Author: Carmen Ionescu

  • Războiul din Ucraina a perturbat transportul internațional

    Războiul din Ucraina a perturbat transportul internațional

    Cozi interminabile la granițele de nord și sud ale României, șoferi de tir
    care așteaptă în cabine și șase zile pentru a trece, aeroporturi
    arhipline… Transportul internațional
    dădea semne de revenire după lovitura puternică din pandemie, dar în prezent
    trebuie să răspundă unei alte provocări – războiul din Ucraina.


    Declanșarea conflictului, la 24 februarie 2022, și sancțiunile economice
    împotriva Rusiei au determinat un efect în cascadă: mărirea prețurilor la
    carburanți, zboruri anulate și extrem de scumpe, lipsa unor bunuri de strictă
    necesitate din cauza precarității liniilor de transport Europa-Asia.


    Tipul de transport cel mai afectat este cel aerian. Numeroase companii – de
    exemplu Lufthansa Cargo, Volga-Dnepr, ANA, Jal – și-au întrerupt sau și-au
    diminuat puternic operațiunile care legau Europa de Asia. Spațiul aerian rus a fost închis, survolarea
    Siberiei a devenit neoperațională, astfel încât zborurile au fost deviate prin
    Turcia și Kazahstan. În acest mod, consumul de carburant a devenit o provocare
    pentru companii – să ne amintim că în prima săptămână din martie prețul
    kerosenului crescuse cu aproape 30%. Din acest motiv, transporturile de mărfuri aeriene s-au diminuat
    cu 20%.


    Nici comerțul maritim mondial nu evoluează sub auspicii mai favorabile. În
    comparație cu 2020, costul transportului de acest tip s-a multiplicat de cinci
    ori.


    Ucraina era al patrulea cel mai mare
    exportator de cereale din lume în sezonul 2020/21, potrivit datelor Consiliului
    Internațional pentru Cereale, iar majoritatea mărfurilor sale erau expediate
    via Marea Neagră. Vânzările de cereale din 2021 aduseseră Ucrainei 11,5
    miliarde de euro. Eforturile de ridicare a blocadei rusești au dus la rezultate limitate, după
    acordul mediat de președintele Turciei, iar Agenția ONU pentru Agricultură și
    Alimetație estimează că, în acest an, aproximativ 181 de milioane de oameni din
    41 de țări s-ar putea confrunta cu o criză de alimente sau chiar cu foametea,
    din cauza războiului din Ucraina.




    Infografic:

    https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/how-eu-countries-are-addressing-the-global-food-crisis/

    Totodată transportul pe calea ferată a fost afectat,
    ucrainenii încercând să transporte cereale, dar și alte bunuri, utilizând
    tranzitul prin România sau Polonia. Una dintre problemele care îngreunează mult
    transportul feroviar este diferența de ecartament dintre Ucraina și țările
    vecine. De exemplu, în Polonia ecartamentul este de aproximativ 140 cm, în timp ce Ucraina
    îl moștenește din epoca sovietică și are 150 cm. De exemplu, la 12 mai, peste
    24.000 de vagoane încărcate cu grâu, ulei, metal, produse chimice și cărbune
    erau în așteptare la frontierele cu Polonia, Ungaria, România, Moldova și
    Slovacia.


    Să adăugă, și faptul că transportul feroviar de mărfuri
    pe axa China-Europa pare complicat și riscant. Rețeaua ucraineană este puternic
    afectată. Totodată, chiar dacă trenurile pot trece încă prin Belarus, aliat al
    Rusiei, sancțiunile internaționale ar putea duce spre o întrerupere a
    traficului prin această țară.


    Transportul rutier a fost și el lovit. În martie 2022,
    peste 100.000 de șoferi ucraineni lucrau în transportul internațional, angajați
    mai ales de societăți poloneze și lituaniene, unde reprezentau 30% din
    personal, potrivit unei estimări a federației germane de logistică BGL. Mulți
    dintre aceștia s-au întors în țară pentru a lupta.


    Totodată, închiderea frontierelor are un impact major, la
    unele posturi de frontieră se așteaptă zile întregi.


    Parlamentul European a adoptat o rezoluție la 5 mai 2022 privind consecințele
    războiului ilegal de agresiune dus de Rusia în Ucraina, cu multiple consecințe
    asupra sectoarelor transport și turism ale Uniunii.


    Politica Uniunii Europene în materie de transport își propune să mențină
    mobilitatea economiei europene, prin dezvoltarea unei rețele moderne care să
    conducă la deplasări mai sigure și mai rapide, punând accent pe soluții
    durabile și digitale.


    Transportul a
    fost și rămâne unul dintre pilonii integrării europene, care asigură libera
    circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor. Ponderea în economia UE
    este de 9%, potrivit site-ului https://european-union.europa.eu




  • Regulamentul UE pentru un mediu online mai sigur și mai responsabil a intrat în vigoare

    Regulamentul UE pentru un mediu online mai sigur și mai responsabil a intrat în vigoare


    Tehnologiile digitale au schimbat viața oamenilor, nu doar în ceea ce privește comunicarea, ci au impact în felul în care trăim, muncim, creăm.


    Infografic: Valorile UE în nucleul tranziției digitale


    https://www.consilium.europa.eu/fr/infographics/digital-europe/



    La 16 noiembrie a intrat în vigoare Regulamentul privind serviciile digitale, document conținând noul set de norme de referință ale UE pentru un mediu online mai sigur. Astfel, Uniunea susține protejarea drepturilor utilizatorilor și crearea unor condiții concurențiale echitabile pentru companii.


    Regulamentul se aplică tuturor serviciilor digitale prin care consumatorii sunt puși în legătură cu furnizorii de bunuri, servicii sau conținut online.


    Normele actuale prevăd noi responsabilități menite să limiteze răspândirea de conținut și de produse ilegale online, să asigure o protecție reală minorilor și să ofere o mai mare libertate de alegere și informații mai valoroase utilizatorilor.


    De ce avem nevoie de aceste reguli ? Dezvoltarea exponențială a serviciilor digitale are un impact major asupra vieților noastre. Suntem martori la apariția a numeroase noi modalități de comunicare, de cumpărare sau de acces la informații online, în continuă schimbare. Din acest motiv, legislația europeană trebuie să țină pasul cu aceste schimbări.


    Au fost multe dispute cu uriașele platforme digitale, cum ar fi Google, Facebook sau Amazon. Un exemplu : zeci de media din toată lumea au reclamat monetizarea conținutului lor de către acestea. Poziția dominantă la care au ajuns giganții digitali le oferă avantaje enorme față de concurenți, dar și o influență inerentă asupra democrației și economiei. Ele au devenit și motoarele de inovare ale viitorului.


    Noul regulament își propune să implementeze un grad sporit de responsabilitate și supraveghere. Platformelor cu mai mult de 45 de milioane de utilizatori le sunt impuse obligații suplimentare, de exemplu vor trebui să efectueze evaluări anuale prin care să determine dacă aduc prejucii prin serviciile lor, cum ar fi expunerea la bunuri sau conținuturi ilegale sau diseminează dezinformărea. Totodată, vor trebui să vegheze la respectarea drepturilor fundamentale, la protejarea datelor cu caracter personal, la libertatea și pluralismul mass-media online, precum și la drepturile copiilor.


    O veste bună pentru utilizatori, în sensul protejării libertății de exprimare : vor putea contesta deciziile arbitrare de moderare a conținutului luate de platformele online. Astfel, utilizatorii pot adresa direct plângeri platformelor, pot alege un organism extrajudiciar de soluționare a litigiilor sau pot introduce căi de atac în instanță.


    Regulamentul menționat vine cu o prevedere foarte curajoasă de supraveghere publică a platformelor online în întreaga Uniune. Comisia Europeană este îndrituită să supravegheze în mod direct platformele și motoarele de căutare online foarte mari. Totodată, fiecare stat membru va trebui să desemneze un coordonator al serviciilor digitale, fiecare având ca responsabilitate supravegherea platformelor și motoarelor de căutare foarte mari, dar și a altor entități care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului privind serviciile digitale. Coordonatorii naționali și Comisia Europeană vor colabora prin intermediul unui Comitet european pentru servicii digitale. De asemenea, va fi instituit un mecanism de cooperare la nivelul UE între autoritățile naționale de reglementare și Comisie. În sprijinul acestor activități, Comisia Europeană înființează un Centru european pentru transparența algoritmilor.


    În termen de 3 luni, platformele vor trebui să raportezenumărul de utilizatori finali activ, pe baza cărora vor fi clasificate.


    Reamintim că la 15 decembrie 2020, Comisia a prezentat propunerile de Regulament privind serviciile digitale și de Regulament privind piețele digitale.





  • Migrația, o problemă fierbinte pentru blocul comunitar

    Migrația, o problemă fierbinte pentru blocul comunitar


    Problema migrației în Europa a revenit acut în actualitate, în contextul în care Franţa şi Italia au schimbat replici dure referitoare la cine anume ar trebui să preia miile de migranţi care traversează Marea Mediterană. Disputa s-a accentuat după ce Italia a refuzat primirea navei Ocean Viking, administrată de organizația neguvernamentală SOS Mediterranée, cu aproximativ 230 de migranţi salvaţi pe mare, care a ancorat, în final, în sudul Franței la 11 noiembrie. Franța a acuzat noul guvern de dreapta de la Roma că a rupt o legătură de încredere cu Parisul și a încălcat legile internaționale privind garanțiile pentru migranți. De asemenea, Franţa a mai spus că nu va mai primi 3.000 de migranți, pe care se angajase anterior să îi accepte din Italia, potrivit Reuters.



    Europa este asaltată de migranți, în special pe ruta Mediteranei Orientale (care ajung mai întâi în Grecia, Cipru și Bulgaria), pe rutele occidentale – Mediterana Occidentală (migranții ajung în Spania inițial) și Africa Occidentală (cu sosiri în Insulele Canare) -, ca și pe ruta Mediteranei Centrale (intrări pe cale maritimă în Italia și Malta). Evoluția acestor intrări, din 2015 și până în octombrie 2022, este reprezentată în infograficele următoare, realizate de Frontex și Ministerul de Interne al Spaniei:


    https://www.consilium.europa.eu/en/infographics/migration-flows/



    Totodată, războiul din Ucraina va continua să accentueze această problematică, mai ales după schimbarea de paradigmă a atacurilor Federației Ruse, concentrate în ultimele săptămâni pe infrastructurile critice ale Kievului, care au lăsat în beznă și în frig milioane de oameni. Pe măsură ce iarna își va intra în drepturi, Europa va trebui să gestioneze noi fluxuri de mame și copii ucraineni care fug de război. Directorul celei mai mari companii private de energie din Ucraina, DTEK, Makism Timcenko, a sugerat, la 19 noiembrie, într-un interviu pentru BBC, că oamenii care își permit să se pregătească să plece din țară înainte de instaurarea frigului crâncen. Anterior, guvernul le-a cerut ucrainenilor din străinătate să nu se întoarcă acasă din cauza deficitului de energie, însă nu le solicitase oamenilor să plece din țară. Și ONU a avertizat în legătură cu posibila declanșare a unui dezastru umanitar.



    Potrivit datelor furnizate de Organizația Internațională pentru Migrații, o persoană din 30 este un migrant. În 2020, numărul de migranți internaționali în toată lumea era estimat la 281 de milioane de oameni, ceea ce înseamnă 3,6% din populația mondială.



    După vârful migratoriu din 2015, Uniunea Europeană a adoptat o Agendă europeană privind migrația și lucrează, în prezent, la un nou pact pentru migrații și azil care să îmbunătățească gestionarea fluxurilor migratorii.



    Trebuie să remarcăm că au fost făcuți pași importanți pentru gestionarea comună a provocării migratorii. Uniunea Europeană a reformat instituții cheie, cum sunt Biroul European de Sprijin pentru Azil sau Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Paza de Coastă (Frontex).



    Adoptarea, în decembrie 2018, a Pactului Global privind Migrația, care promovează migrații sigure, ordonate și regulate, a constituit un pas important pe scena internațională, creând un cadru de cooperare care recunoaște că nici un stat nu poate gestiona singur criza migrațiilor.



    La 19 ianuarie 2022, noua Agenție a Uniunii Europene pentru Azil și-a început activitatea și va trebui să facă față provocărilor în creștere, determinate de criza energiei și de războiul de uzură din Ucraina.


  • Uniunea Europeană mizează pe economia circulară

    Uniunea Europeană mizează pe economia circulară

    Termenul economie circulară este utilizat în spațiul public național, dar
    și european, din ce în ce mai frecvent. Dar ce înseamnă economie circulară? În
    rezumat, o reducere la minimum a deșeurilor. Materialele din care sunt compuse
    obiectele la care vrem să renunțăm pot fi utilizate pentru o nouă producție, o
    dată sau de mai multe ori, prelungind ciclul de viață al produselor și creând o
    valoare adăugată mai mare.


    Acest mod de producție și consum, care presupune reutilizarea, repararea,
    renovarea și reciclarea materialelor, este diferit fundamental de modelul
    ecomic tradițional, cu o filosofie
    linerară, care presupune aruncarea a ceea ce consumăm.


    Reducerea la minimum a deșeurilor va ajuta Uniunea Europeană să fie mai puțin
    dependentă de resursele naturale din afara continentului, să se focalizeze pe
    utilizarea unor produse care nu sunt nocive pentru mediu, să recicleze,
    reintroducând deșeurile în circuitul economic, și să creeze noi locuri de
    muncă, datorită perspectivelor comerciale, inovării și stimulării
    competitivității în Uniune.




    Infografic

    infografic


    Sursa: europarl.europa.eu/news/ro/headlines/economy/




    Știm cu toții că populația lumii crește, în urmă cu câteva zile am atins 8
    miliarde, iar resursele naturale sunt limitate. Semn al încetinirii
    demografice, va fi nevoie de 15 ani pentru a ajunge la 9 miliarde în 2037. ONU
    prevede un vârf de 10,4 miliarde în anii 2080 şi o stagnare până la
    sfârşitul secolului.


    Totuși, în 2022, omenirea consumase deja toate resursele pe care Terra le
    poate produce în acest an fără să se epuizeze, la 28 iulie – după cum au
    prevenit Global Footprint Network și WWF
    (Worlf Wide Fund for Nature). Câteva exemple și pentru țara noastră. În
    2021, România își consumase cota de resurse naturale încă din 21 iunie, în timp
    ce în 2020 le terminase pe 11 iulie, iar în 2019 pe 12 iulie, după cum estima
    WWF. În rezumat, omenirea folosește, de
    fapt, cu 74% mai mult decât ceea ce pot regenera ecosistemele planetei.




    Uniunea Europeană este foarte preocupată de subiect, o dovadă fiind că în
    prima jumătate a acestui an Președinția franceză a Consiliului UE l-a ridicat
    la nivel de prioritate. Tranziția devine urgentă:


    Mai mult de 90% din pierderile din zona biodiversității și a stresului
    hidric provin din extragerea și transformarea resurselor. Și știm că jumătate
    din emisiile totale cu efect de gaz de seră provin din extragerea și
    transformarea resurselor,
    a reamintit
    Franz Timmermans, vicepreședintele Comisiei europene care administrează Pactul
    Verde, într-o declarație preluată de Euractiv
    la 3 martie 2022.


    Lupta împotriva încălzirii climatice are deci o legătură directă cu
    economia circulară. La 19 noiembrie s-a încheiat ediția COP 27, Conferința
    Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice,
    condusă de secretarul general al ONU, António Guterres, la Sharm
    el-Sheikh, la Marea Roșie, în Egipt, care a reunit aproape 200 de lideri
    mondiali, șefi de stat și de guvern. Rezultatele întâlnirii au fost modeste,
    dar acordul a întărit angajamentele de a limita creşterea temperaturii globale
    la pragul critic de 1,5 grade Celsius. De asemenea, Statele Unite au comunicat
    că lucrează asupra propunerilor la summitul climatic al ONU, pentru a ajuta
    ţările în curs de dezvoltare să facă faţă costurilor dezastrelor climatice.


    În ultimii trei ani, Comisia Europeană a făcut pași hotărâți pentru
    administrarea acestei problematici. În martie 2020 a prezentat Planul de
    acțiune pentru economia circulară, având ca scop proiectarea mai durabilă a produselor
    și reducerea deșeurilor. În februarie 2021, Parlamentul European a adoptat o
    rezoluție privind acest plan, solicitând ca până în 2050 să se ajungă la o
    economie complet circulară. În martie 2022, Comisia a prezentat primul pachet
    de măsuri vizând accelerarea tranziției la economia circulară. Pașii propuși
    sunt următorii: tranziția verde, care să fie realizată de toți consumatorii,
    aplicarea unei strategii pentru materiale textile durabile și o revizuire a
    legislației privind materialele de construcție.