pentru combaterea faptelor ilegale, am dezvoltat o relaţie între reprezentanţii autorităţilor locale tocmai având ca scop o mai bună integrare a minorităţi rome aici, în comunităţile locale din România, şi suntem convinşi că prin investiţii în educaţie, în crearea de locuri de muncă, în condiţii de viaţă mai bune aici în România pentru reprezentanţii minorităţii rome putem avea rezultate pe termen lung.
Referindu-se la cooperarea economică bilaterală, premierul Jean-Marc Ayrault a vorbit în termeni extrem de elogioşi: ea este “remarcabilă”, or bunele relaţii, inclusiv prin prisma schimburilor comerciale, trebuie să progreseze. A fost semnat un contract prin care firma franceză Thales va investi 60 de milioane de euro în construcţia laserului de la Măgurele, cel mai mare din lume. S-a semnat, de asemenea, un acord de cooperare pentru gestionarea deşeurilor radioactive şi un memorandum în domeniul educaţiei şi cercetării.
România este prima ţară din Europa cea mai francofonă — a spus Jean-Marc Ayrault, care a participat la inaugurarea noii clădiri a liceului francez din Bucureşti, o recompensă pentru cei care cred în învăţarea limbii şi a culturii franceze. De altfel, aproape 40% din elevi sunt din România.
-
Lecţia cipriotă
Declanşată într-un sistem bancar mult supradimensionat faţa de nevoile economiei şi de nişte facilităţi care atrăseseră fonduri mai mult sau mai puţin curate din întreaga lume, criza cipriotă a avut un impact notabil asupra pieţelor financiare din Europa, în special prin prisma cursului valutar. Aprecierea a fost făcută de Dragoş Cabat, membru în consiliul director al Organizaţiei Analiştilor Financiari Certificaţi din România, potrivit căruia, în România impactul a fost unul indirect: ”Impactul asupra Uniunii Europene a fost în doi paşi: mai întâi, deprecierea monedei euro, care a fost pusă sub presiune atât de incertitudinile privind ce se mai întâmplă în Zona Euro, cât şi de faptul că nu se ştia care va fi soluţia finală adoptată. Odată cu adoptarea unei soluţii, am văzut că moneda unică şi-a revenit pe pieţe. Cu toate acestea, măsurile instituite în Cipru şi care pot fi oricând replicate şi în alte ţări din Zona Euro au lăsat o tensiune atât pe Cipru, cât şi pe moneda euro, moneda unică; ea, probabil, va continua să fie slabă faţă de dolarul american şi faţă de celelalte monede din lume. Pieţele din România sunt afectate, tot aşa, indirect, prin ceea ce înseamnă volatilitatea monedei unice şi prin faptul că leul este chiar mai volatil. Orice eveniment negativ în Zona Euro sau în Uniunea Europeană se resimte puternic prin cursul de schimb al leului faţă de euro, pentru că România este deja la marginea Uniunii Europene şi volatilitatea la noi este mai mare, în special atunci când vorbim de evenimente negative.”
Ca si in Grecia, criza băncilor cipriote pare să fi luat pe nepregătite Zona euro, care a trebuit să ia decizii fără precedent, la capătul multor reuniuni de urgenţă, organizate sub presiunea timpului. Ciprul a reuşit la limită să evite intrarea în incapacitate de plată, convenind cu creditorii săi europeni – UE, Banca Centrală Europeană şi FMI – restructurarea a două dintre cele mai mari bănci ale sale, Bank of Cyprus şi Banca Populară sau Laiki. Ultima se va închide, iar activele sale netoxice vor fi transferate către Bank of Cyprus.
În urma măsurilor luate, deţinătorii de depozite de la Bank of Cyprus vor pierde circa 40% din depozitele lor, care vor fi convertite imediat în acţiuni pentru a susţine recapitalizarea băncii. Încă 22,5% din depozite vor fi îngheţate în conturi nepurtătoare de dobândă până la finalizarea planului de restructurare, proces care se estimează că va dura câteva luni. În funcţie de necesităţi, se poate apela şi la aceste sume, care, de asemenea, ar putea fi transformate în acţiuni.
Confruntate cu situaţia în care oamenii şi-ar putea retrage masiv sumele din conturi, autorităţile cipriote au restricţionat temporar sumele care pot fi ridicate. Retragerile în numerar au fost limitate la 300 de euro pe zi, transferurile peste graniţe la 5000 de euro lunar, iar decontarea cecurilor a fost interzisă. Este pentru prima dată în istoria zonei euro când un stat recurge la o măsură atât de dură, iar principiul după care se acţionează este interesul public general.
Împrumutul de 10 miliarde de euro primit a ajutat Nicosia să evite falimentul, dar nu oferă toate soluţiile pentru creştere şi stabilitate economică, a avertizat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. E nevoie de repornirea economiei reale, simultan cu măsuri de atenuare a consecinţelor soaciale ale şocului economic, a subliniat Barroso.
Soluţia drastică aleasă în Cipru este puţin probabilă în alte state europene, a apreciat, pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Fondului Monetar Internaţional, Jerry Rice. În opinia Fondului, cazul are particularităţile sale şi nu s-ar putea repeta într-o altă ţară a Uniunii Europene. Cât de plauzibilă este această ipoteză? Jurnalistul economic: Acum, depinde pe cine citim şi pe cine vrem să ascultăm. Ministrul de finanţe al Olandei, care conduce Eurogrupul, a spus destul de clar, chiar prea clar, că acest model este unul în probe în Cipru în acest moment şi dacă va fi unul de succes va fi modelul după care se va interveni şi în alte state. Am văzut declaraţiile preşedintelui francez, Francois Hollande, şi ale premierului spaniol Rahoi care au ţinut să sublinieze că nici vorbă de aşa ceva, nu este un model, este o singură încercare şi iată atât, nimic mai mult. Declaraţiile ministrului olandez au stârnit mare îngrijorare mai ales în Spania, o ţară care se simte cumva vizată.”
Faptul că s-a găsit o soluţie pentru Cipru reprezintă un element pozitiv pentru întreaga Europă şi nu numai, consideră vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari din România, Ionuţ Dumitru: Stabilizarea situaţiei în Cipru şi găsirea unei soluţii e de natură să creeze efecte pozitive în pieţele financiare internaţionale în special la nivel european. Oricum, România în nici un caz nu a fost semnificativ afectată şi nici nu cred că va fi pe viitor.”
După ce situaţia din Cipru pare să fi intrat pe calea unei rezolvări, pieţele au reacţionat pozitiv, moneda euro s-a apreciat faţa de dolar, iar bursele internaţionale au consemnat creşteri.