Radio România Internațional

Author: Cristina Ghelasie

  • Ce am învăţat după pandemia Covid 19?

    Ce am învăţat după pandemia Covid 19?

    Am învățat lecții diferite, spune un epidemiolog, șef de secție la un spital public din România. Ca oameni, am învățat să fim mai atenți la nevoile celorlalți, pentru a-i proteja de boală, medicii au învățat să comunice mai bine cu pacienții, iar autoritățile au avut și ele o lecție de învățat din asta, aceea că trebuie să investească mai mult în sănătatea populației, prin programe de prevenție, și nu tratând cu întârziere pacienți cu boli grave. Dar am învățat și că avem nevoie de educație medicală, care să înceapă chiar de jos, din băncile școlii.

    A_nurse_with_a_vaccine_©_European_Union_2020_EC
    A_nurse_with_a_vaccine_©_European_Union_2020_EC

    Mai mulți elevi de liceu și de gimnaziu din România spun că au învățat cât de importantă este libertatea, libertatea de a ieși cu prietenii și de a petrece timp cu familia, lucruri pe care nu le mai puteau face în pandemie. La rândul lor, adulții susțin că au învățat că trebuie să se informeze mai bine și să nu ia totul de-a gata. Iar îngrădirea unor drepturi, precum libertatea de a ieși din casă, a venit și cu un preț…, unii dintre ei au devenit mai comozi, fac mai puțină mișcare și nu mai au încredere în sistemul medical.

    Învățăturile rămase după pandemie nu au privit doar statul român, care a avut de gestionat o stare de urgență, ci și marea familie europeană. Însă provocările Uniunii Europene nu se opresc la pandemii, cu un război la granițele ei și cu amenințări radiologice și nucleare. Poate Uniunea Europeană să țină aceste lucruri sub control?

    Cristina Ghelasie, de la Radio România Constanţa, a discutat despre toate aceste aspecte cu medicul epidemiolog Irina Dumitru, cu medicul neurolog Any Axelerad şi cu europarlamentarul Cristian Buşoi.

  • Generația Z: Nu înțeleg politica, dar o să merg la vot

    Generația Z: Nu înțeleg politica, dar o să merg la vot

    România își cheamă anul acesta alegătorii la urne de mai multe ori. În 2024 alegem primarii, parlamentarii, președintele și pe cei care ne vor reprezenta în Parlamentul European. Primele alegeri sunt programate în 9 iunie.

    Trebuie să cunoaștem politică, pentru a putea vota?

    Cât de bine înțeleg tinerii sistemul politic actual? Sunt ei cu adevărat interesați de procesul electoral sau oferă răspunsuri neutre, ca să nu fie judecați ulterior pentru alegerile politice pe care le fac?

    De unde ar trebui să învețe tinerii despre cum se conduce o țară, cum funcționează instituțiile statului și cum ajung acolo politicienii?

    Să fie familia cea mai bună sursă sau școala?

    Răspund la întrebări câțiva studenți, un elev de liceu, Răzvan Pantelimon – lector universitar doctor la Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității Ovidius și un politician – eurodeputatul Vlad Gheorghe.

  • Pescuitul si protejarea ecosistemelor marine

    Pescuitul si protejarea ecosistemelor marine

    Pescarii din România au în față o nouă provocare, cel mai recent plan de acțiune pentru protejarea și refacerea ecosistemelor marine încurajează pescuitul tradițional, concomitent cu reducerea utilizării combustibililor folosili în navigație. Între timp, autoritățile din orașul port Constanța au pus gând rău adăposturilor pescărești de la malul Mării Negre, pe care le-ar vrea demolate până la debutul sezonului estival.



    Cum se văd lucrurile la nivelul Comisiei Europene din perspectiva comisarului euroepan de mediu, Virginijus Sinkevičius și cum stau ele, de fapt, la nivel local, conform dialogului avut cu Sorin Mănăilă, președintele Federației ROMFISH, care reprezintă interesele pescarilor de la Marea Neagră, şi cu europarlamentarul Carmen Avram, membru supleant în Comisia de Pescuit și Acvacultură a Parlamentului European?



  • Generația Z: Migranții minori în UE

    Generația Z: Migranții minori în UE

    Creşterea costului vieţii, criza climatică şi pandemia de COVID-19 stau la originea creșterii alarmante a numărului de copii expuși riscului de sărăcie, potrivit unui raport al Organizaţiei Salvaţi Copiii.



    Cei care provin din familii de imigranţi, copiii fără acte şi cei neînsoţiţi sunt printre cei mai afectaţi, arată același raport. În Italia, spre exemplu, peste 32% dintre migranţi trăiesc în sărăcie, în comparaţie cu doar 7,2% dintre cetăţenii italieni.



    Instituţiile europene s-au angajat să finalizeze Pactul european pentru Migraţie şi Azil, până în prima jumătate a anului 2024. Doar că, în timp ce Comisia Europeană consideră că numai un asemenea pact ar putea rezolva provocările valului migrator, iniţiativa este privită cu reticență de unele state membre, în contextul mecanismelor de redistribuire a refugiaţilor.



    De mai bine de un an, România face față unui val important de refugiați din Ucraina, care și-au părăsit țara după invazia rusă.



    Numai anul trecut, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări, au fost înregistrate peste 12.000 de cereri de azil, cele mai multe, aproximativ 4.500, depuse de cetățenii din Ucraina. Iar aproape 900 de minori din Ucraina, care au ajuns aici fără părinți, au primit protecție temporară în România.



    De la declanșarea războiului și până la sfârșitul lunii februarie 2023, au intrat legal în România aproape 750.000 de minori ucraineni, conform datelor furnizate de Poliţia de Frontieră.



    Despre nevoile copiilor și adolescenților din Ucraina, care au ajuns în România, după războiul declanșat în țara lor, vorbim în cadrul podcastului Gen Z, împreună cu trei mame, refugiate din Ucraina, Alexandra Crivilaru, coordonator al unui centru pentru refugiați din Constanța și eurodeputatul român Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European.



  • Poluarea digitală. Cât rău poate face un simplu Like

    Poluarea digitală. Cât rău poate face un simplu Like

    În lumea digitală, la fel ca în natură, există o cantitate imensă de deșeuri, de la e-mailuri inutile, fișiere și aplicații neutilizate, până la duplicatele de fotografii. Toate sunt considerate deșeuri digitale și reprezintă o nouă sursă de poluare.



    O fotografie sau un e-mail nu poluează mult, însă faptul că toți facem asta în fiecare zi lasă o amprentă asupra mediului.



    Digitalizarea reprezintă aproape 4% din emisiile de gaze cu efect de seră, iar ritmul de utilizare a internetului este în creștere și este de așteptat ca, până în 2025, acest procent să se dubleze.



    Care ar fi deșeurile digitale la care ar trebui să renunțăm, ce ștergem și ce păstrăm într-un dispozitiv electronic și pentru cât timp, cum putem opri dependența de internet și dorința de a avea noi gadget-uri, dar și ce le spunem copiilor noștri că trebuie să facă atunci când comunică pe o rețea de socializare.



    Tema acestui podcast sub genericul Green Deal este poluarea digitală. Cristina Ghelasie a discutat cu doi jurnaliști specializați în domeniul IT, cu un activist de mediu și cu eurodeputata Ramona Strugariu, membră a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European.



  • Cine este Generația Z

    Cine este Generația Z

    Pentru unii, Generația Z înseamnă copiii care s-au născut cu tableta în mână, pentru alții, ea este aerul nou din politică, iar pentru o altă categorie de persoane, Generația Z înseamnă liberă exprimare și drepturi, pe care vor să le apere.



    Ce idealuri au tinerii din România, care fac parte din Generația Z, ce le place să facă și ce nu, care sunt lucrurile în care cred și drepturile pentru care militează?



    Răspundem la aceste întrebări și găsim altele noi în podcastul EuranetPlus, lângă președinta Asociației Elevilor Constanța, Ariana Dudună, care la doar 17 ani, luptă pentru drepturile elevilor din Constanța și a câștigat deja o bătălie.



    Datele unui Eurobarometru arată că, printre preocupările tinerilor, sistemul de educație reprezintă una dintre principalele provocări, alături de situația economică, șomajul, locuințele și mediul înconjurător.



    Să nu uităm că o treime dintre copiii din România ai Generației Z nu au acces la internet, iar 40% dintre ei sunt analfabeți funcțional.



    Ce ați făcut în ultima săptămână pentru tinerii din România?



    Răspunde deputatul european Nicolae Ștefănuță, membru al Parlamentului European din 2019. El consideră că sărăcia și lipsa de posibilități materiale, iar mai nou sănătatea mintală sunt principalele provocări ale tinerilor din România. Totodată, eurodeputatul apreciază că avem de învățat de la cei din Generația Z faptul că sunt mai deschiși față de lume, acceptă cu ușurință provocările și au o deschidere mai mare față de echitate și libertate.



    Generația Z nu sunt doar copiii de pe TikTok, sunt și cei care nu au acces la internet, mamele minore, dar și tinerii care luptă pentru principiile în care cred și pentru drepturile lor.




  • Proiecte europene pentru educaţie preşcolară: jocuri de masă reinventate pentru copii şi oameni mari

    Proiecte europene pentru educaţie preşcolară: jocuri de masă reinventate pentru copii şi oameni mari

    Cine nu a auzit de Nu te supăra frate! sau de Piticot, jocuri ale copilăriei, care
    au fost treptat uitate şi înlocuite cu unele pe tabletăsau
    calculator? Educaţia românească şi-aextins
    graniţele, printr-un proiect european, iar şapte cadre didactice din Constanţa
    au fost trimise la perfecţionare în mai multe state
    europene. Intenţia a fost aceea ca, la final, să redeschidăîn elevi pofta jocurilor de grup, desfăşurate la
    grădiniţă sau acasă, în familie.



    Cu ajutorul acestui
    program, copiii români de vârsta grădiniţei au reuşit să înveţe formule de
    salut în limbile engleză şi franceză, în cadrul întâlnirilor on-line cu alţi copii din ţările europene partenere, spune managerul de
    proiect, profesor Nicoleta Savu. Dar, poate cel mai important rezultat a fost
    crearea unui joc de masă, care să îi adune pe copii şi să le dezvolte apetitul
    pentru cunoaştere.


    Prof.
    Nicoleta Savu, manager proiect Erasmus+:
    România
    a fost responsabilă pentru crearea unui joc de masă, ce se numeşte Călătoria
    Furnicii,
    furnica ce pleacă dintr-o
    ţară, călătoreşte prin toate ţărilepartenere proiectului şi învaţă despre
    tradiţiile, obiceiurile, despre costumul popular, despre aspectele culinare ale
    ţării respective. Este un joc de masă, ce adună un grup de prieteni, care poate
    să fie de aici, de la grădiniţă, poate să fie un grup de prieteni de acasă sau
    poate să fie chiar şi familia strânsă în jurul acestui joc de masă. El a fost
    testat pe copiii de la noi din grădiniţă, iar răspunsul din partea părinţilor
    şi a copiilor a fost extraordinar de mare.


    Proiectul TREE, parte a Erasmus+, reprezintă, de fapt, abrevierea
    pentru tradiţii, obiceiuri, sărbători actuale şi istoria popoarelor europene. Cu
    aproape 11.000 de Euro, proiectul a prins viaţă în 2016 şi se va încheia în
    august 2018. Banii au fost folosiţi pentru perfecţionarea cadrelor didactice
    peste hotare, care vor putea aplica abilităţile dobândite în grădiniţe din
    Constanţa. Conferinţa finală a proiectului european a venit cu o expoziţie de
    picturi create de copii, o carte senzorială, un e-Book despre aventurile unei furnici şi un film despre multiculturalitatea Dobrogei.
    Cadrele didactice, sosite la Constanţa din toată ţara, au fost interesate de aplicarea
    unui program european similar. Directorul Şcolii Gimnaziale nr. 1 din Limanu,
    Gela Ivaşcu.


    Gela
    Ivaşcu, director Şcoala Gimnazială nr. 1 Limanu:
    Cred că cel mai important este timpul, pentru că nu ai o
    echipă, care să aloce efectiv timp pentru scrierea şi implementarea unui
    asemenea proiect. În acelaşi timp, acel cadru didactic trebuie să aibă grijă de
    copiii de la grupă, trebuie să aibă documentele completate la zi, iar
    suplimentar cred că după 12 noaptea trebuie să lucreze şi la proiectul Erasmus.
    Pe piaţa formatorilor există tot felul de cursuri, în care, zic ei, că te iniţiază
    să scrii astfel de proiecte, dar cred că cel mai concret înveţi pas cu pas. Bănuiesc
    că nimeni nu a obţinut din prima, aplicând pentru un proiect să-l şi câştige. Perseverenţa şi
    informarea personală, astea duc la un succes.


    Poate că acesta este doar un pas, dar câtă
    vreme proiectul grădiniţei din Constanţa a reuşit să adune, la o conferinţă, zeci
    de profesori din România, jocurile pentru copii nu vor fi uitate. Partenerii
    europeni ai Proiectului Erasmus+ sunt
    Bulgaria, Polonia, Ungaria, Turcia şi România.


  • Cum scăpăm de plastic. De la directiva UE, la comportamentul consumatorului

    Cum scăpăm de plastic. De la directiva UE, la comportamentul consumatorului

    Ca să prevenim consumul de plastic trebuie să ne uităm în primul rând la consumul propriu, apoi la ceea ce putem produce singuri acasă.



    Irina Breniuc, reprezentant ONG #ZeroWasteRomânia: “Atunci când facem cumpărăturile, înainte de a porni spre supermarket, ar trebui să ne gândim “Ce am nevoie?”, astfel încât eu să-mi iau de acasă nişte recipiente, care să mă ajute pe mine să transport alimente vrac şi să mă întorc acasă doar cu recipientele cu care am plecat, fără să generez deşeuri. Apoi, la produsele cosmetice, de exemplu, la produsele de îngrijire personală sau la produsele de curăţenie, există reţete pe internet cum le poţi fabrica singur, reducând, în acest fel, impactul pe care l-ar avea asupra sănătăţii”



    Dacă aceasta este soluţia la nivel personal, în propria locuinţă, avem nevoie şi de soluţii mai ample. Este ştiut că, în calitate de cetăţeni europeni, putem cere autorităţilor să dezvolte soluţii pentru a evita generarea plasticului.



    Orice primărie poate acorda finanţări, prin scheme de ajutor de stat, magazinelor vrac sau atelierelor de reparaţii, spun ONG-urile de mediu. Cu alte cuvinte, ar fi o revenire la vechile meşteşuguri tradiţionale, fără a uita de rolul esenţial al municipalităţii în implementarea colectării separate a deşeurilor la sursă.



    În încercarea de a reduce poluarea, Comisia Europeană a propus interzicerea a 10 produse de unică de folosinţă din plastic. Până la aplicarea efectivă a măsurilor anti-plastic, mai avem de aşteptat, lucru acesta se poate întâmpla abia după 6 ani de la transpunerea directivei în legislaţia naţională.



    Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, avertiza: “Dacă vrem să facem ceva în privinţa utilizării plasticului, interzicerea lui nu este o soluţie. Aşa că mai bine am dezvolta o economie, unde va fi profitabil pentru toată lumea să refolosească plasticul. Ceea ce vreau să vă propun este: “Schimbaţi-vă obiceiurile!” Şi am să vă ofer un exemplu banal: mulţi dintre voi aveţi copii, cum am şi eu, dacă le explicaţi copiilor voştri că atunci când folosesc un pai din plastic, nu este nevoie decât de câteva secunde ca să fie produs şi… cât îl vor folosi? … poate 5-10 minute, pentru ca apoi să fie nevoie de 500 de ani pentru a se descompune. Dacă îi spuneţi asta copilului vostru, sigur nu va mai dori paie, va căuta altceva.”



    Următorul pas a fost interzicerea producerii pungilor din plastic cu mâner, lucru care se aplică în România de la 1 iulie, iar de la 1 ianuarie 2019 nu vom mai vedea asemenea pungi nici în supermarketuri.




  • Fonduri europene pentru dezvoltarea comunităţilor de pescari din Mangalia

    Fonduri europene pentru dezvoltarea comunităţilor de pescari din Mangalia

    În
    Marea Neagră nu se pescuieşte foarte mult, dar România poate face din pescuit o
    industrie profitabilă, dacă va finanţa masiv acvacultura    , consideră eurodeputatul
    Norica Nicolai, membru în Comisia de Pescuit a Parlamentului European. Luna
    trecută, Asociaţia Flag Mangalia
    Litoral     a pus la bătaie 2 milioane de euro, din fonduri europene, pentru a
    ajuta comunităţile locale de pescari să se dezvolte şi să creeze locuri de muncă    .


    Interesul
    românilor pentru consumul de peşte şi de fructe de mare a crescut constant în
    ultimii ani. Potrivit procesatorilor din domeniu, anul trecut, consumul pe cap
    de locuitor a depăşit 6 kilograme.


    Este
    motivul pentru care autorităţile din Mangalia s-au gândit să dezvolte
    oportunităţi de afaceri pentru tinerii care vor să se apuce de pescuit, explică
    preşedintele Asociaţiei Flag Mangalia Litoral, Claudiu Robe: La nivel
    de Marea Neagră, în anii anteriori, noi am avut o flotă de pescuit
    foarte mare, care, ulterior, din cauza lipsei facilităţilor şi interesului
    naţional, a dispărut efectiv. Şi, atunci, venim în sprijinul asociaţiilor de
    pescari şi pescarilor cu aceste măsuri şi forme de finanţare pentru sectorul de
    pescuit.



    Două milioane de euro sunt oferite investitorilor locali
    prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020    . O
    atenţie mai mare ar trebui acordată sectorului acvaculturii,
    pentru a atrage mai mulţi bani europeni, este de părere eurodeputatul Norica
    Nicolai, membru în Comisia de Pescuit a Parlamentului European.


    NORICA NICOLAI, eurodeputat: Pescuim
    foarte puţin la Marea Neagră, iar eu doresc să pescuim şi mai mult
    în ceea ce priveşte rapanele, pentru că, aici, din păcate, în mod greşit statul
    român a impus o cotă. În viziunea europeană şi a politicii de pescuit, rapanele
    nu sunt protejate, sunt nişte specii invazive, care chiar trebuie curăţate din
    mare, pentru a da şansa celuilalt stoc să se regenereze. Să ştiţi că la mare,
    în zona Constanţa, sunt deja fabrici care prelucrează aceste rapane, sunt
    fabrici care exportă foarte mult, văd că şi pe litoral rapanele sunt destul de
    solicitate de către consumatori.



    Primele oportunităţi de afaceri s-au arătat chiar de la lansarea proiectului. Luigi
    Cioranu are deja o fermă piscicolă în comuna 23 August şi este interesat să-şi
    extindă afacerea cu o hală de creştere a crustaceelor.


    LUIGI CIORANU: Finanţarea ne va ajuta să facem o hală
    superintensivă de creştere a crustaceelor, pentru că, după cum se vede, în
    momentul de faţă, în afară de
    hamsie şi alte specii nu se găseşte nimic autohton. Problema este că pentru a
    face acvacultură la nivel înalt este nevoie de finanţare şi este nevoie de
    răbdare.



    Depunerea proiectelor a început la 1 iunie 2018, iar primii bani ar putea
    ajunge în România până la sfârşitul acestui an    .


  • Implementarea legislaţiei europene pentru persoanele cu intoleranţă la gluten

    Implementarea legislaţiei europene pentru persoanele cu intoleranţă la gluten

    În
    România, sunt aproximativ 80.000 de persoane, adulţi şi copii, diagnosticate cu
    Intoleranţă permanentăla
    gluten sau Boală Celiacă    , iar la nivel mondial se apreciază că 1% din populaţie
    ar suferi de această boală. Şi, cu toate acestea, în legislaţia noastră nu
    există o încadrare pentru aceşti oameni. Luna Mai a fost declarată la nivel
    mondial Luna Bolii Celiace, iar în România se fac demersuri pentru adaptarea
    legislaţiei la cea europeană.



    La
    Constanţa, 39 de copii se află în evidenţele Spitalului Judeţean de Urgenţă,
    după ce au fost diagnosticaţi cu Boală Celiacă, iar unii dintre ei chiar de la
    vârsta de un an. Numărul lor poate fi mult mai mare, spun specialiştii, care
    afirmă că boala este subdiagnosticată din cauza slabei informări.


    În
    ţări precum Italia, Slovacia şi Marea Britanie, minorii beneficiază de testări
    gratuite, bani pentru alimente şi cantine speciale în şcoli şi în spitale.


    În
    România, ca să primească o alocaţie dublă, părinţii trebuie să declare că au un
    copil cu handicap    .


    Boala
    celiacă este o boală autoimună    , care are peste 300 simptome şi afecţiuni
    asociate, printre care: dureri abdominale, vărsături, dar şi manifestări
    extradigestive, precum scădere în greutate, statură mică, eroziuni ale smalţului
    dentar, pubertate întârziată şi
    anemie.


    Dr.
    Adriana Bălaşa, medic specialist în gastroenterologie pediatrică: După confirmarea diagnosticului de boală celiacă este
    necesară instituirea dietei fără gluten pentru toată viaţa. Sunt excluse toate
    produsele pe bază de grâu, pâine, paste făinoase, prăjituri, covrigi. Problema
    este că glutenul se află şi în unele alimente la care nu ne gândim la început,
    precum mezeluri, îngheţată, ciocolată, bomboane, mixuri de condimente, sosuri
    şi dressing-uri pentru salate, în unele produse cosmetice conţin gluten, la fel
    şi unele medicamente pot avea gluten în compoziţie.





    Chiar dacă tratarea bolii nu presupune medicamente, regimul alimentar este
    costisitor şi ar fi nevoie de o alocaţie de hrană pentru aceşti copii. Produsele
    fără gluten pot fi şi de 4 – 5 ori mai scumpe decât cele obişnuite. Cei mai
    mulţi copii celiaci nu frecventează grădiniţa şi întâmpină probleme în momentul
    când ajung într-un spital în România, deoarece nu li se poate asigura o masă
    fără gluten.




    În Uniunea Europeană, există reglementări clare încă din 2014 cu privire la
    etichetarea produselor care conţin gluten    , dar şi o Directivă a Comisiei Europene
    din 2006, care interzice utilizarea ingredientelor cu gluten la fabricarea preparatelor
    pentru bebeluşi.




    Eurodeputatul Daciana Sârbu, vicepreşedinte al Comisiei pentru mediu,
    sănătate publică şi siguranţă alimentară din Parlamentul European: Peste tot în Uniunea Europeană, organizaţiile pacienţilor şi ale personalului medical ar trebui să creeze programe speciale pentru copii, pentru
    diagnosticarea timpurie a bolii. În Italia, de exemplu, autorităţile şi
    asociaţiile de specialitate au desfăşurat campanii de informare şi există şi în
    şcoli şi în spitale opţiunea fără gluten. În Marea Britanie, în unele regiuni,
    bolnavii pot primi gratuit alimente fără gluten, în baza unei prescripţii de la
    medic. În ultima perioadă, însă, odată cu situaţia ieşirii Marii Britanii din
    Uniunea Europeană s-a discutat despre tăierea acestor fonduri.



    România
    face acum primii paşi pentru implementarea legislaţiei europene referitoare la
    persoanele cu intoleranţă la gluten, iar o lege dedicată am putea avea abia peste
    doi ani.


  • Trasee turistice subacvatice în Marea Neagră

    Trasee turistice subacvatice în Marea Neagră

    150.000 de euro din
    fonduri europene     au fost cheltuiţi,
    în total, pentru ca turiştii care ajung la mare, vara aceasta, să poată
    descoperi trecutul acestor ţinuturi şi să le cunoască secretele ascunse în
    adâncuri. Toate rutele au plecare din Portul turistic Tomis Constanţa.





    Turiştii
    pasionaţi de scufundări nu mai trebuie să aştepte vara. Luna Mai este perfectă
    pentru o experienţă ca aceasta. Marea este mai rece, dar şi mai limpede, aşa că
    vizibilitatea este mai bună ca în toiul verii, când înflorirea algelor dă peste
    cap planurile scufundătorilor, explică specialiştii.


    Cercetătorii
    de la Institutul Naţional GeoEcoMar din Constanţa au reuşit, accesând fonduri
    europene în valoare de 150.000 de euro, prin Agenţia Europeană pentru Întreprinderi
    Mici şi Mijocii şi programul DG MARE    , să identifice 12 epave legendare şi să le
    aşeze pe o hartă turistică.
    Cei interesaţi vor putea astfel explora epavele You-Xiu, Sadu şi Paris, dar şi ruta
    distrugătorului Moskva,     poate
    şi cea
    mai spectaculoasă, după părerea scafandrului profesionist Mircea Popa: Epava Moskva, cea mai mare navă de război
    scufundată în zona românească în 1941 în momentul în care a lovit o mină, în
    timp ce se retrăgeau după o
    acţiune de bombardare a Constanţei, la 5 zile după declanşarea
    celui de-al doilea Război Mondial. Este o rută destul de lungă, 28,7 mile
    nautice, adâncimile celor două epave sunt mai mari, 45 de metri,
    amândouă.



    Proiectul
    a fost realizat în colaborare cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie
    Constanţa şi Institutul de Oceanologie al Academiei Bulgare din Varna, aşa că şi
    vecinii de la sud au pregătit o ofertă turistică bogată, spune cercetătorul bulgar
    Damian Damyanov: Nu putem spune cu certitudine câte epave
    sunt pe teritoriul Bulgariei, dar cu siguranță peste 1.000. Între Kaliakra şi Varna au fost scufundate peste 140 de
    nave.



    Pentru
    a elimina orice risc, turiştii pot
    face scufundări doar în prezenţa scafandrilor profesionişti şi numai după ce au
    trecut prin cursuri speciale. Partea cea mai grea le revine acum agenţilor
    economici, care trebuie să bată la uşa agenţiilor de turism, ca să includă
    aventura în oferta lor de vacanţă. Glicherie Caraivan, managerul de proiect al
    acestor rute: Ele sunt deja numai că trebuie descoperite, adresate
    turiştilor, prin agențiile de turism. Adică noi am făcut un
    transfer de cunoştinţe ştiinţifice, de know-how, iar acum aceste informaţii
    trebuie acceptate de agenţiile de turism




    Pentru
    cei care sunt doar pasionaţi de istorie, nu şi de scufundări, agenţii din
    turism s-au gândit să ofere o rută turistică de suprafaţă, care să
    includă vizitarea celor mai importante cetăţi din Dobrogea.


  • Fonduri europene pentru modernizarea căii ferate Curtici-Constanţa

    Fonduri europene pentru modernizarea căii ferate Curtici-Constanţa

    România se străduieşte de ani buni să-şi pună la punct infrastructura feroviară şi nu doar
    pentru transportul de marfă, cât mai ales pentru ca oamenii să călătorească mai
    bine cu trenul. 1,3 miliarde de euro sunt alocate de Comisia Europeană pentru
    refacerea Coridorului 4, Curtici – Constanţa. Aşa că, în câţiva ani, perspectiva de a ajunge cu trenul
    la Budapesta nu va mai suna la fel de rău.


    Lucrările
    la calea ferată se vor concentra pe creşterea vitezei şi pe siguranţa
    deplasării. De altfel, este o certitudine faptul că la finalizarea lor nu vom
    mai vedea treceri la nivel cu calea ferată semnalizate rudimentar, precum Crucea
    Sfântului Andrei şi poate nici gări fără panouri cu afişaj electronic. Dar,
    până atunci, mai trebuie lucrat la viteza de deplasare a trenurilor şi, ca ele
    să meargă mai repede, se va constui o linie ferată nouă pe anumite porţiuni.


    Iulian Bleotu, director Direcţia
    Investiţii CFR SA: Din fondurile alocate de Comisia Europeană se
    finanţează lucrările de reabilitare a Coridorului 4, începute în perioada 2007 – 2013 pe secţia de circulaţie
    Simeria -
    Sighişoara şi lucrările noi începute în anul 2017 între Simeria şi km 614.


    Până anul viitor, ar trebui să se circule mai
    bine pe sectorul Simeria – Sighişoara, însă pentru întregul tronson Constanţa – Curtici mai avem
    de aşteptat până în 2025, spune reprezentantul Căilor Ferate Române.
    Deocamdată, cu o altă
    investiţie europeană, s-a redus la două
    ore durata călătoriei
    cu trenul pe relaţia Bucureşti – Constanţa.


    Un
    alt sector care îi preocupă pe cei aflaţi la conducerea Căilor Ferate este cel
    al interconectării căi ferate – porturi la Dunăre şi Marea Neagră. Aici,
    România are planuri mari, deocamdată, pe
    hârtie.


    Iulian Bleotu, director Direcţia
    Investiţii CFR SA: Legătura
    cu portul urmează să fie abordată în perioada următoare. Am semnat un contract
    de finanţare în vederea unei revizuiri a lucrărilor care vor avea loc în Portul
    Constanţa şi unui alt acces, mai facil, al operatorilor feroviari în zona
    respectivă.


    Banii
    europeni din Fondul de Coeziune vor fi folosiţi şi la reabilitarea gărilor şi
    haltelor aflate pe tronsonul Radna – Sighişoara, la îmbunătățirea
    sistemelor de semnalizare şi la construirea infrastructurii adiacente.


    Iulian Bleotu, director Direcţia
    Investiţii CFR SA: Avem în
    plan finalizarea lucrărilor de reabilitare a podurilor şi podeţelor, a
    podurilor dunărene de pe braţul Borcea şi Cernavodă. De asemenea, avem în
    derulare studiul de fezabilitate pentru redeschiderea circulaţiei peste podul
    de la Grădiştea şi reabilitatea liniei de cale ferată Bucureşti – Giurgiu,
    precum şi un
    studiu de fezabilitate pentru electrificarea liniei de cale ferată Cluj -
    Episcopia Bihor.


    Pentru
    ca transportul pe calea ferată să devină alternativa la cel rutier ar trebui să
    avem nu doar siguranţă şi viteză atunci când ne deplasăm cu trenul, ci şi condiţii
    bune de călătorie.


  • Fonduri europene pentru o nouă linie electrica Cernavodă și Stâlpu

    Fonduri europene pentru o nouă linie electrica Cernavodă și Stâlpu

    Europa vorbeşte
    de mai multă vreme despre modernizarea economiei, prin Mecanismul pentru
    Interconectare    , de care amintea recent şi vicepreședintele Comisiei Europene, Maros
    Sefcovic    , responsabil pentru Uniunea Energiei.




    Realizarea liniei de înaltă tensiune, între localitățile Cernavodă și Stâlpu din România,
    proiect dezvoltat de compania naţională Transelectrica, este o dovadă în acest sens.




    Când va fi gata, linia electrică va duce la o
    aprovizionare mai sigură
    cu energie a consumatorilor din România şi la integrarea energiei
    eoliene din zona Dobrogea    , a declarat directorul general executiv al Transelectrica,
    Corina Popescu: Am obţinut
    un grant de 27 de milioane de euro. Pentru noi este un pas important în consolidarea zonei
    Dobrogea. Practic, realizarea liniei aduce beneficii în creşterea gradului de
    siguranţă în alimentarea consumatorilor din această regiune, dar nu numai, ci
    din toată ţara, scad congestiile în reţea, astfel reducându-se costurile şi
    pentru consumatorii finali.





    Desigur, asta nu înseamnă că, de mâine, românii vor plăti
    mai puţin pentru energia electrică consumată sau că vor uita de penele de
    curent, dar, cu siguranţă, banii europeni vor fi folosiţi pentru un consum mai
    eficient de energie şi pentru mai puţine pierderi pe reţea.




    Corina Popescu, Director General Executiv
    Transelectrica: Zona Dobrogea se caracterizeazăprintr-o producţie foarte mare (n.r. de energie electrică), producţie eoliană şi producţia celor două
    unităţi de la Cernavodă. Linia aceasta, practic, sprijină posibilitatea de a
    evacua această producţie de energie electrică
    din această zonă către regiunile din ţară, unde există consum, dar nu avem unităţi
    de producţie a energiei electrice.





    Noua linie de înaltă tensiune Cernavodă -Stâlpu va avea o
    lungime de 160 de kilometri şi va fi gata în anul 2020.





    Proiectul
    este primul dintre cele şase obiective de investiţii
    derulate de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica,
    obiective care se regăsesc pe lista proiectelor de interes comun privind
    infrastructura energetică, adoptată anul trecut de Comisia Europeană.


  • Situri arheologice din Dobrogea, valorificate turistic prin fonduri europene

    Situri arheologice din Dobrogea, valorificate turistic prin fonduri europene

    15 mii de cataloage cu
    informaţii şi fotografii şi tot atâtea DVD    -uri
    cu filme, din locuri încărcate de istorie, vor încerca să-i convingă pe turişti că Dobrogea înseamnă ceva mai
    mult decât plaje întinse cu nisip fin.



    Ruinele vechii cetăţi
    Callatis, în Mangalia, Histria, Tomis sau Adamclisi sunt mărturie a trecerii
    noastre peste timp. Cu pasiune şi răbdare, praful care s-a aşternut peste vestigii a fost dat la o
    parte.


    Despre acest demers
    vorbeşte Dănuţ Jugănaru, directorul general al Camerei de Industrie şi Comerţ
    Constanţa, unul dintre realizatorii proiectului LIMES, alături de Asociaţia
    Municipalităţilor dunărene Dunărea din Bulgaria.




    Ce ne-am dorit este să redescoperim pentru vizitatori aceste
    obiective aflate pe frontiera romană, în cadrul regiunii transfrontaliere
    România – Bulgaria. Un prim demers, în cadrul proiectului, a fost acela de a realiza
    un studiu preliminar, în care nişte istorici, arheologi s-au deplasat la
    fiecare obiectiv în parte, l-au identificat, au văzut cât de accesibil este
    drumul până la el, l-au fotografiat şi, până la urmă, toate aceste
    informaţii se găsesc în nişte cataloage şi în nişte broşuri.





    Toate sunt la dispoziţia
    touroperatorilor interesaţi şi vor fi de găsit chiar din această vară la Muzeul
    de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, spune cercetătorul Constantin
    Chera: Capidava, de exemplu, este una dintre cetăţile importante, care făceau parte din Limesul
    danubian. Pe de altă parte, civilizaţia antică este prezentă în marile cetăţi
    ale Dobrogei, la Histria, la Tomis, la Adamclisi, acolo unde găsim cele mai
    relevante elemente ale evoluţiei societăţii omeneşti şi viaţa culturală a
    acestor mari centre antice.





    43 de situri arheologice
    din România şi Bulgaria au fost aşezate pe harta turistică, datorită celor peste
    770 de mii de euro din fonduri europene şi a unei promovări multimedia în trei
    limbi: română, bulgară şi engleză.




  • Impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemului Mării Negre

    Impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemului Mării Negre

    De ce vedem din ce în mai des pe plajele româneşti meduze uriaşe, delfini tot mai aproape de ţărm sau lebede în golfurile Mării Negre? Explicaţia are legătură cu schimbările climatice la care asistăm în ultimii ani.

    De la seceta din sol, mediul marin poluat şi până la migraţia păsărilor, totul are legătură cu clima. Schimbările climatice reprezintă principala provocare a generației noastre. Comisarul european pentru Mediu, Karmenu Vella: Continuăm să pierdem biodiversitatea şi acest lucru are implicaţii foarte grave. Implicaţii privind capacitatea noastră de a sigura securitatea alimentară, calitatea vieţii noastre şi dezvoltarea socio-economică durabilă, dar are şi implicaţii serioase în privinţa atenuării schimbărilor climatice şi adaptării la acestea… şi în privinţa îndeplinirii angajamentului nostru internaţional.

    Efectele schimbărilor climatice se văd cu ochiul liber pe litoralul românesc, spune Mihaela Cândea Mirea, director executiv al Mare Nostrum, organizaţie neguvernamentală care luptă pentru salvarea ecosistemului marin al Mării Negre.

    Mihaela Cândea Mirea, director executiv ONG Mare Nostrum: Am găsit specii de peşti care au ajuns din Marea Mediterană în preajma litoralului românesc. A fost chiar o broască testoasă Caretta Caretta de dimensiuni foarte mari, ceva ce nu am mai întâlnit până acum la litoralul românesc. Există specii de meduze care cresc mai mari. Invariabil, toate aceste schimbări, toate aceste furtuni care apar pot să determine schimbări în structura populaţiei din mediul marin.

    Chiar şi o decizie luată sus în munţi poate afecta ceea ce se întâmplă pe fundul mării, explică Mihaela Cândea Mirea. De aceea, ţările care împart graniţele cu Marea Neagră trebuie să acţioneze împreună.

    Mihaela Cândea Mirea, director executiv ONG Mare Nostrum: Este nevoie de un efort global pentru a putea ţine în frâu efectele acestor schimbări climatice. Degeaba România ar lua decizii pentru a limita schimbările climatice din mediul marin, atât timp cât Marea Neagră nu este doar a României, avem atâţia vecini cu care împăţim.

    Parlamentul European continuă efortul privind protecţia planetei prin implementarea Acordului de la Paris, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a risipei alimentare.

    Fără doar şi poate, schimbările climatice reprezintă un fenomen evolutiv, care nu poate fi stopat. Important este că aceste schimbări pot fi accelerate de activitatea umană, dar şi ţinute sub control tot de om.