Author: Anca Bota

  • Fonduri europene pentru reabilitare termică în Cluj-Napoca

    Fonduri europene pentru reabilitare termică în Cluj-Napoca

    Peste 2500 de apartamente din Cluj-Napoca vor fi reabilitate termic în această toamnă. Valoarea fondurilor europene necesare pentru aceste lucrări este de 13,5 milioane de euro.

    Regiunea de Nord-Vest este pe primul loc în România în privința finanțărilor europene pentru reabilitarea termică a blocurilor, iar primăria Cluj-Napoca ocupă locul fruntaș în această zonă a țării. La începutul anului 2018, municipalitatea clujeană a depus spre finanțare 10 proiecte pentru reabilitarea a 58 de blocuri din oraș. Potrivit primarului Emil Boc, orașul are aproximativ 1600 de blocuri vechi din care 250 de blocuri au fost deja reabilitate. La acestea se adaugă alte câteva sute reabilitate pe cheltuiala proprietarilor, în regim complet privat.

    În cazul reabilitărilor făcute de administrația locală cu bani europeni prin Programul Operațional Regional 2014-2020, 60% din cheltuieli sunt finanţate din fonduri europene. Restul de 40% se împarte între primărie, care plătește 15%, și asociaţiile de proprietari, care suportă 25% din bani.

    Interesul clujenilor pentru acest program este deosebit de mare, spune Iulia Perșa, responsabil de comunicare în cadrul Primăriei. Prin aceste proiecte ne propunem creșterea eficienței energetice, prin îmbunătățirea izolației termice, hidroizolarea anvelopei clădirii și lucrări de reparații la fațade. Având în vedere interesul major pe care îl manifestă clujenii față de reabilitarea blocurilor în care locuiesc, Primăria derulează în prezent proiecte europene prin care se vor reabilita 58 de blocuri, în total 2511 apartamente. Valoarea totală a proiectelor este de 63.140.296 de lei, adică peste 13,5 milioane de euro.

    În afară de lucrările pentru reabilitarea și izolarea fațadelor, la blocurile cuprinse în aceste programe de reabilitare termică se execută înlocuirea tâmplăriei la ferestre și la ușile de acces în clădire, se modernizează sistemul de încălzire, se reabilitează și se modernizează instalația de distribuție a agentului termic. De asemenea, corpurile de iluminat din spațiile comune pot fi înlocuite cu unele care au o eficiență energetică ridicată și durată de viață mai mare.

    Prin aceste lucrări de reabilitare termică se urmărește nu doar utilizarea eficientă a resurselor de energie, în conformitate cu Strategia Europa 2020, ci și îmbunătățirea condițiilor de confort interior al locuitorilor. În plus, există un avantaj finnaciar care nu este de neglijat: potrivit specialiștilor Regiei de Termoficare, după izolarea unui imobil, facturile la încălzire scad cu 20, până la 30 la sută, creșterea eficienței energetice depinde și de materialele din care a fost ridicată clădirea: cărămidă sau beton. Lucrările de reabilitare a celor 58 de blocuri începute în această toamne se vor finaliza în primăvara anului 2019.



  • Cea mai ieftină mașină electrică made în România va fi produsă în Maramureș

    Cea mai ieftină mașină electrică made în România va fi produsă în Maramureș

    Cea mai ieftină mașină electrică made in Romania va
    fi produsă în Maramureș. Automobilul GTG va fi de dimensiuni mici, destinat
    traficului în oraș și va atinge 55-60 de kilometri pe oră. Doi oameni de
    afaceri au obținut finanțare europeană pentru o linie de producție care va
    începe să funcționeze anul viitor la Baia Mare.


    O problemă tot
    mai greu de gestionat pentru zonele urbane este traficul intens. Pe lîngă
    faptul că generează timp pierdut pentru șoferii care stau minute în șir blocați
    în aglomerație, numărul mare de mașini produce și foarte multă poluare. O
    soluție despre care se vorbește tot mai des în ultimii ani o reprezintă
    mașinile electrice. Prețul acestora este suficient de ridicat ca să nu fie
    accesibil pentru oricine. Doi oameni de afaceri din Transilvania vin însă cu o
    idee demnă de luat în calcul: vor produce cea mai ieftină mașină electrică din
    România. Prețul de pornire va începe de la 13.700 de euro, spune Gheorghe
    Mureșan
    , investitor din Baia Mare: Am început prin a asambla două prototipuri la Baia
    Mare, acum doi ani, pe care de atunci le folosim. Una este în Cluj, la
    asociatul meu, și cealaltă la Baia Mare. Am vrut să testăm conceptul, să vedem
    care sunt performanțele și limitările unui astfel de autovehicul, iar rezultatele
    sunt pozitive. În primăvara anului trecut am aplicat pentru un proiect
    european. Vom face o linie de asamblare la Baia Mare, urmînd să importăm
    componente și să le asamblăm aici. Spre bucuria noastră, am semnat contractul
    de finanțare și acum suntem în faza de achiziții publice.


    Valoarea
    proiectului de 1.5 milioane de euro, din care 76% fonduri europene
    nerambursabile. Linia de asamblare a mașinilor electrice va intra în funcțiune
    primăvara viitoare
    , și în prima fază se vor produce 10 mașini pe zi. 20 de
    angajați vor lucra pentru fabricarea acestora. Primele modele scoase pe piață
    vor avea două, respectiv patru locuri, iar Gheorghe Mureșan spune că în viitor
    dorește să facă la Baia Mare și un model de autoutilitară electrică pentru
    transport de marfă: Ne așteptăm să finalizăm investiția prin februarie -
    martie 2019, după care să producem în ritm de 10 mașini pe zi. Am în vedere și
    realizarea unui produs propriu, vrem să scoatem un vehicul utilitar proiectat
    și realizat în întregime de noi.


    Mașinile
    electrice produse la Baia Mare vor avea caroserie din PVC, iar autonomia bateriei
    este de o zi. Datorită dimensiunilor reduse, aceste automobile electrice sunt
    destinate traficului din oraș pentru că se pot descurca mai bine în
    aglomerație, se parchează ușor și nu poluează.




  • Fonduri europene pentru infrastructură educaţională în Sebeş

    Fonduri europene pentru infrastructură educaţională în Sebeş

    Administrația
    locală din Sebeș dorește să atragă fonduri europene menite să îmbunătățească
    infrastructura educațională și rutieră a municipiului. În acest sens a fost
    depus un proiect care urmărește obținerea finanțării pentru construirea unei
    creșe și a unei săli de sport,
    extinderea unei grădinițe, reabilitarea unei școli și modernizarea a două
    străzi. Valoarea finanțării nerambursabile solicitate este de 3.359.905 euro, a
    declarat primarul Municipiului Sebeș, Dorin Nistor: Am depus un proiect pe axa 13 din Programul
    Operațional Regional 2014-2020 în vederea obținerii unei finanțări
    nerambursabile de peste 3.300 de milioane de euro și avem ca obiective Liceul
    Sportiv Florin Fleșeriu, transformarea în creșă a unei foste centrale termice
    de pe Aleea Parc, extinderea Grădiniței cu program prelungit din Petrești și
    construirea unei săli de sport în Petrești, localitate aparținătoare
    municipiului Sebeș. Tot în această localitate vor fi modernizate străzile
    Unirii și Grădinilor. Considerăm că trebuie să fim atenți și la infrastructura
    școlară și la asigurarea unor condiții
    optime pentru copiii noștri, de aceea este o prioritate să intervenim cu
    un proiect în zona învățământului și bineînțeles și în zona infrastructurii
    rutiere.


    Nu
    este prima dată când municipalitatea din Sebeș încearcă să suplinească lipsa
    alocărilor bugetare pentru investiții prin atragerea de fonduri europene. Potrivit
    sursei citate, în perioada decembrie 2016 – decembrie 2017, în
    Sebeș au fost câștigate proiecte europene în valoare totală de peste 10
    milioane de euro. Din această sumă, mai mult de 7 milioane de euro reprezintă
    investiții în infrastructură: rețea stradală, canalizare, spații pietonale,
    creșe, grădinițe și școli.


    Strategia de Dezvoltare Locală a
    municipiului Sebeș a fost selectată la
    începutul anului 2018 de către Ministerul Fondurilor Europene pentru finanțare prin Programul
    Operațional Regional și Programul Operațional Capital Uman. Punctajul
    obținut în urma evaluării a clasat strategia Sebeșului pe locul al treilea în
    topul proiectelor declarate eligibile la nivel național.


  • Swim to live, proiect finanțat de Comisia Europeană prin programul Erasmus+

    Swim to live, proiect finanțat de Comisia Europeană prin programul Erasmus+

    Swim to live este un proiect finanțat de Comisia Europeană prin programul Erasmus+ care își propune să îi obișnuiască pe tineri cu un stil de viață sănătos. Pe parcursul lunii iunie, formatori din Italia, Slovenia și România s-au aflat la Cluj unde mai mulți tineri cu și fără dizabilități din aceste țări au beneficiat de cursuri de înot.



    Swim to live s-a lansat în anul 2017 cu scopul de a convinge cât mai multă lume că înotul este o cale simplă și eficientă spre un stil de viață sănătos. Organizația se adresează în principal cluburilor și instructorilor de sport, precum și comunităților locale, care au un rol foarte important în crearea condițiilor pentru ca locuitorii mai puțin activi din punct de vedere fizic să fie încurajați să facă mișcare.



    În anul 2018, Swim to live s-a orientat în general către adolescenți cu vârsta cuprinsă între 12-17 ani și în special către cei defavorizați. Statisticile arată că tinerii fac tot mai puțină mișcare și sunt mai degrabă atrași de tablete, telefoane și jocuri video. De aceea este foarte important ca sportul să devină un lucru obișnuit în viața lor încă de la vârste fragede. Înotul are un rol determinant în dezvoltarea abilităților fizice, spun inițiatorii proiectului Swim to live. Îndrumători din Italia, Slovenia și #România s-au aflat la Cluj în luna iunie și au predat cursuri de înot și mindfulness de care au beneficiat tineri cu și fără dizabilități din mai multe țări ale Uniunii Europene.



    Partenerul proiectului Swim to live în România este asociația Babylon Travel, iar cursurile de înot se desfășoară timp de 6 luni, de două ori pe săptămână.



    Când ești în apă devii foarte conștient de mișcările pe care le faci; înotul este bun atât pentru corp, cât și pentru minte, iar cursurile îi ajută pe tineri să deprindă un stil de viață sănătos și să se dezvolte armonios din punct de vedere fizic și mental, spune #TinaJeromen, managerul proiectului Swim to live:



    “Tinerii nu sunt încă foarte siguri ce însemnă mindfulness și în momentul în care exersează pun întrebări de genul: ce e asta, care este scopul?, dar pe măsură ce avansăm cu exercițiile observăm că le tratează cu seriozitate. De fapt asta vrem: să îi învățăm cum să fie conștienți de momentul prezent, cum să se bucure de lucrurile frumoase din viață, să fie prezenți și să observe mai atent ce e în jurul lor”.



    Pe lângă lecțiile de înot și mindfulness, tinerii au participat la activități relaxante în care s-au familiarizat cu bucătăria tradițională și dansurile populare românești și au făcut vizite în jurul Clujului, la Salina Turda. A fost cea de-a treia întâlnire internațională din cadrul proiectului Swim to live, care se va finaliza în luna octombrie în Italia.

  • Primul summit european al patrimoniului european

    Primul summit european al patrimoniului european

    Summit-ul
    patrimoniului cultural european s-a desfășurat în perioada 18-24 iunie și este
    unul dintre cele mai importante evenimente organizate în cadrul Anului European
    al Patrimoniului. Găzduit de orașul Berlin și susținut prin programul Europa
    Creativă, s-a bucurat de participarea reprezentanților
    organizațiilor societății civile, ai instituțiilor europene și statelor membre, inclusiv președintele
    Germaniei, Frank-Walter Steinmeier.



    Motto-ul
    acestui summit a fost Împărtășim o moștenire comună – împărtășim valori
    comune
    (Sharing Heritage – Sharing Values), idee ce vine să
    sublinieze importanța cunoașterii și conservării patrimoniului din țările
    Uniunii Europene, în contextul în care anul 2018 a fost declarat An European al
    Patrimoniului Cultural.




    Pentru a
    facilita accesul publicului la patrimoniul cultural, Comisarul european pentru
    educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a lansat în cadrul
    summit-ului o serie de hărți interactive care vor contribui la o cunoaștere mai
    bună a patrimoniului cultural european. Story Maps este un instrument online
    care permite pe o hartă clasică adăugarea de informație relevantă sub formă de
    text, imagine și conținut multimedia. Astfel, publicul poate să afle mai ușor
    noutăți despre diverse inițiative precum Zilele patrimoniului european (ce vor
    avea loc în luna septembrie) sau Premiile Europene pentru Patrimoniu Cultural.
    Portalul conține de asemenea un link către colecția digitalizată www.europeana.eu, ce permite vizualizarea
    online a mai mult de 54 de milioane de opere de artă, artefacte, cărți,
    înregistrări audio și video din peste 3500 de muzee, galerii de artă,
    biblioteci și arhive din întreaga Europă.





    Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics: Cultura poate atrage după sine creșteri economice și
    ajută la construirea de punți între diferite țări și comunități. Unul dintre
    cele mai importante scopuri ale Anului European al Patrimoniului este să facem
    moștenirea culturală mai accesibilă tuturor. The Story Maps joacă un rol
    important în acest demers, oferind informații importante într-o manieră
    prietenoasă și ușoară pentru utilizator. Hărțile interactive vor crea noi
    oportunități pentru cetățenii europeni să cunoască patrimoniul nostru comun și
    să se implice în salvarea și prezervarea lui pentru generațiile următoare.







    Aceste
    hărți vor fi actualizate în permanență, de exemplu vor conține informații
    adăugate de tinerii care vor explora patrimoniul cultural de pe continent în
    cadrul proiectului DiscoverEU, prin care tinerii de 18 ani pot beneficia de
    transport gratuit în țările europene începând cu data de 1 iulie.




    La finalul
    summit-ului a fost adoptat un apel la acțiune, numit Berlin Call to action.
    Acesta cheamă cetățenii, organizațiile și instituțiile să recunoască importanța
    moștenirii culturale a patrimoniului european și puterea lui de a conecta
    oamenii și de a construi un viitor comun pentru proiectul european.


  • Statul de drept şi acordarea fondurilor europene

    Statul de drept şi acordarea fondurilor europene

    Alocarea
    fondurilor europene va fi condiționată de respectarea statului de drept
    .
    Comisia Europeană va elabora un mecanism prin care resursele financiare vor
    putea fi restricționate pentru țările care încalcă criteriile care definesc
    statul de drept. Anunțul a fost făcut în urmă cu câteva zile de președintele
    Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, la prezentarea proiectului de buget
    european pentru perioada 2021-2027.



    Este pentru prima dată când
    Comisia Europeană propune un mecanism prin care Uniunea
    va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțare, în
    mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care
    afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de
    Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă, a
    arătat Jean Claude Juncker. El a mai spus că trebuie acționat responsabil,
    pentru că este vorba despre banii contribuabililor și ar fi bine să se ajungă
    la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor.


    Țările
    care au fost des criticate în ultima perioadă de forurile europene și au
    reacționat dur la această propunere sunt Ungaria și Polonia, deși Juncker a
    subliniat că mecanismul va avea aplicare generală și nu vizează anumite state
    membre.


    Europarlamentarul
    Renate Weber spune că este foarte importantă stabilirea criteriilor ce vor
    defini mecanismul prin care unei țări i se pot retrage fondurile europene dacă
    nu respectă statul de drept. E nevoie de o abordare obiectivă, pentru a nu lăsa
    loc de interpretări.


    E
    vorba de criterii. Trebuie stabilit clar ce anume trebuie respectat, cum anume
    trebuie respectat. Dacă îmi spuneți de exemplu că ne uităm cum funcționează
    sistemul judiciar: dacă luăm ca și criteriu lungimea proceselor, păi Italia o
    să fie prima care nu va mai accesa nici un euro, pentru că are și foarte multe
    condamnări la CEDO din această cauză. Credeți că Spania o duce mult mai bine?
    Sunt și acolo probleme. La fel în Malta sau în Slovacia unde au fost omorâți
    jurnaliști. Cred că nici acest lucru nu face parte din performanțele statului
    de drept. Este așadar nevoie de o evaluare obiectivă, altfel totul este
    subiectiv. Iar dacă criteriile sunt subiective, se deschide ușa oricărui abuz.





    Chiar dacă nu s-a pus
    problema tăierii fondurilor comunitare, țara noastră a fost în ultima vreme
    obiectul criticilor europene, din cauza corupției și a legilor justiției.
    Președintele Klaus Iohannis a declarat în legătură cu acest subiect că nu crede
    că România va fi afectată de mecanismul prin care finanțarea va fi condiționată
    de respectarea statului de drept. De aceeași părere este și Renate Weber: România
    are mecanisme destul de bine puse la punct care o fac să fie un stat de drept.
    Trebuie să ai o putere leguitoare care să nu fie de capul ei și există niște
    controale ale actului legislativ: controlul de constituționalitate și controlul
    pe care îl face președintele înainte de promulgare, el poate să trimită legea
    înapoi la Parlament. Deci din acest punct de vedere formula aceea de check and
    balance există și în România, ceea ce îți dă dimensiunea de stat de drept.
    Sigur că da, cu obligația ca întreaga legislație să respecte drepturile și
    libertățile fundamentale.


    Mecanismul prin care
    alocarea fondurilor europene va fi condiționată de respectarea statului de
    drept de către guvernele țărilor membre ar urma să se aplice începând cu
    exercițiul bugetar 2021-2027.


  • Oraşul Turda din județul Cluj a fost premiat pentru planificarea mobilității urbane durabile

    Oraşul Turda din județul Cluj a fost premiat pentru planificarea mobilității urbane durabile

    În cadrul unei ceremonii care a avut loc la
    Bruxelles
    , orașul Turda din județul Cluj a fost premiat pentru planificarea
    mobilității urbane durabile.
    Este al șaselea oraș european care primește acest
    premiu și a reușit performanța de a câștiga această distincție în detrimentul
    zonei metropolitane Manchester și a orașului italian Milano, alături de care a
    ajuns în finala competiției.





    Juriul care a
    acordat orașului Turda premiul pentru planificarea mobilității durabile a fost
    format din experți independenți. Strategia de finanțare a acestui domeniu și
    viziunea de planificare au fost cele mai importante criterii de care s-a ținut
    cont în alegerea câștigătorului.


    Turda are o viziune clară și inspirată de
    planificare a mobilității durabile și o strategie de finanțare bine structurată.
    Acestea au fost criteriile determinante pentru acordarea premiului. (Cristian
    Matei, primarul municipiului Turda)


    Multe orașe din
    Europa se confruntă cu problema traficului supraaglomerat, ceea ce generează
    implicit și poluarea mediului.


    Traficul congestionat este la ordinea zilei în
    orașele europene. Trebuie să facem mai mult pentru sprijinirea comunităților și
    găsirea de soluții. Este de asemenea necesar să facem cunoscute exemplele de
    bună practică. Deplasarea cu mijloace de transport în comun trebuie încurajată,
    în unele zone trebuie chiar luate măsuri de restricționare a circulației.
    Pentru Europa este o provocare să găsească soluții pentru stimularea
    mobilității urbane și se înregistrează progrese în acest sens. (Daniel Calleja, director general
    pentru mediu, Comisia Europeană)


    Turda este un
    oraș care nevoie de multe transformări. Administrația locală a accesat fonduri
    europene
    pe care le va utiliza în planificarea mobilității urbane.


    Noi am optat pentru o finanțare de 31 de milioane de
    euro până în 2023, urmând ca, pe termen lung, prin alte proiecte subsecvente pe
    care le vom scrie ulterior să putem ajunge până în 2030 la suma de 127 de
    milioane de euro.


    Un proiect de mobilitate urbană presupune reducerea
    poluării și găsirea de variante alternative pentru deplasarea cu mașina
    personală: mersul pe jos, cu autobuzul sau cu bicicleta. Vor fi construite
    piste de biciclete, se vor moderniza 29 de km de arteră principală de
    circulație pentru autobuze, se vor crea alveole în trafic și stații de
    biciclete. (Cristian Matei, primarul municipiului Turda)


    Alături de
    Turda, pentru planificarea mobilității urbane au mai fost premiate capitala
    Austriei, Viena, și orașul Igoumenitsa, din Grecia.


    În fiecare an,
    în perioada 16-22 septembrie, se desfășoară Săptămâna Europeană a Mobilității
    pentru a încuraja metodele alternative de transport durabil, în scopul reducerii
    emisiilor de gaze cu efect de seră și îmbunătățirea calității aerului din
    zonele urbane.




  • Program de educaţie cinematografică, susţinut prin Europa Creativă

    Program de educaţie cinematografică, susţinut prin Europa Creativă

    Istoria europeană va fi predată liceenilor din Cluj-Napoca prin intermediul unui program de educație cinematografică. Este o metodă inovativă pusă în practică în 5 țări europene, care își propune să îi apropie pe tineri într-o manieră atractivă deopotrivă de cinema și de istoria Europei.




    Teaching European History through Cinema (TEHC) este un proiect de educație cinematografică ce se derulează în Italia – țară care a și inițiat proiectul -, Irlanda, Bulgaria, Slovenia și România. Cluj-Napoca este singurul oraș din țara noastră unde elevii vor avea ocazia de a viziona filme europene la orele de istorie. Acestea vor avea ca temă centrală momente importante din istoria Europei: războaie, revoluții, mișcări sociale din trecut, dar și evenimente de strictă actualitate, cum ar fi fenomenul migrației.



    Laura Ducu, responsabil comunicare proiect în cadrul Asociației pentru Promovarea Filmului: Este primul proiect de educație cinematografică ce se concentrează pe o materie anume din curicula școală: istoria. Principalul său scop este să crească popularitatea filmului european în rândul elevilor de liceu, să îmbunătățească calitatea orelor de istorie și să aprofundeze înțelegerea evenimentelor istorice importante pentru Europa, prin intermediul cinematografiei.



    Aproximativ 1000 de liceeni clujeni vor beneficia de acest program de educație cinematografică. Ei vor avea ocazia să vadă, în sala de cinema, patru filme europene, dintre care unul românesc, iar proiecțiile vor fi urmate de dezbateri legate de tematica abordată. Există și o componentă practică a proiectului, la finalul acestuia tinerii vor realiza eseuri vizuale cu durata de trei minute, care vor fi premiate în luna iunie, la Milano



    Eugenio de Caro, project manager al proiectului TECH: Provocarea acestui program este să inovăm în domeniul educației cinematografice. Noi îi vom învăța pe tineri să înțeleagă istoria prin intermediul poveștilor din filme și al limbajului cinematografic. Ei vor învăța să citească imaginile făcând la rândul lor imagini. Cu ajutorul profesorilor, vor face eseuri video de trei minute, care vor intra într-o competiție ce își va desemna câștigătorii în 8 iunie, la Universitatea IULM din Milano.



    Proiecțiile de filme sunt programate să înceapă în 16 martie. Componenta pedagogică a proiectului vizează nu doar prezentarea istoriei cu ajutorul filmelor de ficțiune, ci și, pe termen lung, atragerea elevilor de liceu în sălile de cinema.




    Adrian Arion, inspector de specialitate istorie și științe socio-umane în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Cluj: În Europa, aproximativ 55% dintre elevi vizionează filme în sala de clasă, și 18% merg apoi să vadă filme regulat la cinema. În România, procentul este mai mic, mult sub nivelul european. Cred că acest program va avea impact și asupra obiectivului de a-i aduce pe tineri în sălile de cinema pentru a viziona film european și film românesc.




    Proiectul Teaching European History through Cinema este finanțat prin programul Europa Creativă/Media al Uniunii Europene.



  • Priorităţi UE după 2020 şi bugetul pe termen lung

    Priorităţi UE după 2020 şi bugetul pe termen lung

    Dezbaterile liderilor europeni despre bugetul post-2020 sunt deosebit de importante după ce Marea Britanie, un contributor considerabil, va părăsi Uniunea Europeană.




    Printre prioritățile pe care Comisia Europeană le va include în propunerea sa de buget se numără apărarea, securitatea, agenda digitală, migrația, locurile de muncă, dar și politica de coeziune și politica agricolă comună. Se dorește a fi un buget modern, care să asigure îndeplinirea obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020.



    Comisarul pentru buget și resurse umane Günther H. Oettingera declarat că este receptiv la orice propuneri și sugestii.Toți cetățenii europeni sunt încurajați să ia parte la dezbaterea legată de viitorul comun în Uniunea Europeană.



    Până în data de 8 martie, ei își pot exprima online opiniile despre modul în care este cheltuit bugetul și, totodată, sunt invitați să ofere feedback cu privire simplificarea finanțării și mai buna funcționare a actualelor politici și programe ale UE – cum ar fi cele de coeziune și tineret, sprijinirea inovării și a mediului de afaceri și investiții în infrastructuri strategice digitale, de transport și energie.



    Comisia Europeană va prezenta propunerea legislativă de buget în luna mai 2018.



    Cu un deficit între 12 și 15 miliarde de euro anual ca urmare a Brexit-ului, în viitorul cadru financiar multianual vor avea nevoie de finanțare noi domenii precum gestionarea migrației, dezvoltarea unei economii digitale sau sporirea capacităților militare. Un acord rapid cu privire la următorul buget al Uniunii Europene reprezintă nu doar un obiectiv politic, ci și un imperativ practic. Adoptarea acestuia reprezintă o urgență, a subliniat președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker: Nu trebuie să repetăm experiența nefericită din 2013, când bugetul actual al UE s-a adoptat cu o întârziere considerabilă. Atunci, practic anul 2014 a fost compromis. Dacă o astfel de întârziere s-ar repeta, peste 100.000 de proiecte finanțate de UE – în domenii-cheie cum ar fi sprijinirea companiilor, eficiența energetică, asistența medicală, educația și incluziunea socială – nu ar demara la timp, iar sute de mii de tineri nu ar putea beneficia de pe urma schimburilor Erasmus+ în 2021.



    Președintele Comisiei Europene a mai declarat că, deși susține unele reduceri în domeniul politicii agricole comune și al politicii de coeziune, acestea nu trebuie să fie unele drastice.



    Cadrul Financiar Multianual post-2020 va fi o temă centrală și pe durata președinției României la Consiliul Uniunii Europene, care începe în ianuarie 2019.


  • Decizii ale Parlamentului European pentru susţinerea apicultorilor

    Decizii ale Parlamentului European pentru susţinerea apicultorilor

    Măsurile Parlamentului European
    vizează în primul rând suplimentarea cu 50% a fondurilor alocate crescătorilor
    de albine. În plus, se dorește stabilirea unei strategii pentru reducerea
    mortalității populațiilor de albine și interzicerea utilizării de pesticide
    dăunătoare folosite la anumite culturi. Parlamentul
    European va înființa o comisie specială pentru a examina modul în care
    sunt aprobate aceste pesticide.


    O altă măsură
    prin care deputații europeni doresc să protejeze sectorul apicol este
    forțarea producătorilor care își falsifică mierea să respecte legislația UE sau
    pedepsirea lor, în cazul în care nu respectă standardele comunitare. În fiecare an, în Uniunea Europeană ajung 100.000 de
    tone de miere contrafăcută provenind din China.


    Pentru a combate
    pericolul tot mai mare al poluării, care amenință albinele și duce la
    dispariția lor într-un ritm dramatic, Uniunea Europeană va crește bugetul
    alocat programelor financiare apicole și va introduce o nouă schemă de suport.
    Această măsură este considerată vitală pentru securitatea alimentară a Europei
    și a echilibrului ecologic. În unele țări, efectivele de albine s-au
    înjumătățit, ca urmare sunt preconizate și acordarea de compensații bănești
    pentru acoperirea pierderilor suferite de apicultori.


    Raportul
    Comisiei de Agricultură din Parlamentul European mai arată că statele membre
    trebuie să depună eforturi mai mari pentru informarea publicului în legătură cu
    beneficiile consumului de miere, mai ales în rândul copiilor. Cu condiția ca
    aceasta să respecte toate normele impuse de legislația în vigoare, spune
    Norbert Erdős, Comisia pentru Agricultură: Comisia de Agricultură a propus
    soluții realizabile și eficiente pentru a combate îmbolnăvirea albinelor și
    alterarea calității pe care o are mierea. Vrem să mărim sumele pe care le
    primesc apicultorii și să promovăm produsele apicole provenind din Uniunea
    Europeană. Etichetarea acestora trebuie să fie mult mai clară, nu e suficient
    să spui că e produsă în UE sau în afara UE, trebuie specificate țara sau țările
    de unde vine mierea respectivă, precum și procentajul tipurilor de miere
    folosite în produsul final.





    Rezoluția votată de Comisia pentru Agricultură va fi dezbătută și
    votată de plenul Parlamentului European cel mai probabil în intervalul 28
    februarie- 1 martie 2018.


    Uniunea
    Europeană produce 250.000 de tone de miere anual, fiind al doilea cel mai mare
    producător din lume, după China. În prezent există 600.000 de crescători de
    albine în Europa, dar numărul acestora scade an de an. În 2016, țările cu cea
    mai mare producție de miere au fost România, Spania și Ungaria.


  • România pregăteşte primul Summit European de după Brexit

    România pregăteşte primul Summit European de după Brexit

    România va
    deţine anul viitor preşedinţia Consiliului şi va organiza la Sibiu primul
    summit european de după Brexit. Prezent la Sibiu pentru a discuta detalii
    legate de organizarea summit-ului, ministrul delegat pentru Afaceri Europene,
    Victor Negrescu, a spus că Sibiul are capacitatea de a susţine un eveniment de
    o asemenea amploare, iar guvernul va sprijini autorităţile locale şi judeţene
    în problemele de infrastructură.


    Pe durata celor şase luni când România se va
    afla la conducerea Consiliului Uniunii Europene, agenda Uniunii Europene va fi
    axată pe cetăţeni şi aşteptările lor, iar în ţara noastră se vor organiza
    aproximativ 250 de evenimente, a declarat Victor Negrescu:
    Sibiul nu va fi doar gazda summit-ului, o să avem şi
    alte reuniuni. Pe perioada celor şase luni, în România vor avea loc aproximativ
    250 de evenimente care fac parte din formatele de lucru ale Consiliului, iar în
    marginea acestor evenimente vor fi şi alte reuniuni organizate sub patronajul
    preşedinţiei. Acestea vor fi menite să crească informaţia despre ceea ce
    înseamnă afaceri europene şi Uniunea Europeană. În fiecare judeţ din ţară vom
    avea cel puţin o reuniune. Mesajul pe care dorim să îl transmitem este că toată
    lumea poate participa la construcţia viitorului Europei.
    Ne dorim o preşedinţie centrată pe cetăţean şi
    nevoile sale. Acest lucru este important pentru că preşedinţia noastră este
    organizată într-un moment cheie pentru viitorul Europei. Menirea este de a
    construi unitatea blocului european. În ultimul timp, prin prisma mai multor
    evenimente, precum Brexit sau crizele financiare, am văzut că subiectul
    unităţii, al coeziunii, este tot mai controversat şi pus sub semnul întrebării.
    În prezent, trebuie reclădită această încredere reciprocă în plan european şi
    statele trebuie să lucreze mai mult împreună. România nu crede în diviziuni
    între nord şi sud, între est şi vest, ci în posibilitatea să discutăm cu toţii
    şi să găsim cele mai bune formule pentru viitorul Europei. Noi credem în
    conceptul de refondare a UE, care a fost deseori menţionat, inclusiv la
    Bucureşti, de către preşedintele Juncker. Credem că putem fi un stat activ şi
    putem juca un rol important în acest proces de refondare.


    România va
    deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 ianuarie – 30
    iunie 2019. Summitul Consiliului European se va
    organiza la Sibiu, în 9 mai 2019, ca
    urmare a propunerii lansată de preşedintele Comisiei Europene, Jean
    Claude Juncker.


  • Cei mai săraci copii din Europa

    Cei mai săraci copii din Europa

    Potrivit celui mai recent eurobarometru, România ocupă locul întâi în
    clasamentul privind sărăcia copiilor. Transpuse în viața reală, datele
    statistice au un impact major și arată că sărăcia afectează mai multe dintre
    drepturile copilului, cum ar fi accesul la servicii de sănătate și dreptul la
    educație.





    Roxana Paraschiv, coordonator programe privind Drepturile Copilului în cadrul Organizației Salvați Copiii: Din păcate există numeroase date, în special
    din studiile PISA, care ne arată cum copiii care provin din familii vulnerabile
    socio-economic ajung să fie vulnerabili și educațional. Sunt mai expuși
    riscului de insucces școlar, diferența la testările PISA este enormă între
    copiii din sfertul cel mai dezavantajat din România și cei din sfertul cel mai
    avantajat; din acest punct de vedere avem cea mai mare prăpastie la nivelul
    Uniunii Europene. Pe de altă parte, observăm cu rata de părăsire timpurie a
    școlii este mult mai mare în rândul tinerilor din familii dezavantajate și
    asistăm, aproape neputincioși, la modul în care sărăcia părinților condamnă
    copilul la dezavantaj educațional, la abandon școlar și, ulterior, la sărăcie.
    Dezavantajul se transmite de la o generație la alta, în mare măsură din cauza
    acestui dezavantaj educațional.





    În 2016, la nivelul întregii Uniuni Europene, 24,8 milioane de copii,
    adică 26,4% din populaţia cu vârstă de până la 17 ani, erau expuşi
    riscului de sărăcie şi excluziune socială, ceea ce înseamnă că fac parte din
    familii cu veniturile mici, cu lipsuri materiale severe și în care persoanele
    adulte nu lucrează, lucrează sporadic sau au slujbe foarte prost plătite. În
    România se înregistrează însă o situație paradoxală: un procent foarte mare
    dintre copiii săraci provin din familii în care se muncește.




    Spre deosebire de alte țări europene, în
    România, cheltuielile pe care statul le face pentru a proteja social grupurile
    nu au impact asupra copiilor. Pe de o parte trasferurile sociale nu ajută, pe
    de altă parte în țara noastră există un alt fenomen: mulți dintre copiii care
    se confruntă cu riscul de sărăcie sînt copii din familii în care se muncește.

    Roxana Paraschiv, coordonator programe privind Drepturile Copilului în cadrul Organizației Salvați Copiii: Aproape 40 % din copii din gospodării cu intensitate mare a muncii sunt expuși
    totuși riscului de sărăcie, Cu alte cuvinte, nici munca părinților nu scoate
    copilul din sărăcie, și nici ajutorul acordat de stat. În aceste condiții, nu
    ne mirăm că ocupăm primul loc pe podiumul privind sărăcia copiilor în Uniunea
    Europeană.
    Pentru noi, ca
    societate, este important să vedem că se întrerupe acest cerc vicios al
    transmiterii sărăciei. Principala modalitate de intervenție ar fi investiția în
    educație.




    Statele europene în care copiii sunt expuși celui mai mic risc de sărăcie
    sunt Danemarca (13,8%), Finlanda (14,7%), Slovenia (14,9%) şi Cehia (17,4%).