Radio România Internațional

Author: Adelina Tocitu

  • Securitatea energetică a Uniunii Europene

    Securitatea energetică a Uniunii Europene

    În contextul actual, securitatea energetică devine o preocupare globală crucială.

    Transformările climatice, conflictele geopolitice și dependența de surse externe de energie obligă statele să adopte măsuri pentru a asigura un acces stabil și durabil la resurse energetice. Diversificarea surselor de energie, tranziția către resurse regenerabile precum energia solară și eoliană și eficientizarea consumului de energie sunt esențiale pentru a reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau lipsa resurselor.

    În acest episod Can the EU do this? vorbim despre asigurarea securității energetice cu europarlamentarul Nicolae Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European și membru al Comisia de Energie a Parlamentului European și cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

  • Generația Z: Depășirea limitelor democrației reprezentative; consultarea cetățenilor

    Generația Z: Depășirea limitelor democrației reprezentative; consultarea cetățenilor

    Anul 2024 este unul important, este un an al deciziilor pe care le vor lua mulți din tinerii Generației Z, cei care au peste 18 ani. Unii dintre ei vor merge pentru prima data la vot și-și vor desemna reprezentanții la primărie, în consilii, la europarlamentare, la președinția României și parlamentare. În România, de exemplu, potrivit statisticilor, aproape 4,6 milioane de tineri au drept de vot.

    foto: © FabrikaSimf - Shutterstock
    foto: © FabrikaSimf – Shutterstock

    Întrebarea este dacă ei se simt reprezentați de politicieni, dacă au un cuvânt de spus în politică, dacă înțeleg cum funcționează instituțiile, cele din țara în care locuiesc sau cele ale Uniunii Europene, dacă se implică în activități civice și ce înseamnă sistemul de guvernare. Potrivit Eurobarometrului European Parliament Youth Survey, publicat în septembrie 2021, 85% dintre tineri discută despre politică atunci când se întâlnesc cu prietenii sau rudele, iar 55% dintre respondenți spun că nu înțeleg prea multe sau nimic despre Uniunea Europeană.

    „(Tinerii) nu se simt reprezentați de politicieni și de sistemul politic în general și asta o vedem din majoritatea sondajelor. Este un sondaj recent lansat de IRES în care vedem foarte clar că 76% din tinerii din România cu vârste între 18-35 de ani nu au încredere în democrația românească, ceea ce mie mi se pare că e un procent extraordinar. 76% nu au încredere în democrația din România. Am rămas foarte surprins când am văzut acel număr și este un exemplu de eșec al clasei politice românești”. (Vlad Adamescu, co-fondator Politică la Minut)

  • Activismul radicalizat

    Activismul radicalizat

    Patrimoniul cultural este poate una dintre cele mai importante mărturii ale apartenenței noastre la o comunitate. Fără patrimoniu, fără opere de artă, fără vestigii și edificii, probabil că nu am putea să cercetăm ce am fost, nu am ști cum a fost construită lumea, nu am avea istorie, nu am merge la muzee, nu ne-am plimba pe urmele personalităților care au influențat lumea și care au făcut marile descoperiri. La fel de important este dreptul de a spune ceea ce gândim, de a protesta față de problemele cu care se confruntă societatea, de a ne exercita spiritul civic, un drept care de multe ori a fost oprit brutal, ducând societatea la tăcere.



    Dreptul de a protesta, uneori faţă de schimbările climatice, pune în pericol moştenirea culturală. Maniera prin care protestatarii doresc să atragă atenţia guvernanţilor aduce atingere patrimoniului cultural. În această ediţie încerc, cu ajutorul invitaţilor meii, să aflu răspunsul la întrebarea: Până unde poate merge dorinţa oamenilor de a protesta?”



  • Generația Z și sportul

    Generația Z și sportul

    Mens sana in corpore sano” este o expresie universal valabilă în orice context social, politic sau economic în care ne-am afla. Cât de des facem sport, cât de frecvent includem activitățile fizice în programul nostru săptămânal, mai ales la vârste fragede, în rândul copiilor și al adolescenților, ce se întâmplă la școală, cum putem crește această tendință de a face sport, ce înseamnă sportul de performanță? Cum putem să îmbunătățim starea fizică și psihică prin sport?



    Potrivit Eurobarometrului dedicat sportului și activității fizice dat publicității anul trecut de Comisia Europeană, 38% dintre europeni fac sport sau exerciții fizice o dată pe săptămână sau mai mult, în timp ce 17% fac acest lucru mai puțin de o dată pe săptămână. În prezent, 45% dintre europeni nu fac nicio activitate fizică și niciun sport. Datele de anul trecut arată că locuitorii din Finlanda, Luxemburg, Țările de Jos, Danemarca și Suedia sunt cei mai predispuși să facă sport sau activități fizice, cel puțin o dată pe săptămână. De asemenea, tinerii cu vârsta între 15 și 24 de ani obișnuiesc să facă sport, însă această tendință scade odată cu înaintarea în vârstă.



    Despre sport și locul pe care îl ocupă în viața oamenilor, în general, și mai ales a tinerilor vorbesc Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Gelu Duminică, sociolog, Laurențiu Oprea, inspector școlar pentru educație fizică și sport la Inspectoratul Școlar al Municipiului București, Gabriel Bitan, sportiv de perfomanță, atletism.



  • Cât de prietenoşi cu mediul sunt dezinfectanţii?

    Cât de prietenoşi cu mediul sunt dezinfectanţii?

    Odată cu pandemia de Covid-19, cuvântul dezinfectare a intrat brusc în viața noastră. Acţiunea de a ne dezinfecta, de a curăța suprafețele pe care lucrăm, a devenit un gest pe care am început să-l facem aproape obsesiv.



    De la simpla strângere de mână, până la contactul cu tastatura, cu un telefon ori banala atingere a unei clanțe, orice gest s-a transformat într-un posibil canal de transmitere a acestui virus care a schimbat felul în care trăiam până nu demult.



    Masca de protecție și gelul dezinfectant sunt noile accesorii, iar spălatul pe mâini a devenit viral pe internet.



    Am discutat cu europarlamentarul Tudor Ciuhodaru, de profesie medic primar medicină de urgență, despre reguli de igienă şi despre dezinfectanţi ecologici.




  • Generația Z. Învățarea la distanță

    Generația Z. Învățarea la distanță

    Pandemia de Covid-19 a venit cu numeroase provocări pentru societate, iar educația la distanță nu a mai fost o metodă alternativă de învățare aleasă de părinți pentru copiii lor, ci una necesară pentru toate ciclurile de învățământ. Sigur că au fost și numeroase dezavantaje care au devenit subiect de dezbatere în societate, de la lipsa dotărilor din școli, la imposibilitatea unităților școlare din zonele dezavantaje de a asigura procesul de educație online, la necesitatea de adaptare a programei de către profesorii care au fost nevoiți să-și reorganizeze metoda de predare pentru elevii care fie s-au conformat foarte rapid având rezultate remarcabile, fie au trecut prin stări de depresie din cauza lipsei de socializare sau nu au reușit să acumuleze eficient materia predată. Dar, cu siguranță au fost și plusuri, avantaje … și asta ne face să ne gândim la viitor.



    În momentul acesta, 1,2 milioane de euro sub formă de granturi, bani europeni, sunt la dispoziția școlilor prin proiectului Learning from the extremes. Eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European, povestește în Podcastul Generația Z cum pot fi accesați acești bani și cui sunt destinați.



    Educația la distanță oferă atât avantaje, cât și dezavantaje. În sistemul online în care am fost cu toții am avut avantajul siguranței și al confortului de acasă, dar lipsa de socializare a dat bătăi de cap multora dintre noi. Pe viitor noi credem că ar fi o soluție interesantă, dar nu ar putea substitui în totalitate activitatea de la clasă” (George Băzăvan, vicepreședintele Asociației Elevilor București-Ilfov)



    Și cursurile hibride ar putea fi o variantă. Poate că într-un anumit interval de timp, nu știu, îți rupi piciorul și nu te poți deplasa din motive evidente. De ce ar trebui să pierzi două săptămâni – o lună de cursuri, în condițiile în care asta ar însemna acumularea unor goluri majore? Mai ales că vorbim despre o nouă împărțire pe module a anului școlar, când ai putea să te conectezi, să asculți, să participi în mod activ. Pandemia ne-a determinat să ne digitalizăm forțat și am da cu piciorul unei oportunități dacă am renunța la partea de digitalizare acum” (Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor)