Radio România Internațional

Author: Camelia Teodosiu

  • Premiul Lux Film – votul publicului

    Premiul Lux Film – votul publicului

    Premiul LUX FILM a devenit o etichetă de
    calitate care sprijină producțiile de film din Europa.



    În 2017, votul membrilor Parlamentului European
    pentru cea de-a 11-a ediție a Premiului Lux pentru cinema a desemnat câştigător
    filmul Sameblod – o coproducție suedezo-norvegiano-daneză.




    Susţinător al Premiului Lux, Ioannis Darmis – Director General pentru Comunicare în cadrul Parlamentului European ne-a declarat ce
    reprezintă pentru el acest proiect: Trebuie să spun că Premiul Lux este unul
    din proiectele Parlamentului European care îmi place în mod deosebit pentru că
    susţine, printre multe altele, valorile şi diversitatea culturală din spaţiul
    European, oferind posibilitatea ţărilor member să concureze cu filme care
    prezintă anumite dimensiuni sociale prin subiecte de actualitate cum ar fi:
    migraţia, drepturile femeilor, dar şi alte aspecte importante.



    Reporter: Ce
    mesaj transmiteti publicului pentru a se implica in votul celui mai apreciat
    film intrat in competitia Lux 2017?


    Ioannis
    Darmis: Aşa cum ştiţi există două niveluri de
    vot. Pe de o parte, câştigătorul este decis de membrii Parlamentului European,
    dar există şi un vot al Publucului. În statele member Reprezentaţii Parlamentului
    European organizează proiecţii cu filmele care intră în competiţia primelor
    trei locuri şi cetăţenii sunt invitaţi să vizioneze aceste filme şi să îl voteze pe cel pe care îl consideră a
    fi cel mai bun. Cred că Europa are o bogăţie culturală care poate fi
    considerate unul din cele mai bune produse ce pot fi promovate în toată lumea.
    Susţinând Premiul Lux pentru cel mai bun film, susţinem diversitatea culturală
    în toate aspectele ei, susţinem industria cinematografică şi, implicit,
    valorile Uniunii Europene.





    Subtitrate în cele 24 de limbi oficiale
    ale UE finalistele Premiului Lux 2017 şi anume: cele 120 de bătăi pe minut (BPM), Western
    și Sameblod călătoresc împreună, din octombrie 2017 până în februarie 2018, în
    50 de orașe din cele 28 de state membre ale UE.


    Filmul câștigător, în opinia publicului,
    va fi anunțat și premiat cu premiul LUX la prestigiosul festival internațional
    de film de la Karlovy Vary, la 1 iulie 2018, unde ați putea avea ocazia de a fi
    selectat și de a prezenta personal câștigătorul Mentiunii audientei!


    Nu ratați șansa. Implicați-vă,
    împărtășiți părerea și votați filmul dvs. european preferat!


  • România la porţile Schengen

    România la porţile Schengen

    Parlamentul European
    a aprobat în luna octombrie, în sesiune plenară la Strasbourg, un sistem
    electronic comun pentru verificări mai rapide la granițele externe ale zonei
    Schengen și pentru înregistrarea tuturor călătorilor din afara UE, un sistem
    intrare/ieșire (EES) la care vor participa inclusiv România și Bulgaria, chiar
    dacă cele două țări nu sunt încă membre ale spațiului de liberă circulație. Regulamentul a fost
    adoptat pe 20 noiembrie și de către țările membre ale UE.




    Eurocraţii
    afirmă că România şi Bulgaria întrunesc criteriile de aderare în zona în care
    se circulă fără paşaport, zonă care a fost criticată în ultimii ani din cauza
    unor grave anomalii în asigurarea securităţii.




    Dar oficialii
    celor două ţări simt că înaintarea le este împiedicată de ţările occidentale
    care se tem de o strămutare în masă a companiilor în cele două ţări din Europa
    în care costurile sunt cele mai mici.




    Miniştrii români
    se plâng că sunt duşi cu vorba, fiecare dintre statele membre acuzându-se
    reciproc că blochează aderarea la Schengen.




    Bulgaria urmează să preia
    președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2018, iar România, un an
    mai târziu, la 1 ianuarie 2019.




    Cele două
    delegații ale României și Bulgariei în Parlamentul European vor adopta două
    declarații de poziție comună privind aderarea celor două țări la spațiul
    Schengen și o viziune comună privind pachetul rutier din UE, iar eurodeputații
    au inițiat o dezbatere în plenul legislativului european în săptămâna 11-14
    decembrie.


    La întrunirea
    celor două delegații de europarlamentari (32 din partea României și 17 din
    partea Bulgariei) au participat, în premieră, ministrul delegat pentru afaceri
    europene din România, fostul eurodeputat Victor Negrescu, și ministrul
    responsabil pentru președinția bulgară la Consiliul UE, Lilyana Pavlova.




    Eurodeputatul
    Victor Boștinaru (PSD, S&D) a precizat că atât dezbaterea din plen, cât și
    declarația comună a celor două delegații survin după ce Comisia Europeană a
    adoptat pachetul pentru un spațiu Schengen mai puternic şi a subliniat
    eforturile comune pe care România şi Bulgaria le fac în acest sens.




    În discursul său
    din septembrie cu privire la starea Uniunii, preşedintele Comisiei UE, Jean-Claude
    Juncker, a declarat că România şi Bulgaria trebuie să intre imediat
    în zona fără frontiere.




  • Iniţiativa WiFi4EU – 120 de milioane de euro pentru internet Wi-Fi de mare viteză

    Iniţiativa WiFi4EU – 120 de milioane de euro pentru internet Wi-Fi de mare viteză

    Parlamentul European a
    votat, în această toamnă, în prima sesiune plenară a lunii sept 2017, raportul WiFi4EU, referitor la
    promovarea conexiunilor la internet de mare viteză, în comunitățile locale.


    Bugetul alocat este de 120
    de milioane EUR pentru perioada 2017-2019. Acesta va fi utilizat pentru
    instalarea unor echipamente Wi-Fi de ultimă generație în principalele centre de
    interes public.


    Acum un an, în
    Discursul privind starea Uniunii, Jean-Claude JUNCKER, Preşedintele Comisiei
    Europene sublinia faptul că până în 2020
    fiecare sat și oraș din Europa va avea acces gratuit la internet wireless în
    jurul principalelor centre de interes public. Conectivitate pentru toți
    înseamnă că nu ar trebui să conteze unde locuim și ce venituri avem.



    Finanțarea se va
    acorda tuturor Statelor Membre, astfel încât atât rezidenții cât și turiștii să
    poată beneficia de conexiuni la internet de mare viteză. Fondurile vor fi
    distribuite într-un mod cât mai echilibrat din punct de vedere geografic; până
    în 2020, între 6000 și 8000 de municipalități vor putea beneficia de finanțare.


    Despre importanţa şi impactul acestei
    iniţiative aflăm de la eurodeputatul Dan Nica din partea Alianței Progresiste a
    Socialiștilor şi Democraților din Parlamentul European: Finanţarea pe care o acordă Uniunea Europeană este neramburasabilă, iar
    cu aceşti bani o comunitate locală poate să-şi achiziţioneze toate
    echipamentele necesare pentru a putea oferi tuturor celor care se află în
    comunitatea respective un wi-fi gratuit. Wi-fi înseamnă o conexiune la internet
    la care poţi să te conectezi fie cu telefonul, fie cu tableta, fie cu
    calculatorul, la o viteză suficient de mare astfel încât să nu pierzi timp
    foarte mult căutând o informaţie sau accesând un conţinut de interes pe care
    ţi-l doreşti. Este important pentru că, în general, accesul la internet costă,
    iar în momentul în care o comunitate poate să îţi ofere acces gratuit acest
    lucru înseamnă acces egal la informaţii, indiferent dacă ai sau nu ai banii
    necesari pentru a-ţi plăti respectiva conexiune. Şi vreau ca să fac un semnal
    de alarmă, aici: vestea bună este că este un program al Comisiei Europene
    generos – o sumă de 120 milioane de euro; vestea proastă este că se merge pe
    principiul primul venit, primul servit. Deci solicit tututror celor care sunt
    primari şi consilieri locali sau judeţeni să facă demersurile necesare, să-şi
    depună proiectele, pentru că aceşti bani vor fi alocaţi în conformitate cu
    acest principiu. Important este că fiecare comunitate trebuie să-şi pregătească
    acest proiect care este foarte simplu şi în momnetul în care anunţul este făcut
    public, ei doar să vină să-l depună.



    Aşadar, autoritățile locale vor fi încurajate să dezvolte și
    să promoveze propriile servicii digitale în domenii cum ar fi e-guvernarea, e-sănătatea,
    e-turismul, cu ajutorul unei aplicații dedicate.